Colesterolul rău sau LDL-colesterol este legat de apariția bolilor cardiovasculare pentru că favorizează formarea depozitelor de grăsime pe pereții vaselor de sânge și duce la îngustarea acestora. Colesterolul bun sau HDL-colesterol ajută la îndepărtarea colesterolului rău și a riscurilor de boală.
Când vorbim despre necesitatea scăderii colesterolului, totdeauna ne referim la LDL-colesterol sau colesterolul rău.
Este important să menținem nivelul de colesterol la parametri normali încă de la vârste tinere pentru a preveni eficient afecțiunile cardiovasculare. Riscul de arterioscleroză este mai mare la persoanele care au colesterolul crescut din tinerețe.
De ce este rău colesterolul rău?
Colesterolul este transportat în sânge cu ajutorul unor cărăuși numiți lipoproteine. În funcție de tipul de cărăuș, colesterolul urmează o cale sau alta.
LDL (low density lipoprotein) este cărăuș pentru colesterolul rău. Odată legați, colesterolul și LDL, calea pe care o urmează este depozitarea sub formă de plăci de colesterol pe pereții vaselor de sânge. Apare astfel ateroscleroza și consecințele ei: infarct miocardic sau accident vascular.
HDL (high-density lipoprotein) este cărăuș pentru colesterolul bun. Odată legați, colesterolul bun și HDL, urmează calea spre ficat care poate îndepărta acest colesterol din circulație.
Află mai mult ⮕ Preinfarct sau infarct miocardic silențios
Cum arată analizele bune?
Profilul lipidic este seria de analize care evaluează cum stăm cu colesterolul, trigliceridele și riscul de boli cardiovasculare.
Începând de la vârsta de 20 de ani, profilul lipidic ar trebui repetat la fiecare 5 ani. Analizele mai frecvente sunt solicitate de medic atunci când apreciază că există deja un risc cardiovascular mai mare, cum ar fi o boală deja instalată sau antecedente de dislipidemie în familie.
Colesterolul bun sau HDL-colesterol
Ideal, colesterolul bun ar trebui să fie 60 mg/ dl sau mai mare. Valorile standard considerate bune sunt între 40-59 mg/ dl.
HDL-colesterol sub 40 mg/ dl atrage atenția că există un risc cardiovascular.
Colesterolul rău sau LDL-colesterol
Valorile LDL-colesterol optime diferă în funcție de prezența sau absența altor factori de risc asociați.
Dacă nu există boli cardiovasculare și nici condiții de risc, cum ar fi diabetul, obezitatea sau sindromul metabolic, LDL-colesterol optim este sub 100 mg/ dl.
Dacă există factorii de risc, atunci este recomandabil să menținem valorile LDL-colesterol sub 70 mg/ dl.
Apolipoproteina B (Apo B)
Placa de grăsimi formată prin excesul de colesterol poate cauza infarct și accident vascular, dar formarea plăcii rămâne nedescoperită până ce este deja avansată și vasul de sânge îngustat.
Proteina apolipoproteina B ar putea aprecia riscul cardiovascular mult mai rapid.
Apolipoproteina B nu este inclusă în profilul lipidic de rutină, dar poate fi solicitată odată cu determinarea colesterolului și a trigliceridelor.
Valorile normale ale apolipoproteinei B:
- femei: 0,6-1,17 g/ l
- bărbați: 0,66-1,33 g/ l
Află mai mult ⮕ Apolipoproteina B: o analiză mai importantă decât colesterolul
Situații în care colesterolul rău este crescut
Dislipidemia, situația în care colesterolul rău (LDL) este crescut, apare mai frecvent dacă există și:
- sindrom metabolic
- diabet
- boli hepatice
- obezitate
- boli renale
- hipotiroidie
Dislipidemia este urmată de ateroscleroză cu îngustarea vaselor mari de sânge și de arterioscleroză când se îngustează vasele de sânge mai mici.
Unele din consecințele de temut ale aterosclerozei sunt:
- bolile coronariene care conduc la infarct miocardic
- bolile carotidiene și arteriocleroza vaselor intracerebrale care pot duce la accident vascular
- boala arterială periferică cu afectarea vaselor de sânge care irigă membrele, mai ales cele inferioare
- stenoza arterei renale care duce la boală renală cronică și hipertensiune arterială
Află mai mult ⮕ Ateroscleroza. Ghid complet
Cum scazi natural colesterolul rău?
Vestea bună este că 90% din bolile cardiovasculare se pot preveni la timp. Chiar dacă există un risc genetic de boală.
1. Regimul alimentar
Alimentația este prima măsură la îndemână. Schimbarea unui stil de alimentație necesită dorință și voință, dar, dacă ne gândim la riscuri, este mai ușor să adoptăm o dietă sănătoasă.
Principiile de bază ale unui regim alimentar de scădere a colesterolului rău:
reducerea grăsimilor saturate
Grăsimile saturate sunt prezente mai ales în carne, lactate nedegresate și unele uleiuri cum sunt uleiul de palmier și uleiul de cocos.
Când colesterolul este mare, este de preferat să consumăm mai rar grăsimi saturate.
eliminarea grăsimilor trans
Grăsimile trans au un impact negativ considerabil și care, în afara creșterii colesterolului rău, duc și la scăderea colesterolului bun și creșterea markerilor inflamatori.
Grăsimile trans se găsesc în alimente preparate cu uleiuri parțial hidrogenate. Verificarea etichetei produselor ne ajută să depistăm prezența acestor uleiuri.
Grăsimile trans sunt utilizate pentru a modifica textura alimentelor și a prelungi perioada de valabilitate.
Exemple de alimente cu grăsimi trans: gogoși, prăjituri, biscuiți, pizza congelată, margarina.
alimentația bazată pe fructe și legume
Cel mai bun mod de reducere a colesterolului rău este adoptarea alimentației bazate pe fructe și legume. Unele dintre ele au suficiente proteine, chiar dacă nu sunt de aceeași calitate cu proteinele din surse animale.
Uleiul de măsline poate fi, de asemenea, printre alimentele pe care ne putem baza pentru scăderea colesterolului. La fel și peștele gras (somon, ton). Toate conțin grăsimi mono-și polinesaturate sănătoase, cu efecte dovedite în reducerea colesterolului.
Află mai mult ⮕ Dieta mediteraneană: lista de cumpărături și regulile de bază
2. Mișcarea
Efortul fizic are un efect substanțial asupra scăderii colesterolului rău și trigliceridelor. Simultan crește colesterolul bun HDL.
În plus, mișcarea ne ajută să ne menținem greutatea optimă. Scăderea în greutate cu 5 kg atunci când suntem supraponderali, reduce și colesterolul cu 5-10%.
Află mai mult ⮕ Cum să faci mișcare ca să slăbești?
3. Întreruperea fumatului
Fumatul contribuie și la creșterea LDL-colesterolului și la scăderea colesterolului bun HDL. În plus, fumatul contribuie la apariția unor leziuni ale pereților arteriali și care vor fi exact acele locuri unde se vor depune plăcile de colesterol.
Dacă ai deja colesterolul mare și fumezi, dublezi riscul general de îmbolnăvire.
4. Reducerea stresului
Stresul are un rol determinant asupra sănătății inimii. În situațiile stresante se produc hormoni care ne cresc tensiunea arterială, pulsul și crește riscul de infarct și AVC.
Tot stresul ne provoacă să mâncăm exagerat sau alimente la întâmplare, să consumăm alcool sau să dormim prost.
Stresul poate fi folosit în favoarea ta dacă știi cum să te detașezi. Tehnicile de relaxare sunt multiple și cel puțin o parte din ele ți se vor potrivi.
Cum procedăm dacă nu reușim să reducem colesterolul rău cu alimentația și mișcarea?
Dacă te-ai străduit 6 luni să cobori valorile colesterolului prin modificarea alimentației și celelalte măsuri ajutătoare, dar nu ai obținut un rezultat mulțumitor, este timpul ca medicul să facă un plan de tratament.
Statinele sunt medicamentele cele mai eficiente în scăderea colesterolului. Exemple: atorvastatina, lovastatina, rosuvastatina, simvastatina.
Necesitatea tratamentului cu statine se stabilește pe baza valorilor colesterolului. De exemplu, LDL-colesterol peste 190 mg/ dl este un criteriu de începere a tratamentului.
Citește mai departe…
LDL-colesterol: valori normale, valori periculoase
5 alimente care scad colesterolul
Poți să mănânci ouă dacă ai colesterolul mare?
Când sunt necesare statinele pentru scăderea colesterolului?
6 suplimente ineficiente în scăderea colesterolului, avertizează cardiologii
Bibliografie
- Behbodikhah J, Ahmed S, Elyasi A, et al. Apolipoprotein B and cardiovascular disease: biomarker and potential therapeutic target. Metabolites. 2021
- American Heart Association. What your cholesterol levels mean.
- AHA/ACC/AACVPR/AAPA/ABC/ACPM/ADA/AGS/APhA/ASPC/NLA/PCNA Guideline on the Management of Blood Cholesterol: Executive Summary: A Report of the American College of Cardiology/American Heart Association Task Force on Clinical Practice Guidelines. J Am Coll Cardiol. 2019
- MedlinePlus. Cholesterol levels: What you need to know.
