Tromboflebita: este posibilă după o călătorie cu avionul?

Tromboflebita reprezintă inflamația unei vene superficiale, de obicei vizibilă sub piele (mai ales la membrele inferioare), provocată de formarea unui cheag de sânge (tromb). După ore petrecute nemișcat într-un scaun de avion, circulația sângelui încetinește, iar în unele cazuri, acest lucru poate duce la formarea unui cheag de sânge într-o venă.

Deși pare o problemă minoră, uneori roșeața și durerea discretă de la nivelul gambei pot fi primele semne ale unei complicații serioase, mai ales la persoanele deshidratate sau cu factori de risc precum antecedente de tromboză sau varice.

Tromboflebita se deosebește de tromboza venoasă profundă în care cheagul se formează într-o venă profundă, greu de observat, și care are un risc de complicații ridicat.

Riscul trombozei venoase la călătorii cu avionul

Călătoria aeriană, mai ales la zborurile lungi (peste 4 ore), favorizează apariția cheagurilor de sânge (tromboze venoase), chiar și la persoane fără boli venoase preexistente.

Bine de știut
Riscul de tromboză crește cu 18% pentru fiecare 2 ore în plus care se adaugă zborului.

Majoritatea evenimentelor apar în 1–2 săptămâni după călătorie. Riscul revine la normal în 8 săptămâni.

Probabilitatea de apariție a tromboflebitei crește dacă există și alți factori de risc asociați:

• tromboza superficială sau profundă în antecedente
• intervenție chirurgicală recentă
• cancer activ
• sarcina
• tratament hormonal, contraceptive orale
• insuficiență venoasă cronică
• varice
• trombofilie – o afecțiune genetică ce predispune la risc crescut de tromboze
• obezitate
• vârsta peste 60 ani

Tromboflebita: cum se explică riscul crescut la călătoria cu avionul?

Staza venoasă (stagnarea mai îndelungată a sângelui în vasele membrelor inferioare) este principalul mecanism care explică tromboflebita.

În timpul zborului, spațiul restrâns și statul nemișcat pe scaun duc la scăderea contracțiilor musculare ale gambelor, care, în mod normal, „pompează” sângele spre inimă. Astfel se explică încetinirea circulației venoase și acumularea sângelui în venele membrelor inferioare. Cu cât zborul e mai lung, cu atât crește riscul de formare a unui tromb.

La zborurile lungi cu avionul se mai adaugă și alți factori:

• aerul uscat din cabină și hidratarea insuficientă care duc la hemoconcentrare (sânge mai vâscos)
• presiunea constantă exercitată de marginea scaunului pe partea posterioară a coapsei sau genunchiului poate leza ușor endoteliul venos (peretele venei), favorizând adeziunea trombocitelor și inițierea procesului trombotic.

Tromboza: semne de alarmă

Tromboflebita

• reprezintă inflamația unei vene asociată cu formarea unui cheag de sânge (tromb) într-o venă superficială, de obicei vizibilă sub piele (picioare, brațe)
• simptome: roșeață, durere, căldură locală, umflare ușoară.
• risc de complicații: de obicei nu provoacă embolie pulmonară, dar poate fi incomodă și recurentă.

Tromboză venoasă profundă (TVP)

• reprezintă formarea unui cheag de sânge într-o venă profundă, mai ales la membrele inferioare (gambe, coapse). Venele fiind profunde, fenomenul este mai greu de observat.
• simptome: picior umflat, durere, senzație de greutate, căldură locală; uneori poate fi asimptomatică.
• risc de complicații: ridicat – cheagul se poate desprinde și produce embolie pulmonară.

Bine de știut
Dificultățile de respirație, respirațiile frecvente și durerea în piept pot semnala embolia pulmonară, potențial fatală.

Tromboflebita: măsuri preventive recomandate pentru călătoria cu avionul

Tromboflebita după călătoria cu avionul se mai numește și sindromul clasei economice tocmai pentru că aceste tipuri de locuri în avion, la clasa economică, au cel mai redus spațiu de mișcare.

Măsurile preventive se adresează în principal combaterii stazei venoase și deshidratării:

• mișcare în timpul zborului – ridicarea și mersul la fiecare 1–2 ore.
• exerciții pentru gambe – flexie-extensie periodică a gleznelor și gambelor
• evită să stai cu picioarele încrucișate
• ciorapi compresivi medicali (15–30 mmHg) – reduc staza venoasă și umflarea picioarelor
• hidratare adecvată – evita băuturile alcoolice și diuretice.
• scaun la culoar – permite mișcarea mai ușoară.

Heparină cu greutate moleculară mică (LMWH) este indicată preventiv doar la persoanele cu risc foarte mare (intervenție chirurgicală recentă, trombofilie ș.a.) și numai după sfatul medicului.

Nu este dovedit că aspirina administrată preventiv ar reduce riscul de tromboză la călătoriile lungi cu avionul.

Citește mai departe…

Călătoria cu avionul: cum te afectează și ce trebuie să faci?
Cheag de sânge (tromboză): semne de alarmă
Atac ischemic tranzitor: cum reducem riscul?