Caută
Acasă Blog Pagina 30

Cum să consumi dulciuri fară să deranjezi prea mult glicemia?

Servus Med
-
0
Cum să consumi dulciuri fară să deranjezi prea mult glicemia?

Apetitul pentru dulciuri este normal. Creierul nostru este o mașină consumatoare de glucoză. Nici creierului, nici corpului în general, nu le este bine când glicemia (glucoza din sânge) este prea mare sau prea mică.

Problema apare atunci când căutăm dulciuri pentru gustul pe care-l oferă și nu pentru necesitățile energetice ale organismului.

Este, de obicei, mecanismul care ne face să consumăm calorii în exces, produse procesate cu zahăr adăugat și băuturi îndulcite.

Vom descifra mai întâi mecanismele care justifică apetitul nostru pentru dulciuri. Și apoi câteva metode eficiente de a evita creșterea glicemiei când consumăm zaharuri și de a ne reduce apetitul pentru dulce.

De ce ne place gustul dulce?

Gustul dulce ne îndeamnă să vrem mai mult dulce. De ce?

În primul rând pentru că creierul nostru are ca sursă preferată de energie tocmai glucoza care provine din alimentele dulci. Când facem efort, fie că facem sport, fie că învățăm ceva nou și ne concentrăm intens, neuronii necesită glucoză.

Cu toate astea, nu înseamnă că dacă vom înghiți mai multe dulciuri decât este necesarul energetic vom fi mai eficienți.

Orice aliment consumat crește într-o anumită măsură glicemia, unele mai mult, altele mai puțin. Și este util pentru că celulele au nevoie de acest combustibil, iar neuronii cel mai mult.

După ce mâncăm, pe măsură ce trec orele, crește tot mai mult nivelul hormonului numit grelină. Grelina este răspunzătoare pentru faptul că ne este foame și ne atenționează că trebuie să refacem rezervele.

Alimentele ingerate vor duce la creșterea secreției altui hormon numit insulină. Insulina reglează nivelul glucozei din sânge, respectiv glicemia. În mod normal, nu lasă glicemia să fie prea mare pentru că glucoza este utilă ca și combustibil, dar este nocivă când este în exces în sânge.

Este motivul pentru care apar complicații atunci când glicemia nu este ținută sub control medicamentos sau prin regim alimentar.

Zahărul și dopamina

Al doilea motiv pentru care avem apetit pentru dulciuri este mai subtil.

Alimentele cu gust dulce provoacă o creștere a nivelului de dopamină din creier. Dopamina este asociată cu plăcerea. Iar apariția plăcerii ne face să căutăm să repetăm experiența.

Este motivul pentru care, deși nu mai avem nevoie de sursă de energie, căutăm totuși dulcele. Și este și motivul pentru care depășim caloriile la care am avea dreptul corespunzător efortului depus în ziua respectivă.

Este un lucru care poate fi ușor observat când pui pe limbă o bucățică de ciocolată, dacă ești un fan. Plăcerea te face să pui și a doua bucățică și a treia și așa mai departe.

Din păcate, pe măsură ce repeți experiența, descărcarea de dopamină este tot mai redusă și plăcerea tot mai mică. Este același mecanism ca al unei adicții la orice drog sau substanță nocivă.

Ne crește apetitul pentru dulciuri și când consumăm fructoză?

Da. Fructoza mai mult decât glucoza poate crește apetitul pentru dulce.

Fructoza este tot un zahăr, dar nu poate fi folosită ca atare de către creier. Trebuie convertită în glucoză la nivelul ficatului.

Problema este că fructoza inhibă anumiți hormoni și peptide care coboară nivelul de grelină, hormonul foamei.

Grelina ne face să ne fie foame stimulând un anumit grup de neuroni. Și ne îndeamnă să mâncăm alimente dulci și alimente grase.

Fructoza crește indirect nivelul grelinei, deci crește și apetitul pentru dulciuri și alimente grase.

Fructele conțin fructoză. Dar asta nu înseamnă că, atunci când consumăm un măr, neapărat ni se face excesiv de foame. În schimb, o porție mai mare de fructe poate să declanșeze foamea.

Un fruct bogat în zaharuri, în mod special în fructoză, este mango. Este de preferat să-l consumăm atunci când necesitățile energetice sunt mai mari. De exemplu, după ce am fost la sala de sport.

Siropul de porumb este un îndulcitor care conține 50% fructoză, adică excesiv de multă fructoză. Este principalul îndulcitor folosit la fabricarea băuturilor dulci din comerț și al dulciurilor ultraprocesate de pe rafturile magazinelor. Și asta pentru că este mult mai ieftin decât zahărul.

Conținutul excesiv de fructoză din siropul de porumb crește apetitul și justifică ingestia uneori necontrolată de alimente, dulci sau nu.

Află mai mult ⮕ 10 fructe cu carbohidrați puțini

Metode practice ca să reduci apetitul pentru dulciuri și să controlezi mai bine glicemia și caloriile

1. Aportul de fibre și grăsimi simultan cu cel al dulciurilor are efect benefic

Indicele glicemic (IC) este o măsură orientativă care ne spune ce efecte imediate are un aliment asupra glicemiei. este un punctaj de la 0 la 100 care se acordă diverselor grupe alimentare.

În general, sunt considerate alimente cu indice glicemic scăzut cele sub 55, iar cu indice glicemic crescut cele peste 70.

De exemplu, pâinea albă și orezul alb au IC peste 70, în timp ce varza, roșiile, năutul, se încadrează la IC sub 10.

Dacă vrei să ții glicemia sub control și să reduci apetitul pentru dulciuri asociază alimente cu IC mic la cele cu IC mare cum sunt dulciurile.

Fibrele și grăsimile, care au IC mic, reduc efectul carbohidraților care au IC mare.

Află mai mult ⮕ Top 10 alimente permise la diabet în funcție de indicele glicemic

2. Asociază dulciurile cu alimente care nu produc creșterea dopaminei

Într-adevăr, asta înseamnă să reduci plăcerea. Dar dacă nu este în doza potrivită, plăcerea nu te menține sănătos.

Sucul de lămâie asociat cu consumul de dulciuri reduce mult impactul asupra glicemiei și apetitului. Două- trei linguri de suc de lămâie după ce ai mâncat ciocolată sunt benefice.

Chiar și cartofii, consumați în salate, cu adaos de lămâie au un impact mai mic asupra glicemiei decât dacă sunt consumați altfel.

Află mai mult ⮕ Cum să consumi cartofii fără să crească glicemia?

3. Elimină băuturile îndulcite

Sucurile și alte băuturi îndulcite de care sunt pline rafturile magazinelor vin cu aport de sirop de porumb și conținut mare de fructoză.

Fructoza crește indirect grelina și pofta de mâncare. Tendința de a ingera alimente peste necesarul caloric va crește.

4. Aportul de omega 3 din uleiul de pește

Nu trebuie să începi să consumi suplimente cu omega 3 numai ca să poți mânca dulciuri.

Dar dacă suplimentele sunt indicate de medic pentru alt motiv, atunci trebuie să știi că un aport zilnic de 1g de EPA (din componența omega 3) îți va reduce apetitul pentru dulciuri.

Peștele gras (somon, ton) este o bună sursă naturală de omega 3.

5. Scorțișoara

Scorțișoara poate regla ritmul de creștere a glicemiei după ce ai consumat dulciuri. Un mecanism probabil este faptul că încetinește golirea stomacului și alimentele sunt procesate mai lent.

Astfel, reduce efectul alimentelor cu indice glicemic mare.

De exemplu, dacă pui scorțișoară pe feliile de mango, efectul fructului asupra glicemiei va fi mult mai mic.

Bine de știut
Nu depăși 1,5 linguriță de scorțișoară/ zi. Conține cumarina, cu efect anticoagulant. Mai ales dacă ai tratament cu anticoagulante trebuie să fii atent la acest efect.

Află mai mult ⮕ Câtă scorțișoară să folosim pentru a regla glicemia?

6. Somnul

Calitatea somnului și durata sunt ne influențează sistemul nervos, sistemul imunitar, dar și metabolismul.

Când somnul este inadecvat și ceasul biologic dereglat, apetitul pentru dulciuri este crescut. În plus este mai greu să ne concentrăm voința să ne abținem.

Persoanele cu diabet tip 2 sau sindrom metabolic sau obezitate sunt, de regulă, și persoane care au probleme cu somnul.

Somnul corespunzător ca durată și profunzime în cel puțin 80% din nopți este cheia pentru un organism sănătos.

Citește mai departe…

Cum reglezi ceasul biologic ca să nu te îmbolnăvești?
Hemoglobina glicată: corelația cu glicemia
Ce lichide poți consuma dacă ai diabet?
Cum să slăbești rapid vara?
Sfaturi practice ca să reduci consumul de zahăr

Bibliografie

Hemoglobina glicozilată HbA1 și imunitatea

Servus Med
-
0
Hemoglobina glicozilată HbA1 și imunitatea

Hemoglobina glicozilată sau glicată HbA1 este analiza de sânge care ne arată valoarea medie a glicemiei pentru ultimele 2-3 luni. Este utilizată pentru a monitoriza persoanele cu diabet zaharat sau cu prediabet.

Este recomandată determinarea HbA1 și la persoanele de peste 45 ani indiferent dacă au sau nu risc de apariție a diabetului.

Valoarea HbA1 ne poate da informații și despre starea sistemului imunitar

Hemoglobina glicozilată HbA1: valori interpretate

Valoarea normală a Hb glicate este o garanție că în ultimele 2-3 luni glicemia a fost în parametri normali.

Este utilă atât persoanelor cu diabet pentru a monitoriza eficiența tratamentului, cât și persoanelor de peste 45 ani cu sau fără risc de diabet.

Persoanele cu obezitate, hipertensiune arterială, trigliceride mari, sindrom de ovare polichistice, sunt alte categorii la care este utilă dozarea regulată a hemoglobinei glicozilate.

∎ HbA1 sub 5,7% = nu este diabet
∎ HbA1 5,7-6,4% = prediabet
∎ HbA1 peste 6,5% = diabet

Dacă diabetul zaharat este deja instalat și urmăm un tratament sau doar dietă, HbA1 ajută la monitorizarea eficienței tratamentului.

Medicul diabetolog va stabili pentru fiecare pacient cu diabet care este HbA1 către care trebuie să țintească.

De exemplu, dacă ești o persoană cu diabet zaharat de mulți ani care deja este însoțit de complicații renale sau neurologice și cardiovasculare, HbA1 pe care o va ținti tratamentul va fi sub 7% sau sub 8%

Află mai mult ⮕ Cum se corelează hemoglobina glicată cu valorile glicemiei?

Cum ne apără sistemul imunitar de infecții?

Prima de linie de apărare este pielea și mucoasele. Substanțe chimice precum acizi, enzime, sau mucus costituie prima barieră împotriva germenilor (virusuri, bacterii)


A 2-a linie de apărare este sistemul imunitar înnăscut sau nespecific. Dacă bacteriile sau virusurile au reușit să treacă de prima barieră, intră în organism.

Primele care sesizează acest lucru sunt o categorie de leucocite (globule albe) numite fagocite. Fagocitele înglobează în interiorul lor microbul și îl digeră.

Există și alte celule care în această etapă eliberează anumite substanțe ce pot omorâ microbii.

Rezultatul acestei ”bătălii” dintre leucocite și microbi se vede atunci când apare puroiul.

A treia linie de apărare este sistemul imunitar adaptativ sau specific.

Intervine atunci când sistemul imunitar înnăscut nu a reușit să distrugă microbii.

Celulele care participă sunt limfocitele B și T.
Acestea acționează direct asupra microbului și au avantajul că pot memora structura acestuia. La o reinfectare cu același microb vor ști să acționeze mult mai rapid.

Află mai mult ⮕ Infecție urinară și diabet: semne de alarmă

Hemoglobina glicozilată și imunitatea

Leucocitele care participă la apărarea imunitară sunt afectate în caz de hiperglicemie.

Când glicemia este mare în mod frecvent apărarea imunitară este afectată. Infecțiile nu pot fi blocate. Riscul formelor severe de boală este mai mare.

Tot datorită hiperglicemiei este afectată și reacția inflamatorie prin care organismul se apără.

Așa se explică faptul că persoanele cu diabet care nu reușesc să mențină glicemia la valori apropiate de normal sunt mult mai expuse diferitelor infecții.

Infecția urinară este una din infecțiile care apar frecvent la diabetici.

Și în cazul infecției COVID-19 formele de boală sunt mai severe la persoane cu diabet zaharat.

Determinarea regulată a hemoglobinei glicozilate permite verificarea nivelului glicemiei pe o perioadă mai lungă de timp în urmă.

Glicemia determinată într-o zi poate fi normală, dar dacă hemoglobina glicată este mare, înseamnă că există frecvent zile cu glicemie mare.

În consecință, apărarea imunitară nu este la parametri la care poate feri organismul de infecție.

Importanța vaccinurilor este cu atât mai mare la persoanele cu diabet. Vaccinul pregătește din timp cea de-a 3-a linie de apărare imunitară. Astfel, la contactul cu microbii organismul se poate apăra eficient și în timp util.

Citește mai mult…

Hemoglobina glicată optimă ca să eviți complicațiile în diabet
Glicemie: valori normale, valori la diabet și prediabet
Cel mai bun moment pentru măsurarea glicemiei
De ce nu stai bine cu glicemia?
Cum să consumi dulciuri fără să deranjezi prea mult glicemia?

Bibliografia

Sănătatea vederii: 25 de alimente utile

Servus Med
-
0
Sănătatea vederii: 25 de alimente utile

Trei principii sunt utile pentru a ne păstra sănătatea vederii: alimentația echilibrată și sănătoasă, absența fumatului și controlul oftalmologic regulat.

Fructele, legumele sau cerealele integrale sunt importante pentru sănătatea ochilor așa cum sunt și pentru inimă. Alimentația săracă în zaharuri și grăsimi menține vasele de sânge permeabile, inclusiv pe cele care irigă ochii și ne mențin vederea.

Unele alimente sunt importante pentru sănătatea vederii în general, iar altele pot chiar să prevină apariția unor boli.

Foarte mulți din noi ne interesăm de alimentele sănătoase abia după ce a apărut o afecțiune, deși ar fi bine să o facem înainte.

Indiferent de vârstă, oricând ne hotărâm, este momentul potrivit să începem să mâncăm sănătos.

Fructe și legume bogate în vitamina A

Vitamina A este necesară ca retina să funcționeze normal, să transforme razele luminoase în imagini clare ale obiectelor pe care le vedem. Tot vitamina A ne ajută să evităm uscăciunea ochilor.

În general, fructele și legumele colorate în galben și portocaliu sunt bogate în beta caroten care odată ajuns în corp, devine vitamina A.

Morcovii sunt recunoscuți pentru aportul de vitamina A, dar despre cartofii dulci știm mai puțin. Un singur cartof dulce poate acoperi 200% din necesarul zilnic recomandat de vitamina A.

Alte fructe de care putem profita sunt pepenele galben, caisele și piersicile.

Vitamina E pentru sănătatea vederii

Vitamina E este un alt antioxidant puternic important pentru sănătatea vederii. Avocado, migdalele și semințele de floarea soarelui sunt alimente la îndemână bogate în vitamina E.

Alimente cu vitamina C

Vitamina C este un antioxidant puternic. Protejează toate celulele corpului nostru de acțiunea nocivă a radicalilor liberi de oxigen. La nivelul ochilor, antioxidanții pot preveni degenerescența maculară și cataracta.

Sursele cele mai cunoscute de vitamina C sunt citricele (lămâi, portocale, grefuri), iar alte surse mai puțin cunoscute sunt: ardeii grași, roșiile, piersicile sau căpșunile.

Află mai mult ⮕ 6 alimente bogate în vitamina C în afară de citrice

Legumele cu frunze verzi pentru aportul de luteină și zeaxantină

Luteina și zeaxantina sunt doi nutrienți cu proprietăți antioxidante care contribuie la reducerea riscului de cataractă și degenerescență maculară (o afecțiune de vârstă care duce la orbire și pentru care nu există tratament).

Un studiu clinic cu număr mare de participanți arată că femeile care au un regim alimentar bogat în alimente cu luteină au un risc cu 23% mai mic de apariție a cataractei.

Alimente bogate în luteină și zeaxantină: spanac, kale, broccoli, mazăre. În afară de legume, ouăle sunt o sursă bună pentru acești doi nutrienți.

Pește bogat în omega 3

Alimentația bogată în omega 3 poate reduce riscul bolilor de vedere care apar odată cu avansarea în vârstă, susțin cercetătorii.

Anumite tipuri de pește sunt mai bogate în omega 3: somon, ton, sardine, halibut.

Omega 3 este util și pentru funcționarea aparatului lacrimal, de aceea acest tip de alimente sunt utile și celor cu ochii uscați.

Zinc pentru sănătatea vederii

Zincul ajută retina să funcționeze corect și protejează și față de efectele dăunătoare ale radiațiilor UV.

Din fericire, sursele de zinc sunt multiple: carne slabă de pui, vită sau porc, dar și legume sau leguminoase ca fasolea, mazărea, lintea, năutul sau semințele de dovleac.

Sunt necesare suplimente cu vitamine pentru a ne păstra sănătatea vederii?

Regimul alimentar echilibrat asigură toți nutrienții de care avem nevoie. Alimentele enumerate mai sus sunt în mod special utile pentru sănătatea vederii și putem fi atenți să le includem cât mai des în alegerile noastre.

Nu sunt necesare suplimente cu vitamine pentru a ne asigura sănătatea vederii, spun specialiștii oftalmologi.

În schimb, persoanele diagnosticate cu degenerescență maculară sau care au în familie rude cu această afecțiune, este recomandabil să discute cu oftalmologul oportunitatea unor suplimente.

Citește mai departe…

Vitamina A: beneficii, surse naturale, precauții
Lipsa de zinc și imunitatea
Pepenele galben: ce vitamine și minerale câștigi?
7 tipuri de pește bogat în omega 3
Fructele goji: beneficii pentru vedere dacă le consumăm regulat

Bibliografie

Alergia la mucegai

Servus Med
-
0
Alergia la mucegai

Alergia la mucegai se manifestă cu strănut și rinită alergică atunci când inspirăm sporii de mucegai. Uneori alergia la mucegai declanșează simptome de astm bronșic și chiar atacuri severe de astm.

Sistemul imunitar consideră mucegaiurile ca invadatori, așa cum sunt bacteriile și virusurile și declanșează aceleași mecanisme de luptă, respectiv producția de anticorpi care să anihileze mucegaiul.

Identificarea cauzei alergiei și găsirea sursei de mucegai poate fi dificilă. Sunt peste 1000 de tipuri de mucegaiuri, multe din ele nefiind vizibile cu ochiul liber. Unele specii trăiesc mai ales în interior, iar altele afară.

În același timp, putem fi alergici la un tip de mucegai, dar nu la altul. Cel mai frecvent sunt implicate în apariția alergiei speciile alternaria, aspergillus, cladosporium și penicillium.

Alternaria și cladosporium sunt specii frecvente în mediul exterior. Alternaria poate declanșa atacuri severe de astm.

Aspergillus poate fi prezent și în interior și în exterior. La simptomele de alergie se poate asocia aspergiloza bronhopulmonară, o afecțiune severă provocată de reacția plămânilor la contactul cu mucegaiul.

Penicillium se găsește mai ales în interior și nu are nicio legătură cu alergia la antibiotice.

Alergia la mucegai: simptome

Mucegaiul poate fi prezent oriunde într-o clădire și simptomele pot apărea după ce petreci mai mult timp în acea clădire infestată. Temperatura din încăperi, umiditatea crescută, praful și ventilația inadecvată favorizează dezvoltarea mucegaiurilor.

Persoanele cu alergie la polen sau astm bronșic sunt mai susceptibile la declanșarea unei alergii la mucegai.

Simptomele alergiei la mucegai sunt foarte asemănătoare alergiei la polen și sunt preponderent respiratorii:

Contactul cu mucegaiurile poate declanșa simptome severe de astm bronșic.

  • tuse
  • wheezing
  • respirație dificilă
  • greutate în piept

Află mai mult ⮕ Wheezing sau respirația șuierătoare la copilul preșcolar

Când există risc mai mare de alergie la mucegai?

un număr de factori pot crește riscul apariției astmului alergic:

  • membri de familie cu alergii

Dacă există rude de gradul întâi cu alergie la diverși alergeni, nu neapărat la mucegai, este mai probabil să fim susceptibili la apariția oricărei alergii, inclusiv la mucegai.

  • umiditate crescută peste 50% în casă și ventilație deficitară

Mucegaiul se poate găsi oriunde în casă, în pivniță, în baie sau bucătărie. Când sporii sunt numeroși crește probabilitatea declanșării unei alergii.

  • ocupații care ne expun la mucegaiuri

Unele ocupații, cum sunt lucrul la ferme, la moară, tăietori de lemne, reparații sau fabricare de mobilier, cresc riscul apariției alergiei.

Complicațiile alergiei la mucegaiuri

Alergia la mucegaiuri se poate manifesta numai cu rinită și conjunctivită. Simptomele sunt supărătoare, dar nu sunt severe.

Alteori situația se complică și pot apărea:

  • astmul indus de mucegaiuri
  • sinuzita
  • aspergiloza bronhopulmonară care apare mai frecvent la persoane ce au deja astm bronșic sau fibroză chistică
  • pneumonita de hipersensibilizare – o situație rară în care expunerea la mucegaiuri declanșează inflamație la nivelul plămânilor

Diagnostic

Pentru identificarea alergiei se folosește testul cutanat cu scarificare, ca și pentru alte tipuri de alergii.

Se mai folosesc și analize de sânge care identifică anticorpii specifici tip IgE ce pun diagnosticul de alergie sau cu care se pot monitoriza efectele tratamentului.

Află mai mult ⮕ Analize pentru alergie

Tratamentul alergiei la mucegai

Ideal este să evităm contactul cu mucegaiurile, dar când acest lucru nu este posibil în totalitate, se apelează la tratamente similare celor folosite în alergiile la polen.

Corticosteroizi pentru administrare nazală

Acest tip de sprayuri ajută la diminuarea simptomelor respiratorii provocate de mucegaiuri. Sunt adesea prima și cea mai eficientă măsură de tratament.

Exemple: spray cu ciclesonid, fluticazonă (Flixotide), mometazonă (Nasonex), triamcinolon și budesonid (Rhinocort).

Antihistaminice

Antihistaminicele ajută la diminuarea simptomelor de mâncărimi în gât și nas, mâncărimi ale ochilor și strănut.

Exemple: loratadina (Claritin), fexofenadina (Allegra), cetirizina (Zyrtec).

Unele antihistaminice se găsesc și sub formă de spray. De exemplu, combinația de azelastină și fluticazonă (Dymista) poate ameliora rapid simptomele alergice.

Montelukast

Montelukast (Singulair) este un antialergic sub formă de tablete care blochează reacția sistemului imunitar. Sunt însă unele temeri legate de reacțiile adverse: anxietate, insomnie sau depresie.

Antihistaminicele și montelukast nu sunt la fel de eficiente ca sprayurile nazale.

Imunoterapia

Imunoterapia (vaccinul antialergic), foarte util în alergia la polenuri, nu este eficientă decât împotriva anumitor specii de mucegai.

Află mai mult ⮕ Vaccinul antialergic

Măsuri de autoîngrijire

  • geamurile închise noaptea.

Concentrația sporilor de mucegai este mai mare noaptea când vremea este umedă și rece.

  • umiditatea la interior sub 50%

Folosirea unui dezumidificator în încăperi reglează umiditatea și folosește și ca indicator al gradului de umiditate.

  • masca facială

Folosirea măștii este utilă pentru a evita contactul cu sporii de mucegai mai ales când lucrăm în grădină, tundem iarba sau ne ocupăm de compost.

  • evitarea contactului cu mucegaiul când concentrația sporilor este crescută

După ploaie sau furtună, pe ceață și vreme umedă este mai bine să stăm în casă pentru a evita contactul cu mucegaiurile prezente în concentrație mai mare în asemenea situații.

Alte măsuri utile în prevenirea alergiei la mucegaiuri:

  • folosirea aparatelor de aer condiționat cu filtre HEPA
  • îndepărtarea și reciclarea ziarelor și cărților vechi
  • evitarea folosirii covoarelor în baie sau în pivnițe
  • ghivecele plantelor trebuie menținute curate și uscate
  • ventilația adecvată a spațiilor

Citește mai departe…

Astm alergic: declanșare, simptome, tratament
Astmul și alergiile alimentare: au legătură?
Sindromul alergiei orale
Rinita alergică vs rinita non-alergică
Remedii pentru alergie

Bibliografie
  • Asthma and Allergy Foundation of America, Mold Allergy
  • Centers for Disease Control and Prevention (CDC), Mold, Basic Facts
  • Cleveland Clinic. Mold Allergy
  • Mayo Clinic. Mold Allergy
  • American College of Allergy, Asthma & Immunology. Mold Allergy. 

Sindromul computer vision sau oboseala oculară digitală

Servus Med
-
0
Sindromul computer vision sau oboseala oculară digitală

Sindromul computer vision sau oboseala oculară digitală este o constelație de simptome provocate de excesul folosirii ecranelor, fie că e vorba de computer, e-reader, telefon sau tabletă.

Ecranul ne aduce mai multă informație dacă suntem dornici, ne lărgește contactele sociale, ne permite lucrul de acasă sau poate fi jobul nostru permanent, dar vine și cu unele neajunsuri.

Un studiu din 2020 raportează că sindromul computer vision poate apărea deja dacă folosim computerul 4 ore/ zi în fiecare zi.

Asociația Americană de Oftalmologie precizează în definirea sindromului că în afara problemelor de vedere (mai ales pentru vederea de aproape), trebuie luate în considerare și simptomele musculoscheletale provocate de utilizarea prea îndelungată a ecranelor.

Sindromul computer vision: Simptome

Riscul de sindrom computer vision este mai mare dacă folosim 2 deviceuri în același timp. De exemplu, computer și telefon.

De asemenea, riscul este mai mare pentru purtătorii de lentile de contact.

Simptome oculare

  • oboseala oculară
  • durere oculară
  • durere în jurul ochilor
  • senzația de ochi obosiți și umflați
  • senzație de arsură și uscăciune a ochilor
  • lăcrimare și iritația oculară

Simptome vizuale

  • vedere încețoșată
  • vedere dublă
  • presbiopie sau dificultăți la focusarea obiectelor apropiate care se face mult mai lent
  • sensibilitate la lumină
  • vederea obiectelor cu un halou colorat în jur
  • pseudomiopia: incapacitatea temporară de a focusa un obiect aflat la distanță

Simptome extraoculare

Dacă observăm 6 dintre aceste simptome, este posibil să avem sindrom computer vision și se impune un consult oftalmologic.

Cum prevenim sindromul computer vision?

1. Ergonomia spațiului de lucru

Ergonomia spațiului de lucru sau plasarea ecranului față de ochi trebuie să respecte anumite reguli pentru a evita apariția simptomelor.

Ecranul trebuie să fie situat sub nivelul ochilor. Ecranele mari cauzează întinderi ale musculaturii gâtului și umerilor.

Capul și gâtul trebuie să stea aliniate cu toracele. Umerii să fie relaxați.

Coatele trebuie sprijinite pe birou și situate cât mai aproape de corp.

Spațiul pentru ecran, tastatură și mouse să fie suficient.

Distanța optimă față de ecran este de aproximativ 60 cm sau 25 inch. Distanțele mai scurte pun ochii în tensiune. Ecranul trebuie privit ușor în jos (aproximativ un unghi de 10 grade), și nu direct în față sau în sus.

Scaunul trebuie să aibă un suport pentru coloana lombară.

Picioarele să stea direct pe sol. Și genunchii în aceeași linie cu șoldurile. Dacă e nevoie, tălpile se vor înălța pe un suport.

Perioadele de lucru pe scaun trebuie alternate cu lucrul în picioare pentru a evita poziția șezând prelungită.

Află mai mult ⮕ Durerea sub omoplat: cauze și prevenire

2. Ajustarea luminii în timpul lucrului

Lumina prea strălucitoare la ecran sau ambientală, trebuie evitată.

De asemenea, dacă geamul este în spatele monitorului, este recomandabilă blocarea luminii geamului sau, mai bine, repoziționarea biroului.

3. Nu uita de pauze

Timpul petrecut în fața ecranului trebuie împărțit în reprize separate de pauze. Sunt multiple aplicații care pot să ne amintească intervalele de pauză.

Regula 20-20-20 cunoscută deja ca fiind o metodă de combatere a sindromului computer vision ar trebui aplicată cu regularitate. La fiecare 20 min este necesară o pauză de 20 sec în care să focusăm cu privirea un obiect aflat la distanță de aproximativ 6 m (20 picioare).

Un alt exercițiu eficient este să întindem un braț în față și să focusăm un creion pe care îl avem în mână. Apropiem brațul de ochi cât mai lent și ne oprim când imaginea creionului devine neclară.

4. Nu uita să clipești

Când concentrarea e maximă uităm să clipim. Este principala cauză pentru care ochii sunt uscați.

Clipitul umezește corneea și astfel imaginea obiectelor se îmbunătățește.

Află mai mult ⮕ Sindromul de ochi uscați: simptome, complicații, tratament

Contează calitățile tehnice ale computerului?

Da, contează calitatea display-ului. Crește riscul de apariție a simptomelor dacă:

  • rezoluția este mică
  • stabilitatea imaginii este redusă
  • contrastele sunt puternice și luminozitatea prea mare
  • caracterele sunt luminoase pe fond întunecat

Este importantă și rata de refresh a monitorului. La ecranele digitale, imaginea se repictează repetat cu o frecvență măsurată în Hz.

Frecvența cu care se întâmplă acest lucru sau rata de refresh este concepută astfel încât ochiul uman să nu sesizeze și ecranul să apară constant luminat.

Rata de refresh trebuie să fie minimum 30-50 Hz pentru ca ochiul să nu fie deranjat. La frecvențe mai mici pot apărea simptomele sindromului computer vision. Ecranele standard au rată de refresh de 60 Hz sau 64 Hz, dar noile monitoare pot atinge și 120 Hz, 144 Hz sau 240 Hz.

Sunt necesari ochelari pentru computer?

Un defect de vedere deja existent este recomandabil să fie corectat cu ochelari pentru a preîntâmpina apariția sindromului de computer vision.

În special astigmatismul ar trebui corectat deoarece chiar și un grad mic de astigmatism poate duce la apariția sindromului computer vision.

Presbiopia, incapacitatea de a focusa corect obiectele apropiate, poate necesita lentile progresive.

Purtarea lentilelor de contact poate agrava simptomele de computer vision și este mai indicată folosirea ochelarilor atunci când lucrăm la computer.

Ochelarii pentru lumina albastră nu sunt necesari pentru că nu și-au dovedit utilitatea în studii clinice. Potrivit Asociației Americane de Oftalmologie nu există nicio dovadă că lumina de la ecran afectează ochii și, de aceea, nu sunt indicați ochelari speciali pentru computer.

Ne putem iradia de la computer?

Ecranele emit radiații infraroșii și lumină din spectrul vizibil. Radiația X are originea în catodul display-ului, dar nu părăsește monitorul datorită filtrului aplicat.

Cercetări diferite, comandate de diverse autorități de reglementare ale guvernelor, au indicat că radiația emisă de ecranele computerelor sau ale altor device-uri este puțin probabil să afecteze sănătatea omului.

Poate apărea cataracta de la folosirea excesivă a computerului?

Datele de până acum nu susțin posibilitatea apariției cataractei. Cazurile raportate aveau alte cauze de cataractă decât utilizarea ecranului.

Este afectat somnul de folosirea ecranelor?

Lumina albastră joacă un rol esențial în menținerea ciclului somn-veghe sau a ritmului circadian.

Este demonstrat că utilizarea ecranelor mai mult de 6h/ zi poate provoca insomnie (studiu efectuat în Japonia).

Expunerea la dispozitive digitale înainte de culcare inhibă secreția de melatonină, hormonul care ne ajută să adormim. Devenim mai alerți, mai atenți și crește capacitatea de memorare, dar este afectat somnul și performanța de a doua zi.

Sunt disponibile programe de ajustare a luminozității ecranului în funcție de momentul din zi în care este folosit, pentru a nu da peste cap ritmul circadian (F.lux, Twilight 🌅 Blue light filter for better sleep).

Află mai mult ⮕ Cum reglezi ceasul biologic ca să nu te îmbolnăvești?

Cum putem reduce timpul petrecut în fața ecranelor?

Dacă ne petrecem timp cu ecranul doar pentru social media, durata ține de voința proprie. Devenind conștienți de consecințe, ne putem impune singuri limitarea folosirii ecranelor.

Dar dacă folosim computerul la job, atunci sunt necesare câteva strategii care să ne oblige să facem pauze la intervale regulate:

  • setarea unei limite de screen time și a unei alerte care să ne atenționeze că am depășit limita
  • pauzele regulate în care să ne ridicăm pentru câteva mișcări de stretching și avertizarea momentelor de pauză cu ajutorul unei aplicații
  • exercițiile oculare descrise mai sus ( 20-20-20 sau exercițiul de acomodare cu creionul)
  • biroul ajustabil care să ne permită să lucrăm și în picioare
  • evitarea servirii mesei în fața ecranului
  • dormitorul este recomandabil să fie o zonă screen-free

Ce putem face pentru a evita uscăciunea ochilor?

Spațiul de lucru ergonomic ajută la evitarea apariției ochilor uscați.

Umiditatea scăzută a mediului de lucru prin utilizarea aerului condiționat și a ventilatoarelor agravează uscăciunea ochilor.

Sunt necesare exerciții de clipit la fiecare 20 min; închidem ochii pentru 2 sec, deschidem ochii 2 sec și apoi strângem din ochi 2 sec.

Sunt utile picăturile oculare cu polivinil alcool, dextran sau polivinil pirolidona. Medicul oftalmolog trebuie consultat pentru un sfat competent.

Tratamentul cu omega 3 s-a dovedit eficient în combaterea simptomelor de computer vision în 70% din cazuri.

Citește mai departe…

Cum protejezi ochii dacă lucrezi mult la computer?
Lentile de contact: sfaturi practice de aplicat vara
Fructele goji: beneficii pentru vedere dacă le consumăm regulat
Poziția corectă la birou și poziții de evitat totdeauna
6 hormoni influențați de lumina naturală

Bibliografie

Lentile de contact: sfaturi practice de aplicat vara

Servus Med
-
0
Lentile de contact: sfaturi practice de aplicat vara

Dacă porți lentile de contact, timpul petrecut mai mult afară, vara, poate crea probleme. Expunerea la soare și la vânt, nisipul, pot provoca iritația și oboseala ochilor la sfârșitul zilei.

Iată câteva sfaturi utile pentru sezonul cald.

Poartă ochelari de soare

Ochelarii de soare reduc contactul ochilor cu razele UV dacă au lentile potrivite. Astfel ochiul se poate relaxa.

În plus, lentilele de contact au nevoie de lubrifiere ca să funcționeze corect. Expunerea la vânt poate duce la o uscăciune excesivă a ochilor și a lentilelor de contact. Ochelarii de soare reprezintă o barieră la vânt sau nisip și împiedică uscarea lentilelor.

Folosește lentile de contact zilnice

Lentilele de contact zilnice sunt cele destinate unei singure utilizări. La sfârșitul zilei se aruncă.

Acest tip de lentile sunt soluția cea mai bună pentru persoanele cu ochi uscați sau în caz de alergii. Mai mult, în fiecare zi folosești o pereche nouă, perfect curată, reducând riscul infecțiilor.

Sunt lentile comode, mai scumpe, dar nu necesită achiziționarea soluțiilor de curățare. Odată ce le-ai folosit sunt șanse mari să nu te mai întorci la genul de lentile care necesită curățare zilnică și înlocuire la termenul de expirare.

Află mai mult ⮕ Cum afectează miopia calitatea somnului?

Nu dormi cu lentile de contact pe ochi

Somnul cu lentilele pe ochi crește riscul de infecție de 6-8 ori. Crește totodată riscul de apariție a leziunilor de cornee și a ochilor roșii.

În plus, oxigenarea corneei, stratul din fața globului ocular, are de suferit prin purtarea lentilelor. Îndepărtarea lor permite corneei să se oxigeneze mai bine.

Cu cât ții lentilele timp mai îndelungat pe ochi, cu atât sunt șanse mai mari ca ochii să fie uscați, umflați, iritați.

Nu înota cu lentilele de contact

Nu înota niciodată cu lentilele de contact pe ochi. Indiferent dacă este vorba de piscine, lacuri, râuri sau la mare.

Piscinele clorinate sunt un mediu în care trăiește foarte bine acantamoeba, un organism cunoscut pentru infecțiile ce pot afecta vederea. Dușurile și jacuzzi sunt, de asemenea, un mediu potrivit de dezvoltare pentru acantamoeba. Dar și râurile calde sau lacurile cu apă stătătoare.

Purtarea lentilelor de contact în contact cu apa crește riscul infecțiilor produse de acantamoeba.

Folosește frecvent picături de rehidratare a lentilelor

Folosește picături de rehidratare (lacrimi artificiale) a lentilelor de 2-4 ori/ zi pe timpul verii, mai ales dacă stai mult afară.

Lentilele de contact necesită un film lacrimal consistent. Soarele și vântul le usucă mai rapid și lacrimile artificiale ajută la menținerea hidratării corespunzătoare. Ochii se relaxează și vederea este mai clară.

Sfatul medicului oftalmolog este util în alegerea picăturilor de ochi potrivite. Nu toate sunt compatibile cu lentilele de contact. Unele ingrediente din picături pot să degradeze structura lentilelor.

Folosește regula 20-20 pe parcursul zilei

Adolescenții și tinerii petrec ore multe în fața ecranului sau cu telefonul. Ritmul în care clipim când privim ecrane este mult redus și lentilele de contact nu mai sunt corect acoperite de filmul lacrimal.

Vara, când sunt și alți factori care provoacă uscarea lentilelor (soare, vânt), este utilă regula 20-20. La fiecare 20 min de lucru cu ecranul, ia-ți o pauză de 20 de secunde în care îndrepți privirea la distanță.

Citește mai departe…

Ce este sindromul de ochi uscați și ce trebuie să faci?
Sindromul computer vision sau oboseala oculară digitală
5 cauze frecvente de ochi uscați
Conjunctivita: alergie sau infecție?
Sindrom Sjogren: lipsa de salivă și de lacrimi

Bibliografie

Conjunctivita: alergie sau infecție?

Servus Med
-
0
Conjunctivita: alergie sau infecție?

Conjunctivita se manifestă prin înroșirea și inflamarea conjunctivei, membrana care acoperă suprafața ochiului. Poate fi cauzată de virusuri și bacterii, dar apare și în caz de alergii, iritație cu diverse substanțe chimice sau în contextul altor afecțiuni.

Atunci când este provocată de virusuri sau bacterii, conjunctivita este ușor transmisibilă de la o persoană la alta.

Este foarte ușor transmisibilă prin mâini nespălate sau împrumutând obiectele cuiva care are boala (de exemplu, ștergându-ne pe același prosop).

Copiii care fac conjunctivită ar trebui reținuți acasă pentru a evita răspândirea infecției. Mai ales că, deși s-a vindecat, copilul se poate ușor reinfecta de la un coleg.

Conjunctivita provocată de alergii (la praf, polen, păr de animale, cosmetice etc) și cea provocată de iritanții chimici (lacuri, vopsele, dezinfectante etc) nu se transmite de la o persoană la alta.

Cum ne dăm seama că este vorba de conjunctivită?

Roșeața ochilor este tipică. Apare la un ochi, dar se extinde rapid și la celălalt.

Irirația ochilor este însoțită și de:

  • inflamația și înroșirea pleoapelor- pleoapele sunt mai frecvent afectate dacă este vorba de o infecție bacteriană
  • prurit – mâncărimi de ochi sâcâitoare, permanente
  • lăcrimare mai ales în alergii și infecții virale
  • senzație de arsură la nivelul ochilor
  • secreție clară în special în alergii sau infecții virale; secreție consistentă și colorată în galben în infecțiile bacteriene
  • cruste la nivelul pleoapelor, care se acumulează mai ales în timpul somnului
  • fotofobie (sensibilitate crescută la lumină)
  • senzație de corp străin în ochi

Cum va stabili medicul diagnosticul de conjunctivită?

Cel mai frecvent diagnosticul este stabilit cu ajutorul semnelor descrise mai sus. Apoi medicul va examina ochii.
Uneori poate solicita un examen al secreției ochiului.

Conjunctivita – semnal pentru o altă afecțiune

Mai rar, conjunctivita semnalizează o altă afecțiune:

  • artrita reumatoidă
  • lupus
  • boală inflamatorie a colonului, cum sunt boala Crohn sau colita ulcerativă
  • boala Kawasaki, o afecțiune rară care provoacă și febră la copiii mici

Ce tratament există pentru conjunctivită?

Conjunctivita bacteriană necesită tratament antibiotic: picături de ochi, unguente și, uneori, tablete.

Conjunctivita virală nu necesită tratament și, de obicei, are o evoluție de 4-7 zile.

Conjunctivita provocată de alergii dispare dacă alergenul este îndepărtat, iar simptomele diminuează la administrarea de antihistaminice.

În cazul în care iritația și inflamația au fost provocate de substanțe chimice, ochiul trebuie spălat abundent cu apă și trebuie apelat urgent la medicul oftalmolog.

Află mai mult ⮕ Alergii de primăvară: Tot ceea ce trebuie să știi

Ce putem face singuri pentru a ușura simptomele?

  • Cu tampoane demachiante muiate în apă fiartă și răcită, se pot îndepărta crustele și secrețiile. Se va folosi câte un tampon pentru fiecare ochi pentru a evita contaminarea unui ochi de la celălalt. Ștergerea se va face de la interior către exteriorul ochiului.
  • Prosopul și fața de pernă vor trebui schimbate cât mai des și spălate cu detergenți. Ochiul se vindecă, dar se poate reinfecta de pe prosop sau fața de pernă.
  • Spălarea frecventă a mâinilor.
  • Consultarea medicului de familie despre picăturile oculare și antihistaminicele ce pot fi folosite.
  • Consult oftalmologic dacă nu suntem siguri că este vorba despre conjunctivită.
  • Consult oftalmologic dacă situația nu se îmbunătățește cu tratamentul propus de medicul de familie.

Bine de știut
Măsurile de protecție referitoare la curățarea ochilor, spălarea mâinilor, schimbarea prosoapelor sunt esențiale pentru a trata rapid conjunctivita.

Cât timp suntem contagioși?

Pe durata persistenței simptomelor, putem transmite infecția și altora.

De la aceștia, ne putem reinfecta rapid după ce ne-am tratat, mai ales dacă sunt membri de familie, persoane cu care venim în contact apropiat.

Citește mai departe…

5 cauze pentru ochi uscați
Lentile de contact: sfaturi practice de aplicat vara
Sindromul ochilor uscați
Sindromul computer vision sau oboseala oculară digitală
Cum protejezi ochii dacă lucrezi mult la computer?

Bibliografie

Suprasolicitarea inimii la temperaturi extreme

Servus Med
-
0
Suprasolicitarea inimii la temperaturi extreme

Suprasolicitarea inimii pe caniculă se produce oricum, chiar și la persoane bine antrenate sau la atleți. Diferența constă în modul în care inima reușește să facă față la această suprasolicitare.

Temperaturile extreme ne expun nu doar la riscul insolației, dar pot afecta sănătatea inimii, mai ales dacă avem deja o afecțiune cardiacă. Inima trebuie să lucreze în plus și crește riscul de palpitații, aritmii cardiace, infarct sau insuficiență cardiacă.

Când temperatura de afară depășește temperatura corpului și gradul de umiditate este crescut, inima trebuie să bată mai rapid pentru a ne ajuta să ne menținem temperatura optimă.

Comparativ cu o zi răcoroasă, într-o zi cu temperaturi ridicate inima trebuie să pompeze de 2-4 ori mai mult sânge în fiecare minut.

Conform unui studiu clinic publicat în jurnalul Circulation, 1 din 100 de decese prin boli cardiace se datorează temperaturilor extreme.

Sunt 5 categorii de afecțiuni care ne expun în mod deosebit la riscuri atunci când temperaturile sunt ridicate:

De ce este suprasolicitată inima pe caniculă?

Corpul nostru își menține temperatura optimă prin 2 mecanisme importante.

Primul mecanism este transpirația, iar consecința care ne poate suprasolicita inima este deshidratarea după transpirație. Se pierde nu doar apa, ci și minerale esențiale cum sunt sodiul și potasiul.

Inima trebuie să pompeze sânge mai mult ca să ne menținem temperatura. Faptul că volumul de sânge este scăzut prin deshidratare solicită un efort și mai mare din partea inimii.

Pe de altă parte, contracția eficientă a mușchiului cardiac și ritmul bătăilor inimii depinde de nivelul de sodiu și potasiu din sânge. Pierderea acestor minerale prin transpirație ne expune riscului de palpitații și tulburări de ritm, mai ales pe fondul unei afecțiuni cardiace deja existente.

Al doilea mecanism de reglare a temperaturii pe care ne bazăm când este caniculă este vasodilatația. Diametrul vaselor de sânge crește, iar sângele încălzit de caniculă, circulă pe o distanță mai mare și are timp să se răcească.

Una din consecințele vasodilatației este că volumul de sânge devine prea mic față de capacitatea vaselor. Iar deshidratarea poate face acest volum de sânge și mai mic.

Inima trebuie să pompeze oricum mai rapid tot volumul sanguin. Dacă ceea ce are la dispoziție este sânge mai puțin, viteza cu care pompează trebuie să fie și mai mare și apare suprasolicitarea inimii.

Dacă există și tratament care reduce ritmul bătăilor inimii, așa cum sunt medicamentele beta blocante, atunci inima nu poate participa eficient la reglarea temperaturii corpului. Pericolul de insolație și șoc termic este crescut.

Află mai mult ⮕ 6 minerale esențiale pentru organism

Situații în care adaptarea la căldură este dificilă

Oamenii sănătoși tolerează mai ușor canicula pentru că pot pune în funcțiune fără probleme mecanismele de reglare a temperaturii. Persoanele cu afecțiuni cardiace întâmpină dificultăți.

Infarctul miocardic în antecedente nu permite mușchiului inimii să se mai contracte eficient în condiții de căldură.

Vasele de sânge îngustate prin prezența plăcilor de colesterol, nu se mai dilată suficient pentru a participa la răcirea sângelui.

Accidentul vascular, diabetul, boala Parkinson sau demența Alzheimer sunt situații în care creierul nu poate sesiza corect că este necesară reglarea temperaturii.

Unele medicamente recomandate în afecțiunile cardiace pot adăuga probleme suplimentare când este caniculă.

De exemplu, tratamentul cu beta-blocante reduce frecvența bătăilor cardiace ceea ce nu permite inimii să participe eficient la răcirea corpului. Tratamentul cu diuretice crește producția de urină și poate accentua deshidratarea de căldură.

Cum să eviți suprasolicitarea inimii?

Hidratează-te suficient

Menținerea hidratării ajută inima să pompeze sângele mai ușor.

Ca să eviți deshidratarea, dar nici să nu consumi lichide în exces care să suprasolicite inima suplimentar, culoarea urinei este cel mai bun indicator.

Urina limpede de culoare galben-pai înseamnă hidratare suficientă. Urina concentrată, închisă la culoare înseamnă deshidratare.

Chiar și atunci când ai o afecțiune cardiacă, tot culoarea urinei rămâne indicatorul cel mai bun al stării de hidratare.

Alege băuturile reci

Pe timp de vară sunt de ales apa și, eventual, sucurile proaspete de fructe diluate. Apa rece compensează și pierderile prin transpirație și ajută și la răcirea corpului.

Un ritm acceptabil de hidratare este 1 pahar de apă pe oră. Cafeaua și alcoolul ar trebui evitate pentru că deshidratează suplimentar.

Evită să ieși afară între 11 a.m. și 4 p.m

Între orele 11 a.m și 4 p.m soarele este puternic, căldura este maximă și ar fi bine să eviți să ieși afară.

Atenție și la umiditate

Umiditatea crescută face mai dificil ca transpirația să se disipeze de pe piele. Deoarece tocmai evaporarea transpirației ne ajută să ne menținem temperatura, înseamnă că la umiditate crescută avem risc mai mare să ne supraîncălzim.

Indicele de umiditate anunțat în buletinele meteo este de reținut atunci când avem probleme cu inima.

Stai în încăperi răcite și ventilate

Încăperile cu aer condiționat sau cel puțin cu ventilatoare sunt de preferat la orele prânzului. Dușurile reci ajută și ele la menținerea optimă a temperaturii corpului și reduc efortul inimii.

Ai grijă la îmbrăcăminte și încălțăminte

Îmbrăcămintea și încălțămintea au un impact puternic asupra reglării temperaturii corpului.

De exemplu, hainele de culoare închisă (negru, bleumarin, verde) absorb mult din radiația UV și se încălzesc mult mai repede și mai intens decât cele de culoare deschisă. De aceea, sunt de preferat hainele deschise la culoare atunci când este caniculă.

Pe caniculă sunt de preferat:

  • hainele din materiale care să permită ușor evaporarea căldurii
  • haine care să acopere cât mai mult din suprafața corpului
  • haine din materiale care absorb umiditatea cum sunt bumbacul și inul
  • încălțările bine ventilate, din materiale ușoare și șosetele din materiale care absorb ușor umiditatea

Sport la ore potrivite

Dimineața pe răcoare sau seara sunt momentele cele mai potrivite din zi pentru a face mișcare. Iar efortul nu trebuie să fie exagerat.

Mese ușoare

Cantitățile mai mici de mâncare care să nu supraîncarce stomacul sunt preferabile pe căldură. Uneori și stomacul poate fi de vină pentru palpitații.

Sunt de ales supele reci, salatele și fructele care hidratează.

Află mai mult ⮕ Cum ținem insuficiența cardiacă sub control?

Deshidratarea și tratamentul diuretic

În insuficiența cardiacă este recomandată restricția de lichide și uneori tratament diuretic. Ambele măsuri pot accentua deshidratarea în condiții de căldură.

Deshidratarea provoacă scăderea tensiunii arteriale, amețeală și senzație de leșin. Pierderea de sare prin transpirație poate genera și crampe musculare, mai ales atunci când regimul alimentar recomandat este cu sare puțină.

Sfatul cardiologului este util în asemenea condiții. Uneori este potrivită întreruperea diureticelor pe perioada de caniculă.

Este recomandabil să te hidratezi sorbind permanent câte o gură de apă pentru a evita supraîncărcarea sistemului circulator cu cantități mari de lichide dintr-o dată.

Află mai mult ⮕ Managementul diabetului pe caniculă

Semne că temperatura excesivă te afectează

Semnele că temperatura excesivă te afectează sunt variabile, de la erupția cutanată la șocul caloric ce poate fi letal.

Simptomele insolației care atrag atenția și necesită măsuri rapide:

Dacă sesizăm aceste semne la timp este bine să ne retragem în încăperi reci și să ne hidratăm rapid.

Citește mai departe…

Insolația: simptome și primul ajutor
Cum scapi de somnolența și oboseala provocate de căldură?
Câte trepte să urci zilnic pentru o inimă sănătoasă?
8 suplimente la care să ai grijă dacă urmezi tratament pentru inimă
Mersul pe jos: 5 beneficii majore pentru inimă

Bibliografie

8 suplimente la care să ai grijă dacă urmezi tratament pentru inimă

Servus Med
-
0
8 suplimente la care să ai grijă dacă urmezi tratament pentru inimă

Suplimentele pe baza de plante sunt sigure? Nu totdeauna. Unele suplimente pot interacționa cu medicamentele prescrise pentru inimă și afecțiunile vaselor de sânge, cum ar fi hipertensiunea arterială, fibrilația sau insuficiența cardiacă.

Aproximativ 25% din noi consumăm suplimente alimentare fără să ne sfătuim cu medicul de familie sau cu farmacistul care cunoaște interacțiunile dintre diferite preparate.

Ginseng, echinacea, sunătoare. Multe din aceste preparate nu sunt dăunătoare dacă nu ai tratament cardiovascular.

Dar dacă în paralel există tratament, consecințele pot fi de două tipuri. Fie diminuarea efectului tratamentului pentru boli cardiovasculare, fie accentuarea efectului și a reacțiilor secundare.

Când mergem la medic, pe lista medicamentelor pe care le luăm, trebuie să se găsească și suplimentele.

De exemplu, dacă urmează o intervenție chirurgicală, faptul că iei Ginkgo biloba nu este nesemnificativ. Poate accentua sângerarea în timpul operației și medicul trebuie să fie avizat.

La ce suplimente să fim atenți dacă avem tratament pentru inimă?

Coenzima Q10

  • reduce efectul medicamentelor anticoagulante din clasa warfarinei: trombostop, sintrom.

Consecința este că faptul că scade protecția față de tromboze și embolii pentru care este prescris tratamentul anticoagulant.

  • reduce tensiunea arterială

Efectul de reducere a tensiunii poate accentua acțiunea medicamentelor antihipertensive prescrise de medic.

Află mai mult ⮕ Cum menținem tensiunea normală?

Ginkgo biloba

Ginkgo biloba poate crește riscul de sângerare dacă iei medicamente antiagregante și anticoagulante:

  • aspirina
  • clopidogrel
  • trombostiop, sintrom, warfarina

Ginseng

Ginseng, consumat singur, are efect anticoagulant și de protecție față de formarea trombilor sau cheagurilor de sânge.

Unele studii însă au observat că, în mod surprinzător, ginseng scade efectul anticoagulant al medicamentelor tip warfarină (trombostop, sintrom).

Află mai mult ⮕ Cheag de sânge sau tromboză: semne de alarmă

Salvia roșie sau salvia chinezească

Salvia interacționează puternic cu unele medicamente pentru boli cardiovasculare:

  • anticoagulante

Salvia roșie crește riscul de sângerare dacă iei și medicamente ca aspirina, clopidogrel, trombostop.

  • scade tensiunea arterială dacă iei în paralel medicamente calciu-blocante (nifedipin, diltiazem ș.a.)
  • crește riscul de aritmii cardiace dacă ai tratament cu digoxin

Luminița de seară (Evening Primrose)

Crește riscul de sângerare dacă ai tratament antiagregant și anticoagulant:

  • aspirina
  • clopidogrel
  • warfarina

Păducel

Păducelul interacționează cu:

  • beta-blocantele: atenolol, nadolol, propranolol ș.a.
  • calciu-blocantele: diltiazem, verapamil, nifedipina ș.a.
  • nitrați: nitroglicerina, isosorbit
  • digoxin

Usturoiul

Suplimentele pe bază de usturoi sau consumul de usturoi în cantități mari zilnic cresc riscul de sângerare dacă în paralel luăm tratament anticoagulant.

Sunătoare

Nu este recomandabil să consumi suplimente cu sunătoare dacă ai tratament anticoagulant.

De asemenea, unele dintre medicamente este posibil să nu-și facă efectul dacă consumăm și sunătoare:

  • calciu-blocante
  • digoxin
  • statine: atorvastatina, lovastatina, rosuvastatina
  • imunosupresoare prescrise la persoanele cu transplant

Află mai mult ⮕ Sunătoarea: la ce ajută și ce precauții sunt necesare?

Ce interacțiuni există între suplimente și noile anticoagulante?

Anticoagulantele noi de tip xarelto, eliquis, pradaxa ș.a. sunt utilizate tot pentru prevenția sau tratamentul emboliei și trombozelor, mai ales la persoanele cu fibrilație atrială.

Utilizarea acestor medicamente împreună cu suplimentele din plante poate pune viața în pericol.

Un studiu clinic descrie cazul unei persoane de 80 de ani cu tratament cu Pradaxa care se prezintă la spital pentru hemoragie digestivă. În prealabil consumase și ceai de ghimbir și scorțișoară.

Sângerarea a fost fatală. Medicii avertizează despre interacțiunea dintre ghimbir și scorțișoară cu medicamentul dabigatran (pradaxa).

Află mai mult ⮕ Ce beneficii aduc anticoagulantele noi?

La ce să fim atenți dacă avem tratament pentru inimă și consumăm suplimente?

Ideal este ca medicul cardiolog să avizeze suplimentele pe care le consumăm având în vedere interacțiunile.

În afara suplimentelor din plante, multivitaminele care conțin vitamina E sau capsulele care au vitamina K sunt alte exemple de preparate ce pot interfera cu tratamentul anticoagulant.

Palpitațiile, perceperea unor bătăi cardiace neregulate, modificările de tensiune sunt semne care trebuie să ne dea de gândit și să cerem sfatul medicului.

Citește mai departe…

Ce medicamente nu este bine să iei dacă consumi suc de gref?
Ce medicamente și alimente fluidifică sângele și previn cheagurile?
Ginseng indian sau Ashwaganda și alte suplimente care pot afecta tiroida
Alicina din usturoi și leurdă: cum să obții toate beneficiile?
Salvia: la ce ajută și ce precauții sunt necesare?

Bibliografie
Adding Herbal Products to Direct-Acting Oral Anticoagulants Can Be Fatal. Eur J Case Rep Intern Med. 2019
Ginseng reduces effects of anti-clotting drug. UChicago Medicine. 2004
Herbal supplements and heart medicines may not mix. Mayo Clinic

Cum scade colesterolul rău și crește colesterolul bun?

Servus Med
-
0
Cum scade colesterolul rău și crește colesterolul bun?

Colesterolul rău sau LDL-colesterol este legat de apariția bolilor cardiovasculare pentru că favorizează formarea depozitelor de grăsime pe pereții vaselor de sânge și duce la îngustarea acestora. Colesterolul bun sau HDL-colesterol ajută la îndepărtarea colesterolului rău și a riscurilor de boală.

Când vorbim despre necesitatea scăderii colesterolului, totdeauna ne referim la LDL-colesterol sau colesterolul rău.

Este important să menținem nivelul de colesterol la parametri normali încă de la vârste tinere pentru a preveni eficient afecțiunile cardiovasculare. Riscul de arterioscleroză este mai mare la persoanele care au colesterolul crescut din tinerețe.

De ce este rău colesterolul rău?

Colesterolul este transportat în sânge cu ajutorul unor cărăuși numiți lipoproteine. În funcție de tipul de cărăuș, colesterolul urmează o cale sau alta.

LDL (low density lipoprotein) este cărăuș pentru colesterolul rău. Odată legați, colesterolul și LDL, calea pe care o urmează este depozitarea sub formă de plăci de colesterol pe pereții vaselor de sânge. Apare astfel ateroscleroza și consecințele ei: infarct miocardic sau accident vascular.

HDL (high-density lipoprotein) este cărăuș pentru colesterolul bun. Odată legați, colesterolul bun și HDL, urmează calea spre ficat care poate îndepărta acest colesterol din circulație.

Află mai mult ⮕ Preinfarct sau infarct miocardic silențios

Cum arată analizele bune?

Profilul lipidic este seria de analize care evaluează cum stăm cu colesterolul, trigliceridele și riscul de boli cardiovasculare.

Începând de la vârsta de 20 de ani, profilul lipidic ar trebui repetat la fiecare 5 ani. Analizele mai frecvente sunt solicitate de medic atunci când apreciază că există deja un risc cardiovascular mai mare, cum ar fi o boală deja instalată sau antecedente de dislipidemie în familie.

Colesterolul bun sau HDL-colesterol

Ideal, colesterolul bun ar trebui să fie 60 mg/ dl sau mai mare. Valorile standard considerate bune sunt între 40-59 mg/ dl.

HDL-colesterol sub 40 mg/ dl atrage atenția că există un risc cardiovascular.

Colesterolul rău sau LDL-colesterol

Valorile LDL-colesterol optime diferă în funcție de prezența sau absența altor factori de risc asociați.

Dacă nu există boli cardiovasculare și nici condiții de risc, cum ar fi diabetul, obezitatea sau sindromul metabolic, LDL-colesterol optim este sub 100 mg/ dl.

Dacă există factorii de risc, atunci este recomandabil să menținem valorile LDL-colesterol sub 70 mg/ dl.

Apolipoproteina B (Apo B)

Placa de grăsimi formată prin excesul de colesterol poate cauza infarct și accident vascular, dar formarea plăcii rămâne nedescoperită până ce este deja avansată și vasul de sânge îngustat.

Proteina apolipoproteina B ar putea aprecia riscul cardiovascular mult mai rapid.

Apolipoproteina B nu este inclusă în profilul lipidic de rutină, dar poate fi solicitată odată cu determinarea colesterolului și a trigliceridelor.

Valorile normale ale apolipoproteinei B:

  • femei: 0,6-1,17 g/ l
  • bărbați: 0,66-1,33 g/ l

Află mai mult ⮕ Apolipoproteina B: o analiză mai importantă decât colesterolul

Situații în care colesterolul rău este crescut

Dislipidemia, situația în care colesterolul rău (LDL) este crescut, apare mai frecvent dacă există și:

Dislipidemia este urmată de ateroscleroză cu îngustarea vaselor mari de sânge și de arterioscleroză când se îngustează vasele de sânge mai mici.

Unele din consecințele de temut ale aterosclerozei sunt:

  • bolile coronariene care conduc la infarct miocardic
  • bolile carotidiene și arteriocleroza vaselor intracerebrale care pot duce la accident vascular
  • boala arterială periferică cu afectarea vaselor de sânge care irigă membrele, mai ales cele inferioare
  • stenoza arterei renale care duce la boală renală cronică și hipertensiune arterială

Află mai mult ⮕ Ateroscleroza. Ghid complet

Cum scazi natural colesterolul rău?

Vestea bună este că 90% din bolile cardiovasculare se pot preveni la timp. Chiar dacă există un risc genetic de boală.

1. Regimul alimentar

Alimentația este prima măsură la îndemână. Schimbarea unui stil de alimentație necesită dorință și voință, dar, dacă ne gândim la riscuri, este mai ușor să adoptăm o dietă sănătoasă.

Principiile de bază ale unui regim alimentar de scădere a colesterolului rău:

reducerea grăsimilor saturate

Grăsimile saturate sunt prezente mai ales în carne, lactate nedegresate și unele uleiuri cum sunt uleiul de palmier și uleiul de cocos.

Când colesterolul este mare, este de preferat să consumăm mai rar grăsimi saturate.

eliminarea grăsimilor trans

Grăsimile trans au un impact negativ considerabil și care, în afara creșterii colesterolului rău, duc și la scăderea colesterolului bun și creșterea markerilor inflamatori.

Grăsimile trans se găsesc în alimente preparate cu uleiuri parțial hidrogenate. Verificarea etichetei produselor ne ajută să depistăm prezența acestor uleiuri.

Grăsimile trans sunt utilizate pentru a modifica textura alimentelor și a prelungi perioada de valabilitate.

Exemple de alimente cu grăsimi trans: gogoși, prăjituri, biscuiți, pizza congelată, margarina.

alimentația bazată pe fructe și legume

Cel mai bun mod de reducere a colesterolului rău este adoptarea alimentației bazate pe fructe și legume. Unele dintre ele au suficiente proteine, chiar dacă nu sunt de aceeași calitate cu proteinele din surse animale.

Uleiul de măsline poate fi, de asemenea, printre alimentele pe care ne putem baza pentru scăderea colesterolului. La fel și peștele gras (somon, ton). Toate conțin grăsimi mono-și polinesaturate sănătoase, cu efecte dovedite în reducerea colesterolului.

Află mai mult ⮕ Dieta mediteraneană: lista de cumpărături și regulile de bază

2. Mișcarea

Efortul fizic are un efect substanțial asupra scăderii colesterolului rău și trigliceridelor. Simultan crește colesterolul bun HDL.

În plus, mișcarea ne ajută să ne menținem greutatea optimă. Scăderea în greutate cu 5 kg atunci când suntem supraponderali, reduce și colesterolul cu 5-10%.

Află mai mult ⮕ Cum să faci mișcare ca să slăbești?

3. Întreruperea fumatului

Fumatul contribuie și la creșterea LDL-colesterolului și la scăderea colesterolului bun HDL. În plus, fumatul contribuie la apariția unor leziuni ale pereților arteriali și care vor fi exact acele locuri unde se vor depune plăcile de colesterol.

Dacă ai deja colesterolul mare și fumezi, dublezi riscul general de îmbolnăvire.

4. Reducerea stresului

Stresul are un rol determinant asupra sănătății inimii. În situațiile stresante se produc hormoni care ne cresc tensiunea arterială, pulsul și crește riscul de infarct și AVC.

Tot stresul ne provoacă să mâncăm exagerat sau alimente la întâmplare, să consumăm alcool sau să dormim prost.

Stresul poate fi folosit în favoarea ta dacă știi cum să te detașezi. Tehnicile de relaxare sunt multiple și cel puțin o parte din ele ți se vor potrivi.

Cum procedăm dacă nu reușim să reducem colesterolul rău cu alimentația și mișcarea?

Dacă te-ai străduit 6 luni să cobori valorile colesterolului prin modificarea alimentației și celelalte măsuri ajutătoare, dar nu ai obținut un rezultat mulțumitor, este timpul ca medicul să facă un plan de tratament.

Statinele sunt medicamentele cele mai eficiente în scăderea colesterolului. Exemple: atorvastatina, lovastatina, rosuvastatina, simvastatina.

Necesitatea tratamentului cu statine se stabilește pe baza valorilor colesterolului. De exemplu, LDL-colesterol peste 190 mg/ dl este un criteriu de începere a tratamentului.

Citește mai departe…

LDL-colesterol: valori normale, valori periculoase
5 alimente care scad colesterolul
Poți să mănânci ouă dacă ai colesterolul mare?
Când sunt necesare statinele pentru scăderea colesterolului?
6 suplimente ineficiente în scăderea colesterolului, avertizează cardiologii

Bibliografie
1...293031...130Pagina 30 din 130
2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă

Cele mai noi

Cele mai citite

Știri

Meniu