Ateroscleroza. Ghid complet

Ateroscleroza se referă la îngroșarea și rigidizarea peretelui arterelor prin depuneri de grăsimi sub formă de plăci sau ateroame în interiorul vaselor de sânge. Diametrul arterelor se reduce și sângele circulă mai greu prin vasele îngustate. Este posibil să nu existe niciun simptom al aterosclerozei până ce nu apar infarctul miocardic sau accidentul vascular.

În plus, din aterom (placa de grăsimi) se pot desprinde porțiuni care circulă sub formă de cheaguri odată cu fluxul de sânge. Blocarea unui cheag în circulația unui organ provoacă întreruperea fluxului de sânge în zona blocată.

Care este diferența între ateroscleroză și arterioscleroză?

Ateroscleroza și arterioscleroza sunt 2 termeni care se folosesc adesea unul în locul celuilalt, dar nu înseamnă chiar același lucru.

Ateroscleroza este un tip particular de arterioscleroză.

Arterioscleroza se referă la îngroșarea de orice cauză a peretelui arterelor. În timp ce ateroscleroza se referă la îngroșarea peretelui arterial din cauza prezenței ateromului sau ateroamelor (plăcile de grăsimi).

În ateroscleroză, placa (ateromul) crește progresiv în pereții arterelor mari și medii:

  • aorta – cea mai mare din artere care pornește de la inimă și transportă sângele oxigenat în tot corpul; din ea de desprind arterele de dimensiuni medii, iar din cele medii se desprind arterele mici și arteriolele.
  • arterele coronare – se desprind din aortă și hrănesc miocardul (mușchiul inimii)
  • arterele carotide – transportă sânge oxigenat către creier
  • arterele femurale – principalele artere pentru partea de jos a corpului (abdomen, pelvis și membre)
  • arterele iliace special destinate membrelor inferioare

Arterioscleroza se referă mai ales la afectarea arterelor mici și arteriolelor care se desprind din cele mari și medii. De exemplu, îngustarea și rigidizarea arterelor mici din creier sau rinichi, provoacă probleme în aceste teritorii.

Află mai mult Inima și vasele de sânge

Ce este placa sau ateromul?

Placa sau ateromul este un depozit format, în principal, din grăsimi și care se depune progresiv în interiorul peretelui vaselor de sânge.

Formarea ateroamelor este periculoasă deoarece, în timp, ocupă tot mai mult spațiu din interiorul arterelor, iar pentru fluxul de sânge rămâne spațiu tot mai puțin.

Din ateroame se pot desprinde porțiuni care circulă odată cu sângele și pot ajunge în teritorii aflate la distanță de locul în care s-au format. Odată ajunse, blochează alimentarea cu sânge a acelui teritoriu. Așa se explică infarctul miocardic sau accidentul vascular.

ateroscleroza

Ateromul sau placa este formată din substanțe care circulă odată cu sângele nostru:

  • celule sanguine
  • calciu
  • colesterol și alte grăsimi
  • celule inflamatorii
  • proteine

Calciul face ca ateromul să fie dur și să rigidizeze și peretele arterei.

Formarea ateroamelor începe în copilărie, dar procesul se accentuează cu vârsta, mai ales dacă avem o moștenire genetică nefavorabilă și un stil de viață nesănătos.

Majoritatea ar putea încetini sau preveni formarea ateroamelor printr-un stil de viață sănătos.

Ateroscleroza: simptome

Simptomele de ateroscleroză nu apar până când artera nu este mult îngustată (peste 70%) sau blocată complet.

Boala coronariană care se poate complica cu infarct miocardic.

Simptomele includ:

Boala arterială periferică când sunt afectate arterele care irigă membrele:

  • dureri musculare
  • șchiopătat
  • senzație de arsură sau durere la nivelul picioarelor, în repaus
  • picioare reci
  • infecții ale pielii la nivelul picioarelor
  • ulcer (leziune deschisă care nu se vindecă) la nivelul pielii

Stenoza arterei renale (îngustarea diametrului arterei renale) prin formarea de ateroame în interior poate provoca:

  • hipertensiune arterială
  • edeme
  • oboseală
  • dureri de cap
  • greață, vomă, lipsa apetitului
  • scădere inexplicabilă în greutate

Ateroscleroza arterelor carotide care conduc sângele către creier, poate fi urmată de atac ischemic tranzitor sau chiar accident vascular cerebral:

  • amețeală
  • pareză facială
  • pareză a membrelor de o parte a corpului (dreapta sau stânga)
  • durere de cap
  • tulburări de vorbire
  • pierderea vederii la un ochi

Ateroscleroza poate afecta artere importante din teritoriul abdominal. Reducerea fluxului de sânge către tractul digestiv (ischemia mezenterică) poate fi urmată de:

  • durere sau crampe abdominale imediat după masă
  • balonare, greață, vărsături
  • diaree
  • scădere neintenționată în greutate

Disfuncția erectilă poate fi un alt simptom de ateroscleroză.

Află mai mult Durere în piept: cum ne dăm seama că este infarct?

De ce apare ateroscleroza?

Ateroscleroza se dezvoltă lent în timp. Cercetătorii consideră că punctul de pornire este afectarea stratului intern de celule care căptușește vasele de sânge (endoteliu).

Afectarea endoteliului se întâmplă frecvent la persoane cu:

  • LDL-colesterol și trigliceride crescute
  • hipertensiune arterială
  • fumat
  • diabet

Riscul de ateroscleroză este mai mare cu cât avansăm în vârstă (peste 45 ani la bărbați și peste 55 ani la femei).

Dacă în familie există un istoric de boli cardiovasculare, ateroscleroza poate apărea și mai devreme.

Alimentația nesănătoasă (bogată în grăsimi trans, grăsimi saturate, sare și zahăr) și sedentarismul accelerează ritmul dezvoltării ateroamelor.

Află mai mult Alimentație sănătoasă: 10 principii de bază

Diagnostic

Medicul apreciază starea arterelor și complicațiile reducerii fluxului de sânge în anumite teritorii apelând la examenul clinic, analize de sânge și alte investigații.

Analizele de sânge care permit aprecierea sănătății sistemului cardiovascular includ:

Investigațiile care pot pune în evidență îngustarea arterelor:

  • angiografie
  • computer tomografie
  • ecocardiografie
  • electrocardiograma
  • test de efort
  • ecografie Doppler carotidiană sau la arterele periferice și abdominale
  • rezonanța magnetică nucleară (RMN)

Află mai mult Diabetul și accidentul vascular

Ateroscleroza: tratament

Tratamentul aterosclerozei include modificarea stilului de viață, medicația și proceduri chirurgicale.

Stilul de viață

Stilul de viață reduce riscul complicațiilor. Măsurile esențiale sunt:

  • întreruperea fumatului
  • alimentația sănătoasă pe principiile dietei mediteraneene
  • activitate fizică zilnică
  • menținerea unei greutăți corporale optime

Află mai mult Cele 4 exerciții fizice bine de făcut săptămânal

Medicamente

Medicamentele au ca scop reducerea ritmului de creștere în dimensiuni a plăcilor sau ateroamelor. Medicul prescrie tratament pentru:

Procedurile chirurgicale

Intervențiile chirurgicale mai comlexe sau minim invazive se adresează arterelor afectate:

  • angioplastie
  • aterectomie (îndepărtarea ateromului)
  • endarterectomie carotidiană
  • bypass coronarian
  • bypass al arterelor periferice care irigă membrele
  • montare de stenturi coronariene sau la nivelul altor artere

Preocuparea de a preveni ateroscleroza este justificată prin gravitatea complicațiilor posibile: boala coronariană, boala carotidiană, accidentul vascular și celelalte.

Un stil de viață care să aibă în vedere evitarea acestor complicații și, în același timp, tratarea cu conștinciozitate a afecțiunilor de tip diabet sau hipertensiune, pot reduce riscul de apariție a complicațiilor.

Citește mai departe…

LDL colesterol: valori normale, valori periculoase
Regim și tratament pentru colesterol și trigliceride crescute
Stent la inimă. La ce ajută și cum se montează?
Angina pectorală. Ce pericole semnalează durerea în piept?
Infarctul miocardic la femei. Semne particulare

Bibliografie

- Anunț -

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.

Îți recomandăm

imunitate la boli

Ce înseamnă imunitate la boli?

0
Prin ce mecanisme reușește organismul să capete imunitate? Sistemul imunitar este o rețea de țesuturi, celule, organe, care ne ajută să luptăm cu bacteriile, virusurile, ciupercile și paraziții și cu orice agent din mediul...
infecție urinară recidivată

Infecție urinară recidivată care reapare după tratament

0
Infecție urinară recidivată este infecția ce reapare după ce ne-am tratat. Este definită prin 2 sau mai multe episoade de infecție urinară în 6 luni sau 3 episoade într-un an. Semnele cele mai frecvente...
stresori care ne afectează cel mai mult in viata

5 stresori care ne afectează cel mai mult în viață

0
Stresul face parte din viață, dar unii dintre stresori (factori de stres) care ne afectează relațiile cu cei din jur, finanțele, sănătatea sau cariera, provoacă mai multă anxietate decât alții. Stresul acut, în porții mici,...

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.
- Anunț -

Urmărește-ne

2,349FaniÎmi place
2,482CititoriConectați-vă
23,214CititoriConectați-vă
- Anunț -