Acasă Blog Pagina 31

Ardei umpluți cu bulgur și ciuperci: rețetă vegetariană

Ardei umpluți cu bulgur și ciuperci sunt o rețetă vegetariană simplă și sănătoasă. Bulgurul se gătește similar cu orezul, dar calitățile nutritive sunt superioare. Este o variantă ideală pentru cei cu regim vegetarian permanent, dar și pentru cei deciși să adopte dieta mediteraneană.

Ardei umpluți cu bulgur

Ingrediente

  • 7-8 ardei grași galbeni sau combinați roșii și galbeni
  • 300 g bulgur (clătit în câteva ape și înmuiat 10 min)
  • 2 conseve ciuperci feliate
  • 2-3 cepe medii tocate
  • 2-3 morcovi răzuiți
  • 5-6 roșii tăiate cubulețe sau mixate în cuva robotului de bucătărie
  • 500 ml suc de roșii sau bulion
  • 5-6 linguri ulei de măsline extravirgin
  • 1 legătură pătrunjel/ leuștean
  • sare iodată, piper
  • mirodenii și ierburi uscate: cimbru, curcuma, coriandru pulbere
  • brânză telemea pentru servire (opțional)

Preparare

Timpul necesar preparării termice a compoziției nu trebuie să depășească 20-25 min, pentru a nu pierde din nutrienți.

Călim ceapa și morcovul în ulei de măsline, adăugând și 1 linguriță sare; amestecăm continuu aproximativ 2 min, până când ceapa devine translucidă.

Adăugăm ciupercile din conservă scurse, în prealabil, într-o strecurătoare. Continuăm să mestecăm, cu focul la mediu.

Adăugăm o căniță de apă ( cam 100 ml) și când amestecul ajunge din nou la fierbere, punem și bulgurul.

Bulgurul l-am spălat în câteva ape și l-am lăsat la înmuiat 10 min, înainte de a-l adăuga în cratiță.

Pentru a avea mai mult lichid, necesar deoarece bulgurul se umflă, adăugăm și roșiile cubulețe sau transformate în suc de roșii cu robotul de bucătărie.

Din acest moment, prepararea termică a compoziției pentru ardei ar trebui să mai dureze aproximațiv
10 min. Bulgurul se prepară repede, mai repede decât orezul.

Și oricum, mai urmează să stea și la cuptor, odată ce umplem ardeii.

Tot acum este momentul să adăugăm mirodeniile: 1-2 lingurițe turmeric, 1 linguriță coriandru pudră și 3-4 lingurițe de cimbru sau alte ierburi uscate pe care le agreați.

Ardeii grași, spălați bine cu o perie pentru legume, vor fi pregătiți pentru umplere, așa ca în imagine. Într-o cratiță de 28 cm intră, de obicei, 7-8 ardei, după ce îi umplem.

Ce turnăm peste ardei înainte de a-i introduce la cuptor?

  • restul de compoziție, dacă a rămas
  • 500 ml suc de roșii amestecat cu pătrunjel/ leuștean tocat mărunt
  • 1 linguriță sare
  • apă astfel încât nivelul lichidului să ajungă la 3/4 din înălțimea ardeilor

Cratița cu ardei se introduce la cuptor, la 180 grade, pentru 45 min ( o oră dacă ați uitat să încălziți cuptorul înainte!).

Se pot servi cu câteva feliuțe de pâine integrală și un pic de brânză telemea deasupra.

Putem exclude brânza dacă dorim o mâncare de post. Dar atunci, compoziția trebuie să conțină un pic mai multă sare decât 1 linguriță.

Dacă folosiți robotul de bucătărie, prietenul tuturor rețetelor noastre, pregătirea acestui fel de mâncare este rapidă.

Cu ingredientele pregătite dinainte, durează 25 min să fie gata compoziția, 5 min să umpleți ardeii, iar partea de cuptor nu se pune la socoteală, pentru că oricum, în timpul acela, putem face altceva.

Sunt delicioși atât fierbinți, cât și a doua zi, reci sau la temperatura camerei.

Citește mai departe…

Bulgur: ce este și cum îl gătim?
Vegan sau vegetarian: care este diferența?
Ștevie cu orez și ceapă verde
Aripioare de pui în sos dulce picant cu orez prăjit
Hrișca: beneficii la care nu te-ai gândit și rețete rapide

Năut: beneficii și idei de preparare

Năut este o plantă leguminoasă bogată în proteine, fibre și carbohidrați complecși. Aduce toți acești nutrienți, fără să aducă prea multe calorii.

Rețetele cu năut pot fi delicioase și sunt simplu de preparat. Trebuie doar să ne convingem de efectele benefice ale acestui aliment.

Năut: Valoare nutritivă

O cană (152g) de naut aduce:

  • Calorii: 210
  • Grăsimi: 3,8 g
  • Sodiu: 322 mg
  • Carbohidrați: 35 g
  • Fibre: 9,6 g
  • Zaharuri: 6 g
  • Proteine: 10,7 g

Majoritatea caloriilor din năut provin din carbohidrați, dar aceștia sunt reprezentați de fibre și amidon rezistent; foarte puține zaharuri
Indicele glicemic al năutului este aproximativ 23, ceea ce-l face potrivit și pentru persoanele cu diabet.

Grăsimile sunt puține și polinesaturate, adică acel tip de grăsimi de care avem nevoie

Năutul este un aliment bogat în proteine.
Fiind o sursă vegetală de proteine, este deosebit de util persoanelor cu alimentație vegetariană și nu numai.

Vitamine din grupul B, în special B6 și folat
Aportul de B6 și folat/ acid folic acoperă 14% din necesarul zilnic.

Minerale

MINERALECANTITATE/ 152 g NAUT
(1 cană)
CALCIU65,4 mg
FIER1,49 mg
MAGNEZIU36,5 mg
FOSFOR122 mg
POTASIU166 mg
SODIU322 mg
ZINC0,89 mg
CUPRU0,38 mg
MANGAN1,22 mg
SELENIU4,71 µg
SURSA: U.S. Department of Agriculture

Năut: beneficii pentru sănătate

Sănătatea inimii

Năutul face parte din alimentele bogate în fibre: o cană de năut aduce 9,6 g fibre.

Studiile științifice au demonstrat efectul benefic al alimentelor bogate în fibre asupra sănătății inimii prin:
-reducerea nivelului de colesterol
-reducerea tensiunii arteriale
-reducerea riscului de boli coronariene
-reducerea greutății

Pentru a obține toate aceste efecte este necesar un consum de 25-30 g de fibre pe zi.

Află mai mult Alimente bogate în fibre

Prevenirea cancerului

Radicalii liberi sunt substanțe toxice care se acumulează în organism ca rezultat al metabolismului sau altor factori. Prin acumulare pot duce la afectarea funcției celulelor și la diverse probleme de sănătate, printre care și cancerul.

Antioxidanții ajută organismul să îndepărteze radicalii liberi din organism. Seleniul și beta-carotenul din naut acționează ca antioxidanți.

Necesarul zilnic de seleniu recomandat de specialiști este de 55 µg la adult și 20-30 µg la copii.

O cană de năut aduce 4,71 µg seleniu.

Năutul consumat regulat ar putea ajuta în prevenirea cancerului și prin conținutul de:

  • fibre – protective față de cancerul de colon
  • butirat – protectiv față de cancerul de colon
  • saponine – protective față de mai multe tipuri de tumori
  • Vitamine B – protective față de cancerul pulmonar și de sân

Îmbunătățirea funcției colonului și scăderea în greutate

Năutul face parte din legumele cu conținut ridicat de amidon rezistent.

Ce este amidonul rezistent?

Acel tip de amidon care nu se digeră în intestinul subțire și nu se absoarbe în sânge. Digestia amidonului rezistent are loc în colon. Aici alimentele fermentează sub acțiunea bacteriilor intestinale.

Alimentele bogate în amidon rezistent au mai multe tipuri de efecte benefice:

  • ajută la scăderea în greutate
  • combat afecțiuni care însoțesc persoanele cu obezitate: boli cardiovasculare, diabet, sindrom metabolic, colesterol crescut
  • foarte probabil previn cancerul de colon
  • servesc ca probiotice țmbunătățind funcțiile florei intestinale
  • au efecte benefice în afecțiuni intestinale ca divericulita sau bolile inflamatorii intestinale

Pentru a se obține toate aceste efecte este necesar un consum zilnic de 6-30 g de amidon rezistent.

Află mai mult Cum să slăbești după 40 ani?

Reglarea glicemiei

Efectul năutului în reglarea glicemiei se datorează tot amidonului rezistent. Acesta contribuie la încetinirea ritmului de creștere a glicemiei pentru că nu se digeră și nu se absoarbe la nivelul intestinului subțire.

Astfel, insulina secretată de pancreas va avea timp să acționeze și să mențină mai eficient nivelul glucozei din sânge.

A fost demonstrat că dieta bogată în fibre este utilă în menținerea glicemiei normale și reducerea riscului de diabet zaharat tip 2. Năutul poate face parte din acest tip de dietă, conținând aproape 10 g de fibre la o cană.

Pentru a obține acest efect este necesar un consum constant de fibre de 25-30 g/ zi.

Alergie la năut

Este demonstrată o alergie încrucișată la năut. Persoanele alergice la soia, linte, mazăre sau alune pot fi alergice și la năut.

Reacții adverse

Năutul, ca și alte alimente bogate în fibre, poate fi responsabil de balonare și creșterea cantității de gaze intestinale.

De aceea, trebuie introdus în alimentație treptat. Sau evitat dacă urmezi o dietă pentru colon iritabil (low- FODMAP).

Află mai mult 7 remedii pentru durerea de burtă provocată de balonare

Preparare năut

Năutul se comercializează ca boabe uscate sau conservat. În conserve năutul este gata fiert, dar trebuie să fiți atenți că este deja sărat.

Dacă este natural, uscat, va trebui fiert pentru a-l folosi.

Cum se fierbe năutul?

-se spală boabele în câteva ape
-se lasă la înmuiat peste noapte
-se fierbe a doua zi timp de aproximativ 2 ore; similar fierberii boabelor de fasole uscată, trebuie adăugată apă dacă scade prea mult în timpul celor 2 ore
-după fierbere, boabele de năut pot fi puse într-o strecurătoare și, ținându-le sub jetul de apă, poate fi îndepărtată cămașa care le acoperă pentru ca preparatele obținute să fie mai fine
-zeama de la fiert se poate păstra; în unele rețete cu năut (de exemplu humus, avem nevoie și de puțină zeamă)

Rețete cu năut

Nu trebuie să gândiți prea sofisticat prepararea năutului.

Boabele de năut fierte pot fi încorporate în:

salate – adăugând năut veți obține salate bogate în proteine și cu aromă de nuci

humus – pasta de năut cu tahini și citrice, cea mai cunoscută rețetă cu năut, delicioasă și nutritivă

adăugate în supele de legume sau supele creme, boabele de năut pot înlocui cu succes carnea

falafel este denumirea chiftelelor de naut, dar această modalitate de preparare presupune prăjire, ceea ce, cu siguranță, reduce din proprietățile benefice.

Citește mai departe…

Humus: rețeta clasică cu năut
Cereale integrale: 6 beneficii și 9 variante de ales
Hrișca: beneficii la care nu te gândești și rețete rapide
Bulgur: ce este și cum îl gătim?
Alimente bogate în fibre

Bibliografie

HDL colesterol sau colesterolul bun: valori normale

HDL colesterol este fracțiunea de colesterol bun ale cărui valori în sânge este bine să fie mai mari. Un nivel bun de HDL ne protejează de infarct miocardic și accident vascular.

Colesterolul este necesar tuturor celulelor. Le ajută să-și mențină membrana celulară permeabilă pentru a putea comunica cu celelalte celule. Tot colesterolul este cel utilizat la producerea hormonilor steroizi, cum sunt estrogenii și testosteronul.

Colesterolul este insolubil în sânge. Pentru a fi transportat necesită un cărăuș specializat.
Acest cărăuș este lipoproteina – o proteină care transportă grăsimi.

Sunt două tipuri de lipoproteine utilizate de organism pentru a transporta colesterolul: LDL (low-density lipoprotein) și HDL (high-density lipoprotein).

După ce lipoproteina se cuplează cu colesterolul vor rezulta:
LDL colesterol sau colesterolul rău
– HDL colesterol sau colesterolul bun

Sunt 2 lipoproteine diferite care transportă colesterol, dar ele nu folosesc aceeași rută.

LDL transportă colesterolul de la ficat (unde este produs) la celule. Aici colesterolul se desprinde de LDL și celula îl utilizează.

HDL transportă colesterolul neutilizat de la celule înapoi la ficat. Aici colesterolul este degradat până la stadiul de acizi biliari și excretat cu bila.
De aceea HDL este considerat colesterolul ”bun”.

Cum influențează HDL colesterol sănătatea?

Un nivel bun de HDL colesterol ne protejează de infarct miocardic și accident vascular.

Valoarea HDL face parte din criteriile folosite de medici pentru aprecierea riscului de a avea una din aceste complicații.

Persoanele cu trigliceride mari au, de obicei, și HDL colesterol scăzut.

Femeile au nivele crescute de HDL, dar acest lucru se schimbă la menopauză.

Alți factori care scad nivelul de HDL:

  • factori genetici
  • diabet tip 2
  • fumat
  • obezitate
  • sedentarism

Află mai mult Trigliceride mărite: care sunt valorile periculoase?

Care sunt valorile normale de HDL?

Valorile normale ale HDL depind de vârstă și de sex.

  • La vârste sub 19 ani: peste 45 mg/ dl
  • La bărbați peste 20 ani: peste 40 mg/ dl
  • La femei peste 20 ani: peste 50 mg/ dl

Cu cât depășim valorile considerate normale ale HDL, cu atât este mai bine.

Cât de des este bine să verificăm colesterolul?

Nu sunt simptome care să ne anunțe ce valori ale colesterolului avem. De aceea, analizele de sânge se repetă periodic.

Profilul lipidic este setul de analize pe care putem vedea valorile de: trigliceride, colesterol total, LDL colesterol și HDL colesterol.

Pentru adulții tineri, peste 20 ani, profilul lipidic se repetă la fiecare 5 ani.

Adulții peste 45-50 ani este recomandabil să verifice profilul lipidic la 1-2 ani.

Află mai mult Am risc de boli cardiace? Cum citim profilul lipidic?

Dieta care crește HDL colesterol

Alimentația este principalul factor care influențează nivelul de colesterol.

Alimentele bogate în grăsimi saturate sau trans sunt bogate și în colesterol. Vor genera creșterea LDL și nu ne vor ajuta să creștem HDL colesterolul.

Ce evităm?

  • alimente procesate și prăjite
  • unt, margarină
  • grăsimi care se solidifică la temperatura camerei (untura)
  • lapte nedegresat
  • organe de animale
  • bacon, cârnați
  • zahăr

Ce alegem?

  • grăsimi nesaturate
  • avocado
  • nuci
  • ovăz
  • fasole
  • fructe
  • legume
  • pește bogat în omega 3
  • cereale integrale

Află mai mult 7 tipuri de pește bogate în omega 3

Stil de viață recomandabil pentru a crește HDL

  • greutate normală

Putem menține valorile HDL scăpând de kg în plus, mai ales dacă reducem grăsimea din jurul taliei. Obezitatea are și alte efecte negative cum sunt suprasolicitarea articulațiilor și declinul cognitiv.

  • exerciții fizice

Mișcarea fizică regulată crește HDL-colesterolul și scade LDL-colesterolul. Gimnastica aerobică practicată 30 min/ zi este una din variantele de a obține efecte pozitive.

  • alcoolul
    Alcoolul aduce calorii. Poate determina creșterea în greutate și scăderea HDL.
  • fumat
    Fumatul scade nivelul HDL. Chiar și fumatul pasiv are acest efect.

Există medicamente care cresc HDL?

Medicamentele care scad LDL colesterol sau colesterolul rău, pot crește HDL.

Unele tratamente pot duce la scăderea nedorită a HDL:

  • betablocante pentru controlul tensiunii
  • steroizii anabolizanți
  • unele anticoncepționale sau tratamente hormonale
  • benzodiazepine utilizate pentru a diminua anxietatea sau în insomnie, epilepsie

Citește mai departe…

LDL colesterol sau colesterolul rău: care sunt valorile periculoase?
Când sunt necesare statinele pentru scăderea colesterolului?
6 suplimente ineficiente pentru scăderea colesterolului, avertizează cardiologii
Sindrom metabolic: cauza dereglării colesterolului și glicemiei
4 idei greșite despre colesterolul mărit

Bibliografie

Ce spun unghiile despre sănătate?

Unghiile cresc constant, dar lent. Unghiile de la mâini cresc mai repede decât cele de la picioare, cu o rată de 3 mm/ lună. Dacă o unghie de la mână se deteriorează, durează 6 luni până se înlocuiește complet cu o unghie nouă. La picioare durata înlocuirii complete este de 12-18 luni.

Modificarea aspectului unghiilor poate fi un indicator pentru anumite deficiențe sau afecțiuni. Psoriazisul sau bolile tiroidiene, lupusul sau lipsa unor minerale esențiale, pot fi semnalate prin deformări tipice ale unghiilor.

Unghiile albicioase

unghiile albicioase
Foto: DermNet NZ

Unghiile au o zonă mai albicioasă, ca o semilună, la bază, chiar lângă cuticulă. Dacă această zonă albicioasă se extinde, cuprinzând mare parte din patul unghial, ar putea anunța că există ciroză, boală renală cronică sau insuficiență cardiacă.

Unghii deformate în linguriță

unghiile deformate
Foto: DermNet NZ

Deformarea patului unghial ca o linguriță semnalează, de obicei, anemia prin lipsă de fier.
Dar poate fi vorba și despre diabet sau lipsă de proteine.

Unghiile în sticlă de ceasornic

unghiile în sticlă de ceasornic
Foto: DermNet NZ

Deformarea unghiilor în sticlă de ceas poate fi o moștenire genetică. Dar poate semnala hipertiroidie, secreție în exces a hormonilor tiroidieni.

Mai grav, poate fi vorba despre cancer pulmonar sau limfom Hodgkin.
Unghiile în sticlă de ceasornic nu sunt singurul simptom atunci când există afecțiuni grave.

Unghii ondulate

unghiile ondulate
Foto: DermNet NZ

Unghiile ondulate apar mai frecvent la persoanele cu psoriazis care s-a complicat cu artrită psoriazică.

În psoriazis mai pot apărea: detașarea unghiei de patul unghial, unghii galbene sau maronii, unghii sfărâmicioase, care se rup ușor.

Aproape 80% din persoanele cu psoriazis au și probleme unghiale.

Unghii crăpate și sfărâmate

unghii crăpate
Foto: DermNet NZ

Dacă nu-ți rozi unghiile, atunci ar putea fi o infecție fungică ce produce unghii subțiri care se crapă ușor.

Și afecțiunile tiroidei pot crea acest aspect al unghiilor. Dar și lipsa de emolient. Uneori folosirea constantă a cremelor emoliente diminuează formarea unghiilor uscate și sfărâmicioase.

Paronichia

paronichia
Foto: DermNet NZ

Paronichia este infecția țesuturilor moi din jurul unghiei. Frecvent este vorba de o infecție cu Stafilococ auriu. Situația se poate complica cu afectarea osului (osteomielită) dacă nu tratăm corect infecția.

Teleangiectazie

teleangiectazie
Foto: DermNet NZ

Inflamația faldului de la baza unghiei, la mai multe degete, poate anunța o boală de țesut conjunctiv cum este lupusul eritematos.

Liniile Beau

Foto: DermNet NZ

Liniile Beau sunt indentații transversale apărute pe unghii.
Este cea mai frecventă modificare a unghiilor care apare în boli sistemice:

Cancer de piele

Foto: DermNet NZ

Melanomul este cea mai severă formă de cancer de piele. Orice formă de hiperpigmentare asimetrică a pielii ridică suspiciunea de melanom.
Melanomul poate apărea și la nivelul unghiilor (melanom subunghial).

Unghiile cu pete albe

Foto DermNet NZ

Unghiile sunt de culoare roz. Uneori apar pe unghii zone de culoare albă (leuconichie).
Leuconichia poate apărea ca urmare a unor tratamente (chimioterapie, sulfonamide). Dar și în unele afecțiuni:

Citește mai departe…

Lampa UV care usucă gelul de unghii: poate provoca un cancer de piele?
Alunițe normale și modificări în cancerul de piele
Prurit (mâncărimi de piele): cauze și remedii simple
6 cauze de mâncărimi în urechi și cum le poți evita
Lipsa de zinc și imunitatea

Bibliografie
  • DermNet. NZ. Nail terminology
  • DermNet. NZ. White nails
  • Dermatology Advisor: Beau Lines

Cum scapi de somnolența și oboseala provocate de căldură?

0

Somnolența și oboseala provocate de căldură nu sunt neobișnuite. Efortul corpului de a menține temperatura normală prin transpirație are niște costuri energetice suplimentare. În paralel, scade tensiunea arterială și irigarea creierului este deficitară. Dacă nu luăm măsurile adecvate, somnolența poate fi urmată de apariția insolației care poate avea consecințe serioase.

Corpul nostru este construit să funcționeze optim la o temperatură puțin sub 37 . Creșterea temperaturii ambientale necesită un efort de a menține această temperatură optimă.

O zonă din creier numită hipotalamus este responsabilă cu reglarea temperaturii corpului. Când sângele care irigă hipotalamusul este prea cald, se declanșează transpirația și vasodilatația pentru a coborî temperatura. La fel când sângele are tendința să se răcească, hipotalamusul declanșează frisonul producător de căldură.

Transpirația și vasodilatația coboară temperatura corpului, dar consumă energie

Transpirația și dilatarea vaselor de sânge, creșterea ritmului respirațiilor și a pulsului care apar la temperaturi ridicate, necesită accelerarea metabolismului și consum mai mare de calorii.

Transpirația este mecanismul principal prin care ne reglăm temperatura. Dar transpirația se produce cu cheltuieli de calorii ceea ce ne face să ne simțim obosiți.

Consecința negativă a transpirației excesive este deshidratarea. Pierdem apă și minerale și volumul de sânge scade.

Vasodilatația permite sângelui încălzit să circule pe o distanță mai mare și mai aproape de suprafața pielii. Sângele are mai mult timp să se răcească, să piardă din căldură. Dar volumul de sânge devine prea mic pentru umplerea vaselor de sânge dilatate ceea ce duce la scăderea tensiunii arteriale.

O tensiune arterială scăzută înseamnă o irigare defectuoasă a creierului și, în consecință, apar somnolența și senzația de oboseală, scade capacitatea de concentrare și suntem mai puțin eficienți în ceea ce avem de făcut.

Cum scapi de somnolența și oboseala provocate de căldură?

1. Hidratare cu apă rece

Transpirația consumă din rezervele de apă. Dacă nu le refacem ne deshidratăm. Apar oboseala, setea exagerată, durerile de cap și vizitele tot mai rare la baie pentru că scade volumul de urină.

Când este cald este nevoie să consumăm mai multe lichide decât o facem de obicei. Hidratarea corespunzătoare alungă somnolența și oboseala provocate de căldură.

Cafeaua și alcoolul ar trebui evitate. Ne deshidratează suplimentar.

Este de preferat să avem la îndemână o sticlă de apă din care să sorbim constant și câțiva biscuiți sărați. Sarea reface pierderile de sodiu și clor din transpirație.

Apa rece este ideală pentru rehidratare. Când ne simțim somnolenți și obosiți, apa rece are efecte similare cofeinei stimulând producția de adrenalină ceea ce ne face să ne simțim mai în formă.

Află mai mult Rețetă: smoothie cu spanac și struguri pentru necesarul zilnic de minerale

2. Alimentația potrivită combate somnolența

Băuturile îndulcite și reci, înghețata, ne cad bine pe căldură, dar sunt sărace în nutrienți. Tocmai când organismul nostru are un deficit de energie, îi oferim mai puțin combustibil.

Nu sunt recomandabile mesele bogate pentru că digestia înseamnă un lanț de reacții chimice în care se produce și căldură. Efortul organismului pentru a ne menține la temperatura potrivită este și mai mare. Se accentuează oboseala și somnolența.

Sunt de preferat gustările mai dese și accentul pus pe alimente care și hidratează, dar au și nutrienți, cum sunt fructele și legumele.

Putem consuma, nepreparate termic:

Aproximativ 20-30% din necesarul de apă zilnic poate fi acoperit din fructe și legume.

Află mai mult 6 minerale esențiale: de unde le procurăm?

3. Baia și dușurile reci

Înotul în apă rece, un duș sau o baie cu apă rece, reduc temperatura corpului prin pierdere de căldură și consumul energetic pentru termoreglare este mai mic.

4. Aplică gheață în punctele cheie

Apa rece sau gheața aplicate în câteva puncte strategice în care venele sunt aproape de suprafața corpului -încheieturile mâinilor, gât, tâmple, inghinal- permit răcirea mai rapidă a sângelui care circulă prin aceste vene.

Scade astfel efortul energetic al corpului nostru de a ne menține temperatura optimă și ne ajută să combatem oboseala.

5. Pauze dese

Insolația și șocul caloric apar cel mai frecvent dacă facem efort fizic în căldură. Dacă este posibil, trebuie evitat efortul fizic intens.

6. Retrage-te în încăperi răcoroase

Performanțele creierului nostru sunt mai bune dacă temperatura camerei este mai redusă, optim la 22 .

S-a observat că cei care lucrează în încăperi supraîncălzite prezintă o diminuare a atenției și vitezei de procesare a informațiilor.

Pentru a combate oboseala de căldură este bine să alegem încăperi cu aer condiționat sau răcoroase natural, bine ventilate.

Plasarea unui bol cu gheață în fața unui ventilator ajută la răcirea aerului din cameră.

7. Optimizează somnul de noapte

Oboseala pe care o resimțim la căldură poate fi mult influențată de calitatea și durata somnului de noapte.

Dr. Mathew Walker, celebrul specialist în descifrarea mecanismelor somnului, atrage atenția că pentru a adormi repede și a ne menține în somn, corpul nostru trebuie să coboare temperatura cu 1 . De aceea, adormim mai ușor într-o cameră răcoroasă decât într-una cu temperatură ridicată.

Ventilarea și răcirea dormitorului înainte de somnul de noapte reduce riscul oboselii pe care o resimțim a doua zi.

8. Evită să stai la soare până se înroșește pielea

Pielea roșie, cu arsură solară, nu participă normal la reglarea temperaturii corpului. În plus, arsurile solare cresc substanțial riscul de cancer de piele.

Statistic, riscul de melanom malign se triplează la persoanele cu arsuri solare, chiar dacă ne ardem pielea numai o dată la doi ani. Cremele cu factor de protecție SPF și care ecranează și UVA reduc acest risc.

9. Verifică frecvent glicemia dacă ai diabet

Controlul diabetului pe timp de caniculă este mai dificil. Deshidratarea duce la o creștere mai accentuată a glicemiei. De aceea, este recomandabilă măsurarea mai frecventă a glicemiei.

De reținut

Somnolența și oboseala la căldură sunt consecința mecanismelor de reglare a temperaturii corpului pe care creierul nostru le pune în funcțiune.

Oboseala este totodată semnalul că trebuie să începem să luăm măsuri pentru a nu apărea epuizarea la căldură sau șocul termic.

Hidratarea, alimentele bogate în apă și minerale, băile reci și încăperile ventilate și răcoroase compensează eficient cheltuielile energetice pe care le face corpul pentru a-și menține temperatura optimă.

Citește mai departe…

Managementul diabetului pe caniculă
Insolația: simptome și primul ajutor
Cum să alungi oboseala fără cafea?
Deshidratare: necesarul zilnic de apă în mod normal și după sport
Tensiune mică: semne de alarmă, cauze posibile

Bibliografie

Managementul diabetului pe caniculă

Controlul diabetului pe vreme toridă este mai dificil. Persoanele cu diabet tip 1 sau tip 2 percep căldura mai puternic decât cele fără diabet. Anumite complicații cum sunt afectarea vaselor de sânge și a nervilor afectează și funcționarea glandelor sudoripare. Menținerea temperaturii corpului prin transpirație este mai dificilă.

De asemenea, deshidratarea se produce mai rapid și deficitul de apă duce la creșterea mai accentuată a glicemiei. Hiperglicemia are efect diuretic, se pierde și mai multă apă și se accentuează deshidratarea.

Temperaturile ridicate modifică și felul în care corpul folosește insulina și dozele trebuie corectate.

Pe de altă parte, insulina administrată se absoarbe mult mai rapid și crește pericolul de hipoglicemie.

Sfaturi practice pentru managementul diabetului pe vreme toridă

1. Verifică mai des glicemia

Glicemia trebuie verificată mai des și ajustată doza de insulină dacă ai insulină în tratament.

O gustare trebuie să fie la îndemână și pentru situațiile cu hipoglicemie, deoarece insulina se absoarbe mai rapid pe căldură.

Dacă tratamentul este cu antidiabetice orale și glicemia este mare, este necesară corectarea regimului alimentar.

Află mai mult Glicemie mare: ce valori pun diagnosticul de diabet?

2. Căldura poate afecta glucometrul, testele de glicemie, pompa de insulină sau alte dispozitive pentru monitorizarea glicemiei

Căldura excesivă afectează și glucometrul și testele de glicemie. Este recomandabil să le păstrăm la o temperatură normală și să nu le expunem la soare direct.

Nici păstrarea la frigider a testelor de glicemie nu este recomandabilă.

Dacă folosești tehnologie modernă de determinare a glicemiei, cu senzor, trebuie evitat contactul cu cremă de protecție solară a zonei de piele pe care este plasat senzorul.

Dacă folosești o pompă de insulină, conținutul trebuie schimbat mai des pentru a evita încălzirea insulinei. Dacă glicemia este prea mare fără un motiv evident, este posibil ca soarele să fi degradat insulina din pompă.

Insulina poate fi păstrată într-o cutie frigorifică, dar nu în contact direct cu gheața.

3. Hidratează-te

Corpul menține temperatura prin stimularea transpirației.

Este recomandabil să consumi apă chiar dacă nu ți-e sete. La diabet deshidratarea se produce mai rapid și duce la creșteri de glicemie care vor accentua și mai mult deshidratarea.

Apa este de preferat pentru rehidratare. Un recipient cu apă pe care să-l ai permanent aproape și din care să iei mereu sorbituri este modalitatea cea mai bună pentru evitarea deshidratării. De evitat sunt alcoolul și cafeaua care nu hidratează, ci dimpotrivă.

Culoarea urinei te ghidează dacă ai băut suficient. Urina limpede de culoare galben-pai înseamnă hidratare suficientă. Urina concentrată și mai închisă la culoare semnalează faptul că mai trebuie să bei apă.

4. Verifică glicemia înainte, în timpul și după un antrenament sportiv

Nu trebuie să renunți la mișcare pentru că este esențială în managementul diabetului. Dar glicemia trebuie controlată mai des.

Poți exersa în spații închise, cu aer condiționat, atunci când temperatura și umiditatea sunt crescute.

Află mai mult Când este mai bine să faci mișcare dacă ai diabet?

5. Protejează-te de arsuri solare

Crema de protecție solară care asigură ecran și pentru UVA și pentru UVB trebuie aplicată cu regularitate dacă te expui la soare. Hainele cu mâneci lungi și pălăria te protejează suplimentar.

Arsurile solare afectează capacitatea pielii de a participa la reglarea temperaturii corpului și crește riscul șocului termic.

6. Nu umbla cu picioarele goale nici pe plajă, nici la piscină

Neuropatia diabetică reduce sensibilitatea pielii, mai ales la picioare. Fierbințeala nisipului este mai puțin percepută și crește riscul de arsuri.

Protejarea picioarelor și menținerea igienei este importantă și pentru prevenirea altei complicații care este piciorul diabetic.

7. Stai în încăperi cu aer condiționat

Încăperile cu aer condiționat sau foarte bine ventilate te ajută să-ți menții mai ușor temperatura normală a corpului. Glicemia va fluctua mai puțin.

8. Nu uita de umiditate

Controlul diabetului este mai dificil dacă umiditatea este crescută.

La umiditate mare transpirația nu se evaporă ușor și este mai greu să-ți menții temperatura corpului. O altă consecință este și fluctuația glicemiei.

9. Atenție la semnele insolației

Epuizarea solară este anunțată de unele semne:

Trebuie apelat la medic de la început pentru că evoluția poate duce către șocul caloric ce poate fi fatal.

Dacă după ce te-ai retras într-un loc răcoros starea de rău nu trece sau, deși este cald, nu transpiri și temperatura corpului este mare, ar trebui apelat serviciul de urgență.

Citește mai departe…

Insolația: simptome și primul ajutor
Când și de ce devine necesară insulina la diabet?
Piciorul diabetic: cum să te îngrijești?
Monitorizarea continuă a glicemiei: noua tehnologie utilă la diabet
Diabetul și senzația de greață

Bibliografie

Hiperhidroza (transpirația excesivă): cauzele cele mai frecvente

Hiperhidroza este situația în care transpirăm mai mult decât ne-am aștepta în condițiile de temperatură, activitate fizică și stres ale momentului. Transpirația excesivă este neplăcută și ne poate face să ne simțim inconfortabil în societate.

Hiperhidroza poate apărea fără o cauză patologică sau poate fi cauzată de o afecțiune pe care nu am identificat-o încă.

Glandele sudoripare care generează transpirația sunt răspândite peste tot pe suprafața corpului, iar numărul lor variază de la o persoană la alta. De aceste glande depinde preponderent răcirea corpului, menținerea temperaturii optime.

Hiperhidroza primară

În hiperhidroza primară, transpirația depășește cu mult ceea ce se consideră normal la o anumită temperatură sau la un anumit grad de efort fizic. De obicei este excesivă la nivelul feței, palmelor, picioarelor și la subraț.

Transpirația apare pe ambele părți ale corpului (simetric), în timpul zilei.

Explicația hiperhidrozei este semnalul greșit pe care-l transmit fibrele nervoase care controlează glandele sudoripare. Rezultatul este astfel o transpirație excesivă fără să fie prea cald în mediul ambiant.

Nu este vorba despre o modificare a numărului sau dimensiunilor glandelor sudoripare; este o disfuncție a sistemului nervos autonom și un control inadecvat al emoțiilor de la nivel central.

Hiperhidroza primară are și o componentă ereditară. Simptomul apare la mai mulți membri din aceeași familie.

Soluții pentru hiperhidroza primară

Antiperspirantele (de exemplu Drysol sau Xerac) care conțin clorură de aluminiu se pot aplica pe zonele care transpiră excesiv, înainte de culcare, apoi se spală la trezire. Acestea sunt antiperspirante pentru care este bine să existe o prescripție de la medic

Antiperspirantele obișnuite, pe care le cumpărăm fără indicație medicală, au și ele compuși de aluminiu. Rolul acestora este de a închide canalele de eliminare ale glandelor sudoripare și de a astupa porii din piele.

Creme antiperspirante care conțin glicopirolat pot fi utile când transpirația este excesivă pe față și scalp.

Injectarea de toxină botulinică poate bloca temporar fibrele nervoase ce comandă transpirația; efectul durează 6-12 luni, apoi trebuie repetat.

Alte măsuri: purtarea de haine, ciorapi și încălțăminte din materiale naturale, schimbarea mai frecventă a hainelor, controlul stresului cu tehnici de relaxare, îmbăierea frecventă

Hiperhidroza primară, deși nu pune viața în pericol, poate avea ca și complicații:

  • infecții ale pielii cu bacterii și fungi
  • agravarea eczemelor, a dermatitei
  • anxietate din cauza situației neplăcute de a transpira excesiv la evenimentele sociale

Hiperhidroza secundară unei afecțiuni

Transpirațiile în exces pot semnala o afecțiune, uneori severă. De aceea, este bine ca medicul să știe și să clarifice diagnosticul.

Spre deosebire de hiperhidroza primară, în hiperhidroza secundară, transpirația are unele particularități:

  • apare după 25 ani
  • nu sunt alte cazuri în familie
  • este nocturnă și asimetrică (transpiră excesiv o singură parte a corpului)

Cauzele cele mai frecvente ale hiperhidrozei secundare

Diabet cu hipoglicemie

Scăderea glicemiei la diabetici poate fi semnalată de:

  • transpirație
  • amețeală
  • tremor
  • foame
  • nervozitate
  • durere de cap

Infarctul miocardic

Transpirația excesivă poate semnala un infarct dacă asociază:

  • durere în piept
  • dificultăți la respirație
  • greață
  • arsuri în piept
  • durere abdominală
  • oboseală
  • amețeală

Transpirațiile sunt reci în caz de infarct, iar ceea ce predomină este durerea în piept. Aceasta poate iradia în umăr sau în brațul stâng, în mandibulă, în spate.

Află mai mult Durerea în piept: cum îți dai seama de infarct?

Leucemia

Leucemia este o formă de cancer a țesuturilor producătoare de celule sanguine (măduva spinării, ganglioni).

Transpirațiile sunt nocturne și se pot asocia cu:

Află mai mult Leucemie: simptome frecvente și complicații

Endocardita

Este o infecție a endocardului, stratul intern de țesut care căptușește cavitățile inimii. Poate fi cauzată de bacterii, virusuri sau fungi. Netratată la timp poate afecta valvele inimii și poate provoca complicații care pun viața în pericol.

Transpirațiile excesive sunt mai ales nocturne și pot asocia:

Tuberculoza

O infecție care afectează în principal plămânii și care se răspândește ușor de la cei care tușesc sau strănută și sunt infectați.

Transpirația excesivă este predominant nocturnă și se asociază cu:

  • febră, în special seara
  • oboseală
  • tuse care durează mai mult de 3 săptămâni
  • durere toracică la tuse
  • scădere în greutate
  • lipsa apetitului

Hipertiroidia

Apare când glanda tiroidă secretă hormoni în exces. Transpirația excesivă se însoțește de:

Află mai mult Hipertiroidia: simptome, analize, tratament

Diferențele între hiperhidroza primară și secundară

Există și alte cauze de hiperhidroză secundară decât cele enumerate. Totodată, hiperhidroza secundară poate apărea la anumite medicamente pe care le avem în tratamentul cronic.

Deosebirile dintre hiperhidroza primară și cea secundară pot sugera necesitatea unui consult medical.

Hiperhidroza primară

  • este limitată într-o anumită zonă a corpului
  • se manifestă de obicei înainte de 25 ani
  • rar provoacă transpirații nocturne
  • afectează și alți membrii din familie
  • nu este însoțită de alte simptome

Hiperhidroza secundară:

  • este răspândită pe tot corpul
  • riscul crește odată cu vârsta
  • adesea sunt și transpirații nocturne
  • nu sunt afectați alți membri din familie
  • este însoțită și de alte simptome

Citește mai departe…

Ciuperca piciorului sau piciorul de atlet
Transpirații abundente noaptea: poate fi ceva grav?
Insolația: simptome și primul ajutor
Menopauza: simptomele cele mai supărătoare și remedii posibile
Analize medicale bine de făcut chiar dacă nu te doare nimic

Bibliografie

Insolația: simptome si primul ajutor

Insolația nu este doar o stare de rău din cauza căldurii. Corpul nostru pierde capacitatea de a-și controla temperatura și se încălzește rapid putând depăși 40 ℃ în 10-15 min. Insolația poate fi fatală dacă nu se intervine imediat.

Hipertermia (creșterea excesivă a temperaturii corpului) după expunerea la temperaturi ridicate în mediu umed afectează funcționarea celulelor și produce insuficiența organelor vitale.

Întârzierea acordării primului ajutor poate duce la deficiențe definitive în funcționarea organelor sau chiar la deces.

Insolația este cu atât mai probabilă cu cât persoana expusă căldurii excesive se încadrează și în una din categoriile de mai jos:

  • copil sau bebeluș
  • vârstnic
  • consum de alcool
  • consum de droguri sau medicamente

Bine de știut: temperaturile ridicate, umiditatea și absența curenților de aer favorizează insolația.

Insolația: Simptome și primul ajutor

Înainte de a se ajunge la insolația care pune viața în pericol sunt câteva etape premergătoare.

Pre-insolația

Simptome

Primul ajutor

  • mută persoana într-un loc răcoros sau la umbră
  • ajut-o să se rehidrateze cu apă sau lichide cu adaos de minerale (sports drinks)
  • ridică-i picioarele deasupra nivelului corpului pentru a favoriza întoarcerea sângelui și creșterea tensiunii

Forma ușoară

La simptomele formei anterioare se mai adaugă:

  • febră peste 38
  • piele foarte caldă
  • extremități reci
  • transpirații excesive
  • tensiune arterială scăzută
  • puls accelerat

Bine de știut: Febra și pulsul diferențiază forma ușoară de forma de pre-insolație. Putem ști astfel în ce etapă se află persoana afectată de căldură

Primul ajutor

  • mută persoana într-un loc răcoros
  • îndepărtează hainele
  • coboară temperatura cât mai repede cu comprese reci, prosoape ude, ventilație
  • rehidratare cu apă și săruri (NaCl)
  • ridică-i picioarele

Dacă persoana nu-și revine în 15 min cheamă serviciul de urgență 112.

Insolația: forma severă (șocul caloric)

Simptome

  • temperatura corpului crește rapid la peste 40-42
  • respirație accelerată
  • puls rapid
  • greață și vărsături
  • confuzie sau delir
  • convulsii (mai ales la copii)
  • pierderea stării de conștiență

Bine de știut: febra mare, lipsa transpirațiilor și starea de inconștiență semnalează forma severă a insolației.

Primul ajutor se acordă simultan cu solicitarea la 112

  • mută persoana într-un loc răcoros
  • răcește tegumentele cu comprese sau prosoape reci în așteptarea ambulanței
  • rehidratare intravenos

Medicul trebuie să ajungă cât mai rapid pentru manevre de resuscitare specifice. Insolația este o urgență.

Află mai mult Cum alegi crema cu factor de protecție SPF?

Efortul fizic în căldură

Manifestările insolației, dar mult mai grave și mai rapid evolutive, apar la persoane tinere care fac sport sau muncesc în căldură și umezeală.

Simptomele sunt similare formei severe de insolație: febra, durere de cap, amețeală, greață, vomă, delir, inconștiență. Pielea este caldă și uscată.

Cum se explică simptomele care apar la insolație?

Gravitatea insolației se explică prin insuficiența mai multor organe care apare simultan și destul de repede.

  • insuficiența respiratorie: respirații frecvente, buze cianotice
  • afectarea sistemului nervos: delir, inconștiență
  • insuficiența hepatică: cresc rapid transaminazele TGO, TGP care certifică distrugere de celule hepatice; ulterior crește și bilirubina.
  • distrugerea fibrelor musculare (rabdomioliza) care se detectează la analize, dar și prin culoarea închisă a urinei (ca sosul de soia)
  • insuficiența renală: scade cantitatea de urină
  • disfuncție gastro-intestinală: durere abdominală, diaree, hemoragie digestivă
  • insuficiența cardiacă: hipotensiune, tahicardie
  • tulburări de coagulare

Află mai mult Cum alegi o cremă de plajă naturală?

Cum prevenim insolația?

Expunerea excesivă la soare trebuie evitată. În afară de insolație, mai pot apărea deshidratarea, arsurile solare sau crampele musculare și scăderea nivelului de sodiu.

Dacă suntem obligați să facem efort în căldură atunci este necesară o perioadă de adaptare la temperatura ridicată.

Persoanele care iau anumite medicamente ca diuretice, antihistaminice, beta-blocante au risc mai mare de insolație.

Copiii și vârstnicii au risc mai mare deoarece organismul nu se adaptează bine la temperaturi ridicate.

Îmbrăcămintea trebuie să fie adecvată pentru a ne proteja de soare.

Hidratarea este esențială. Ca și înlocuirea pierderilor de sodiu odată cu transpirația.

Citește mai departe…

Câtă apă trebuie să bem când facem efort?
Amețeală sau vertij: ce este bine să faci?
Situații în care durerea de cap este urgență
Tensiune mică: semne de alarmă, cauze posibile
Ce înseamnă puls normal?

Bibliografie
  • People’s Liberation Army Professional Committee of Critical Care Medicine. Expert consensus on standardized diagnosis and treatment for heat stroke. Mil Med Res. 2016
  • Heat strokeJ Intensive Care. 2018
  • Centers for Disease Control and Prevention. Warning signs and symptoms of heat-related illness.

Pepenele galben: ce vitamine și minerale câștigi?

Pepenele galben, ca și pepenele roșu, este un fruct foarte bun pentru rehidratare când temperaturile sunt ridicate. În același timp este și o sursă de beta caroten, potasiu, vitamina C și alți nutrienți valoroși.

Putem consuma pepenele galben ca atare sau îl putem încorpora în diferite rețete de smoothie și salate. De exemplu, într-o salată condimentată, pepenele galben balansează gustul și oferă salatei o aromă în plus.

Oricine poate consuma pepene galben, chiar și persoanele cu diabet dacă sunt atente la dimensiunea porției.

Ce vitamine câștigi de la pepenele galben?

Vitamina C
Pepenele galben este foarte bogat în vitamina C. O cană (240 ml) cu bucăți de pepene galben acoperă 72% din necesarul zilnic de vitamina C.

Vitamina C face parte dintre antioxidanți, compuși chimici care protejează celulele de acțiunea radicalilor liberi de oxigen. Stresul oxidativ (acțiunea radicalilor de oxigen asupra celulelor) este considerat o cauză principală de apariție a multor boli cum sunt bolile cardiace sau diferite tipuri de cancere.

La persoanele cu nivel ridicat al vitaminei C în sânge s-a observat și reducerea markerilor inflamatori cum este proteina C reactivă.

Vitamina C nu este singurul antioxidant din pepenele galben. Luteina și zeaxantina sunt alți doi antioxidanți care au efecte benefice asupra vederii. Specialiștii consideră că luteina și zeaxantina ar putea avea un efect protectiv față de degenerescența maculară, o afecțiune a vederii legată de avansarea în vârstă și pentru care momentan nu există tratament.

Vitamina A
Pepenele galben conține beta caroten care se convertește în organism în vitamina A. O porție de pepene galben acoperă 33% din necesarul zilnic de vitamina A, importantă pentru vedere, reproducere și imunitate.

Vitamina B9 (folat/ acid folic)

Folatul este una din vitaminele B esențiale, necesară producției de globule roșii și albe în măduva osoasă, producția de ADN și ARN sau transformarea carbohidraților în energie.

Aportul de folat este esențial în perioadele de creștere, în sarcină, copilărie și adolescență.

Află mai mult Acid folic: beneficii, efecte secundare, interacțiuni

Ce minerale câștigi consumând pepene galben?

Potasiu
O porție de o cană cu bucăți de pepene galben aduce 10% din necesarul zilnic de potasiu.

Potasiul ajută la reglarea tensiunii arteriale. Pepenele galben este totodată sărac în sodiu, un alt efect favorabil la hipertensivi.

Alte minerale conținute în cantități variabile:

Pepenele galben: beneficii

Pepenele galben este o alegere bună fie că suntem tineri și sănătoși, fie că am avansat în vârstă și avem unele afecțiuni.

Prin combinația de fitonutrienți vitamine și minerale esențiale, pepenele galben contribuie la prevenirea apariției unor afecțiuni sau împiedică agravarea lor.

Beneficii:

Hidratare – pepenele galben conține aproape la fel de multă apă ca și pepenele roșu.

Protecția vederii – prin aportul de beta caroten și vitamina A, ajută la prevenirea degenerescenței maculare, dar contribuie și la combaterea sindromului de ochi uscați.

Ajută la prevenirea astmului – participă la acest efect beta carotenul, vitamina A și colina, un alt fitonutrient al pepenelui.

Reduce tensiunea arterială – prin aportul de potasiu

Stimulează digestia pentru că este o sursă foarte bună de fibre.

Sănătatea pielii și a părului – se mențin datorită aportului de vitamina A și vitamina C.

Stimulează sistemul imunitar mai ales prin aportul de vitamina C.

La ce să fim atenți?

Structura cojii pepenelui galben favorizează contaminarea cu germeni, mai ales cu Salmonella. Infecția cu Salmonella provoacă crampe, diaree și febră și poate duce la complicații grave.

Este recomandabil să spălăm coaja, să tăiem bucățile de pepene și să le detașăm de coajă și să le păstrăm măcar 1 oră la frigider înainte de consum.

Citește mai departe…

Fructe indicate la diabet și dimensiunea porției
Pepene roșu: beneficii și rețete inedite
Antioxidanții: cum ne protejează de cancer și boli de inimă?
Efectele vitaminei C asupra pielii
Surse naturale de vitamina A

Bibliografie

Top 5 alimente cu licopen de care putem profita vara

Licopen este pigmentul care dă culoarea specifică a roșiilor, pepenelui roșu sau grefului roșu. Licopenul este și unul din cei mai importanți antioxidanți care ne protejează de diferite afecțiuni cronice.

Antioxidanții sunt molecule care luptă cu radicalii liberi din organism. Radicalii liberi produși în diferite reacții chimice alterează structura celulelor și, în timp, conduc la afecțiuni precum cancerul și afecțiunile cardiace.

Licopen: Beneficii presupuse

Alimentația bogată în fructe și legume are beneficii dovedite clinic în prevenirea unor afecțiuni de care ne temem.

Fructele și legumele care conțin licopen au făcut obiectul a numeroase studii și rezultatele sunt încurajatoare, chiar dacă nu se poate afirma cu exactitate că efectele de reducere a riscurilor se datorează doar licopenului sau și altor fitonutrienți.

Despre licopen se afirmă că:

Specialiștii nu pot face o recomandare exactă a cantității de licopen necesară zilnic. Dar, în general, se consideră că o cantitate între 9-21 mg/ zi ar fi suficientă pentru a obține beneficiile enumerate.

Alimentația de tip mediteranean ne crește șansele de a consuma mai mult licopen precum și alți fitonutrienți. În Italia unde populația este recunoscută pentru consumul constant de fructe și legume, consumul de licopen este estimat la 7,5 mg/ zi.

Află mai mult Dieta mediteraneană: 9 beneficii pentru care este dieta nr. 1

Top 5 alimente cu licopen

Bulion

bulion cu licopen

Bulionul sau sucul de roșii preparat din roșii la care se îndepărtează coaja și semințele și se fierb minimum 2 ore este una din sursele cele mai importante de licopen.

Două linguri cu suc de roșii sau bulion pot aduce aproximativ 25 mg licopen.

Bărbații care consumă cel puțin 2 porții de suc de roșii pe săptămână au un risc de cancer de prostată cu 30% mai mic decât populația generală, afirmă unele cercetări.

Roșii

roșii cu licopen

Roșiile sunt sursa cea mai cunoscută de licopen. Cel mai mult licopen conțin roșiile uscate la soare. Mai mult decât roșiile proaspete și decât bulionul.

Absorbția licopenului pe care îl aduc fructele și legumele este favorizată de prezența simultană a grăsimilor în ceea ce mâncăm. De exemplu, combinația roșii cu ulei de măsline dintr-o salată, favorizează absorbția licopenului pe care-l conțin roșiile.

Află mai mult Salată cu roșii cherry, spanac și felii de zucchini rumenite pe grătar

Pepene roșu

pepene roșu

Pepenele roșu este o sursă delicioasă de licopen, dar aduce și potasiu, vitamina C și vitamina A. În plus, ne hidratează perfect și fără aport mare de calorii.

Pepenele roșu este integral comestibil, inclusiv coaja și semințele.

O cană plină cu bucăți de pepene roșu aduce 13 mg de licopen.

Află mai mult Pepene roșu: beneficii, precauții, rețete inedite

Grepfrut roșu

Grepfrutul roșu nu are așa de mult licopen ca și roșiile sau pepenele. O cană cu bucăți de grepfrut aduce cam jumătate din cantitatea de licopen pe care o aduce o cană cu bucăți de pepene roșu.

În schimb este o sursă bună de vitamina C și vitamina A.

Află mai mult Ce medicamente nu poți să iei când bei suc de grepfrut?

Caise

caise cu licopen

Caisele, în special cele uscate, sunt o sursă bună de licopen, chiar dacă nu depășesc roșiile. Aproximativ 30 de caise uscate aduc o cantitate de licopen similară unei roșii.

Alte fructe care conțin licopen, dar care nu fac parte din consumul regulat la noi în țară sunt: papaya, guava, mango, smochinele ș.a.

Citește mai departe…

Antioxidanții: cum ne protejează de cancer și boli de inimă?
4 remedii naturale pentru prevenirea cancerului de prostată
Alicina din usturoi și leurdă: cum să obții toate beneficiile?
Hreanul: la ce ajută și cum să-l folosești?
Suc de țelină: ce vitamine și minerale câștigi?

Bibliografie
2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă