Caută
Acasă Blog Pagina 41

Sciatica. Ce să faci și ce să nu faci dacă ai durere lombară?

Dr. Corina Golovei
-
0
Sciatica. Ce să faci și ce să nu faci dacă ai durere lombară?

Sciatica este durerea lombară cauzată de iritarea sau compresia nervului sciatic. De obicei durerea se extinde la membrul inferior de o singură parte și este însoțită de tulburări de sensibilitate pe care le descriem ca înțepături, amorțeală, senzație de curent electric pe coapsă, gambă și până la călcâi și degete.

Nervul sciatic este cel mai lung nerv al corpului. Pornește de la nivelul coloanei vertebrale lombare, coboară în pelvis, apoi în zona fesei și în jos, de-a lungul membrului inferior.

Cel mai frecvent, nervul este iritat și comprimat prin hernierea (deplasarea) unuia dintre discurile intervertebrale de la nivelul coloanei lombare (hernia de disc).

Compresia va genera inflamație, durere și amorțeală în membrul afectat. Tipic, durerea este unilaterală, doar pe unul dintre membrele inferioare.

Deși durerea este severă, se rezolvă în 4-6 săptămâni fără tratament chirurgical. Uneori, însă, se impune intervenția chirurgicală.

Cum îți dai seama că ai sciatica?

  • durerea care pleacă de la nivelul coloanei lombare către fese, în jos pe picior, este specifică pentru sciatica
  • durerea este resimțită în special în spatele coapsei și gambei
  • intensitatea durerii poate varia de la slabă-moderată, la foarte severă
  • poate fi percepută și ca senzație de arsură sau curent electric
  • se însoțește de amorțeala piciorului afectat și slăbiciune musculară
  • simptomele se agravează la mișcare, strănut sau tuse
  • durerea este resimțită și lombar, dar este mai slabă decât cea care ”merge” pe picior

Ce să faci dacă ai sciatica?

  • încearcă să desfășori pe cât posibil activitățile normale
  • exerciții fizice regulate, la sfatul unui kinetoterapeut
  • exercițiile fizice vor fi începute cât mai curând posibil
  • analgezice din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene (ibuprofen, diclofenac, etc.); paracetamolul singur nu va fi de ajuns pentru a calma durerea

Ce să NU faci dacă ai sciatică?

Nu sta în șezut sau culcat perioade prea lungi de timp. Chiar dacă mișcarea provoacă durere, nu este periculos să ne mișcăm; ajută la o recuperare mai rapidă.

Află mai mult ⮕ Exercițiile McKenzie pentru durere de spate și durere cervicală

Când să ne adresăm medicului de familie?

  • situația nu se îmbunătățește sau se agravează în câteva săptămâni
  • durerea te împiedică de la activitățile normale

Când să mergem de urgență la medic?

Există semne care pot trăda probleme mai grave apărute la nivelul coloanei lombare și care necesită tratament imediat în spital:

  • durerea este bilaterală, iradiază în ambele membre inferioare
  • amorțeala și slăbiciunea musculară apar la ambele membre inferioare
  • apare amorțeală în jurul organelor genitale sau a anusului
  • nu poți controla eliminarea urinei (incontinență urinară)
  • nu poți controla eliminarea materiilor fecale (incontinență fecală)

Din ce cauză apare sciatica și la ce complicații ne expune?

Cauza este compresia nervului sciatic. Cel mai frecvent prin hernierea (deplasarea) unui disc intervertebral. Sau prin apariția unei excrescențe osoase pe o vertebră (osteofit).

Mai rar, compresia nervului este dată de o tumoare. Sau se produce afectarea nervului în cadrul diabetului (durerea neuropatică)

Factorii care cresc riscul de apariție a sciaticii sunt:

  • avansarea în vârstă – crește riscul de hernie de disc și osteofite
  • obezitatea – crește gradul de solicitare a coloanei vertebrale și poate genera hernierea discului intervertebral
  • ocupația – ridicarea de greutăți, condusul autovehiculelor timp îndelungat
  • poziția șezând păstrată îndelung și sedentarismul, în general, favorizează apariția sciaticii
  • diabetul necontrolat, cu valori mari ale glicemiei timp îndelungat, expune la riscul neuropatiei diabetice

Complicația de temut este afectarea permanentă, ireversibilă, a nervului sciatic. De aceea, este recomandabil să ne adresăm medicului imediat dacă observăm:

  • tulburări de sensibilitate la nivelul membrului afectat (nu simțim atingerea, nu percepem senzația de cald sau rece)
  • slăbiciune musculară a membrului afectat
  • pierderea controlului la eliminarea urinei sau a materiilor fecale

Află mai mult ⮕ Ce este sindromul de coadă de cal?

Cum se stabilește diagnosticul?

Radiografia de coloană vertebrală pune în evidență osteofitele care pot fi cauza compresiei nervului

RMN – obține imagini în secțiune; poate evalua atât oasele, cât și țesuturile moi din jur, deci poate pune în evidență hernia de disc.

Află mai mult ⮕ Ce este hernia de disc lombară?

Ce variante de tratament pentru sciatică poate indica medicul?

Medicamente

Se folosesc medicamente din următoarele clase:

  • antiinflamatoare nesteroidiene: ibuprofen, diclofenac, acetaminofen (paracetamol) ș.a.
  • relaxante musculare: baclofen, clorzoxazona ș.a.
  • antidepresive din diverse clase
  • anticonvulsivante
  • corticosteroizi pe cale orală sau intramuscular (de exemplu dexametazona)

Majoritatea persoanelor cu sciatică răspund la tratamentul medicamentos și la măsurile de autoîngrijire (vezi mai jos)

Fizioterapia

Este indicată imediat ce a trecut faza acută. Va include exerciții de corectare a posturii, de fortificare a mușchilor ce susțin spatele și de creștere a flexibilității.

Mersul pe jos și înotul sunt în mod special indicate pentru a preveni reapariția sciaticii.

Injectarea de corticosteroizi

Corticosteroizii se pot injecta periarticular sau epidural (într-un anumit spațiu la nivelul coloanei vertebrale). Medicul anestezist care are competență de terapia durerii, este cel care poate efectua această terapie.

Efectul antiinflamator este foarte puternic. Corticosteroizii sunt injectați în vecinătatea nervului iritat, inflamat.

Injectarea se poate repeta de maximum 3 ori în 12 luni. Aproximativ 50% dintre pacienți raportează diminuarea durerii ca urmare a acestor injectări.

Tratamentul chirurgical

Este necesar atunci când se constată o slăbiciune musculară exagerată sau când nu se mai poate menține controlul asupra eliminării urinei/materiilor fecale.

Află mai mult ⮕ Cum calmezi rapid durerea de nerv sciatic?

Care sunt metodele alternative de tratament pentru sciatica?

Acupunctura

Unele studii susțin eficiența acestei metode, altele nu. Dacă decideți să alegeți această metodă, alegeți cu grijă specialistul care practică această metodă.

Chiropractica

Constă în manipularea coloanei vertebrale de către un chiropractician, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de mișcare și a reduce durerea. Din nou, fiți foarte atenți când alegeți persoana care practică această metodă terapeutică.

Măsuri de autoîngrijire

Aplicații reci în faza inițială

Se poate aplica gheață (invelită într-un prosop, pentru a nu veni în contact direct cu pielea); aplicarea se poate face de mai multe ori pe zi în episoade de 10-15 min

Aplicații calde după 2-3 zile de la debutul durerii; se aplică pe zona dureroasă; se pot alterna aplicațiile calde cu cele reci

Plasturii cu capsaicină (”plasturi cu ardei iute”) aplicați pe zona dureroasă; aceștia se îndepărtează când nu se mai simte efectul de încălzire a zonei (de obicei 6-8 ore)

Exerciții fizice de stretching, de contracție și întindere a mușchilor; se evită mișcările de răsucire; la ridicarea greutăților sarcina trebuie să cadă preponderent la nivelul picioarelor și nu al coloanei vertebrale

Citește mai departe…

Remedii naturale eficiente la durerea lombară
Lombosciatica: Ghid complet de simptome, exerciții, tratament
Durerea de spate provocată de stres
Gâtul tehnologic: probleme articulare legate de utilizarea tehnologiei
Somnul de noapte fără durere de spate: sfaturi practice

Bibliografie

Etapele unui somn bun și sfaturi practice ca să nu le ratezi

Servus Med
-
0
Etapele unui somn bun și sfaturi practice ca să nu le ratezi

Un somn bun înseamnă că adormi în maximum 30 min și aproximativ 85% din timpul petrecut în pat chiar dormi (nu privești TV, telefon etc). Etapele somnului pe parcursul nopții au importanța lor pentru modul în care creierul nostru funcționează și pentru starea noastră de mâine. Durata somnului este importantă, dar nu este singurul parametru care contează.

Somnul este un proces complex care influențează toate funcțiile corpului. Multe zone ale creierului sunt implicate în producerea de hormoni și alte substanțe chimice care ne reglează somnul și starea de veghe.

Un ciclu complet de somn include 4 stadii care asigură așa-numita arhitectură a somnului: un stadiu numit somn REM (rapid eye movement) și 3 stadii de somn non-REM (NREM).

Arhitectura somnului poate fi pusă în evidență pe hipnogramă sau somnogramă care arată grafic cum se desfășoară aceste 4 stadii.

Etapele unui ciclu complet de somn

Un ciclu complet de somn durează aproximativ 90 min.

StadiulTipul de somnAlte denumiriDurata normală
Stadiul 1NREMN11-7 minute
Stadiul 2NREMN210-25 minute
Stadiul 3NREMN3, somn cu unde delta sau
somn profund		20-40 minute
Stadiul 4REMsomn REM10-60 minute

Stadiul 1 NREM: este cel mai scurt și mai superficial stadiu de somn și reprezintă tranziția de la starea de trezire la somn.

În acest stadiu scad progresiv frecvența cardiacă, respirațiile, activitatea creierului și activitatea musculară.

Stadiul 2 NREM: este considerat tot un somn superficial, ca și stadiul 1.

Scad semnificativ frecvența cardiacă și temperatura corpului și încetează mișcările oculare.

Stadiul 3 NREM: este cel mai profund stadiu al ciclului de somn. Este puțin probabil să putem fi treziți în acest stadiu, chiar dacă sunt zgomote ambientale puternice.

Pulsul, respirațiile, mișcările musculare și activitatea creierului sunt mult încetinite.

Pe grafic apar undele delta ale activității creierului. De aceea acest stadiu se mai numește somn delta.

În timpul somnului delta, organismul nostru face reparații. Dacă beneficiem de suficient somn delta, care predomină în prima parte a nopții, a doua zi ne simțim fresh și în formă.

În somnul delta creierul nostru își consolidează datele memorate: fapte, noțiuni statistice, experiențe personale și, în general, tot ceea ce învățăm peste zi.

Stadiul 4 REM: este cel mai dinamic stadiu al somnului. Survine la aproximativ 90 min după ce am adormit.

Se caracterizează prin respirații frecvente, creșterea pulsului și a tensiunii, mișcări oculare rapide. Este stadiul în care, de obicei, visăm.

Și în somnul REM, ca și în stadiul 3, se continuă consolidarea informațiilor memorate. Se presupune că în somnul REM fixăm mai ales emoții și amintiri legate de emoții.

Somnul REM predomină în a doua parte a nopții.

Află mai mult ⮕ Insomnia: reguli simple de combatere

Cum parcurge creierul cele 4 etape ale somnului?

Este important să realizăm că somnul nostru nu trece prin cele 4 stadii într-o secvență perfectă.

Dacă avem o noapte cu somn neîntrerupt, stadiile pe care le parcurge creierul sunt:

  • stadiul 1 NREM
  • stadiul 2 NREM
  • stadiul 3 NREM
  • stadiul 2 NREM
  • stadiul 4 REM
  • revenire la stadiul 2 NREM și reluarea ciclului

Timpul fiecărui stadiu variază pe măsură ce se repetă ciclurile de somn. În prima parte a nopții este mai lung somnul profund (stadiul 3 somn delta), iar în a doua parte a nopții este mai lung stadiul 4 REM.

În total, parcurgem 4-5 asemenea cicluri într-o noapte.

Află mai mult ⮕ Miopia afectează calitatea somnului

4 caracteristici ale unui somn bun

1. Cantitatea sau durata

Recomandările actuale pentru adulți sunt pentru 7-9 ore de somn pe noapte (18-65 ani) și 7-8 ore la adulții de 65+.

Pentru bebeluși se recomandă 15-16 ore de somn pe zi. Pentru copiii mici, 9-12 ore. Adolescenții ar trebui să totalizeze 8-10 ore de somn/ zi.

Un procent foarte mic din populație are nevoie de numai 6 ore de somn pentru a se reface complet.

2. Calitatea somnului

Ne apreciem calitatea somnului după starea pe care o avem a doua zi și după productivitate.

Calitatea somnului este la fel de importantă ca și durata. Un somn bun calitativ ne asigură o gândire clară, o memorie și o capacitate de învățare bune, precum și funcționarea optimă zi de zi.

Somnul influențează și ale funcții importante cum sunt reglarea glicemiei, dispoziția psihică, performanțele atletice sau sistemul imunitar.

Un somn de calitate înseamnă:

  • cât mai puține treziri nocturne
  • capacitatea de a adormi ușor dacă ne-am trezit
  • senzația că somnul ne-a refăcut forma fizică și psihică

3. Regularitatea somnului

Cel mai bine este să te culci și să te scoli la aceeași oră atât în timpul săptămânii, cât și în weekend, cu un +/- de 20 min. Regularitatea somnului este importantă pentru cele mai multe din funcțiile creierului și ale corpului.

Creierul și corpul nostru funcționează după un ceas biologic, un grup de neuroni aflat la nivelul hipotalamusului (una din structurile creierului).

În funcție de intensitatea luminii la care ne expunem, ceasul biologic declanșează comenzi metabolice sau motorii pe care organismul nostru le execută.

De exemplu, la răsăritul soarelui se produce cortizol, un hormon care pregătește corpul pentru a fi activ, în timp ce la apus crește secreția de melatonină care ne ajută să adormim.

Regularitatea cu care ne expunem la lumină dimineața la aceeași oră și întrerupem expunerea seara, permite ceasului biologic să funcționeze corect.

4. Intervalul de timp în care dormim

Intervalul de timp în care dormim caracterizează cronotipul pe care îl avem. Cronotipul este influențat de genetică, de vârstă, dar și de viața socială.

Conform cu cronotipul:

  • ne culcăm târziu pentru că suntem mai activi seara
  • ne trezim devreme pentru că dimineața suntem mai productivi și în formă mai bună
  • ne încadrăm undeva la mijloc între cele două categorii extreme

Dacă ne identificăm cronotipul, putem face schimbări care să ne crească și calitatea somnului.

Viața modernă se desfășoară adesea în spații cu lumină artificială ceea ce deplasează ora de culcare mai târziu decât este sănătos. Scade calitatea somnului, apare oboseala și problemele emoționale sau dereglările metabolice.

Află mai mult ⮕ Ceasul biologic: cum îl reglezi ca să nu te îmbolnăvești?

Cum știi dacă ai un somn bun?

Somnul tău este suficient, de calitate și te protejează de boli dacă:

  • aproximativ 85% din timpul petrecut în pat chiar dormi (nu privești TV, telefon etc)
  • adormi în max 30 min de când ai pus capul pe pernă
  • nu te scoli mai mult de o dată pe noapte și acea trezire totalizează max 20 min
  • dormi 7-8 ore/ noapte

Sfaturi practice pentru un somn bun

  • culcă-te și trezește-te la aceeași oră, inclusiv în week-end
  • vino în contact cu lumina naturală 10-20 min dimineața, la prima oră, cât mai aproape de răsăritul soarelui
  • pune-ți biroul în fața geamului
  • evită contactul cu lumina între orele 11 p.m și 4 a.m., chiar și cu lumina telefonului mobil
  • temperatura optimă în dormitor este de 19-20 grade Celsius
  • nu consuma cafea după ora 2-3 p.m.
  • nucile de orice tip (prin aportul de melatonină, zinc și magneziu) stimulează somnul
  • ca să nu strici somnul de noapte, limitează somnul de prânz la maximum 30 min la aceeași oră în fiecare zi
  • nu face sport la intensitate crescută în ultimele 2-3 ore înainte de culcare
  • un duș cald, nu fierbinte, înainte de culcare contribuie la scăderea ușoară a temperaturii corpului, necesară pentru a adormi mai ușor

Citește mai departe…

Cum te ajută magneziul dacă ai insomnie?
Cum folosești melatonina pentru insomnie?
Calitatea somnului și ficatul gras
Dacă ești pasăre de noapte ai risc mai mare pentru anumite boli
Problemele de somn după 50 ani au rezolvare fără medicamente

Bibliografie

Șoc anafilactic: semne și măsuri de prim ajutor

Dr. Corina Golovei
-
0
Șoc anafilactic: semne și măsuri de prim ajutor

Șoc anafilactic sau anafilaxie este o reacție alergică severă în care apare edem la nivelul feței, gâtului și căilor aeriene. Edemul și constricția căilor aeriene produce wheezing (respirație șuierătoare) și dificultăți de respirație. Alte simptome sunt: urticaria, înroșirea pielii, greața, amețeala.

Cauza anafilaxiei este răspunsul exagerat al sistemului imunitar în contact cu un alergen.

Alergeni obișnuiți: alimente, medicamente, înțepături de insecte, latex.

Șocul anafilactic este o urgență medicală care poate pune viața în pericol.

Care sunt simptomele de șoc anafilactic?

Șocul anafilactic are la origine o reacție alergică. Dacă reacția alergică duce la afectarea a cel puțin două organe ale corpului, este catalogată ca șoc anafilactic.

Șocul anafilactic intervine brusc și simptomele se agravează rapid.
De aceea, este important să recunoaștem semnele cât mai repede și să apelăm serviciul de urgență.

Este important să recunoaștem la timp semnele de alergie:
∎ prurit
∎ erupție cutanată generalizată, piele roșie în 90% din cazuri
∎ dificultăți de respirație cu wheezing (respirație șuierătoare) în 70% din cazuri

La ce să fim atenți?

Piele: prurit și urticarie, erupție generalizată, cu pete roșii umflate care devin albe la apăsare

Ochi: ochi roșii, iritați cu mâncărimi; pielea începe să se umfle în jurul ochilor

Căi respiratorii superioare: rinită (nas curgând) și strănut; răgușeală și senzația că gâtul se umflă

Gura: limba și buzele se umflă; senzație de gust ciudat; senzația că se umflă gâtul

Căi respiratorii inferioare: dificultăți la respireație, wheezing și senzație de greutate în torace

Aparat circulator: puls rapid sau prea lent, scăderea tensiunii arteriale

Sistem nervos: anxietate, vorbire dificilă și treptat pierderea stării de conștiență

Sistem digestiv: diaree, greață, vomă. durere abdominală

Alergia devine șoc anafilactic când scade foarte mult tensiunea arterială și observăm, pe lângă semnele de alergie, și următoarele:
∎ incapacitatea de a rosti cuvinte
∎ sete de aer
∎ este vizibil efortul de respirație la nivelul musculaturii gâtului
∎ stare de confuzie
∎ slăbiciune, leșin
∎ inconștiență

Cum se explică simptomele șocului anafilactic?

La contactul cu un alergen, mastocitele (un tip de globule albe/ leucocite) eliberează substanțe chimice care atacă alergenul.

Una din substanțele chimice eliberate se numește histamină.

Histamina generează vasodilatația (consecință: scăderea tensiunii arteriale), creșterea frecvenței cardiace și secreția excesivă a glandelor cu producție de mucus.

Alte substanțe chimice eliberate în timpul răspunsului imunitar produc constricția căilor aeriene.

Împreună, aceste substanțe chimice, produc simptomele de șoc anafilactic.

Ce substanțe pot declanșa un soc anafilactic?

Anafilaxia poate apărea la orice tip de substanță. Dar, cel mai frecvent, apare la medicamente, înțepături de insecte, latex sau alimente.

Totuși, alergiile respiratorii comune, cum sunt cele la praf sau polen, foarte rar pot cauza soc anafilactic.

∎ Alergiile alimentare sunt cel mai frecvent la originea șocului anafilactic apărut la copii, dar apare frecvent și la adulți.

Alimente implicate: alune, nuci, pește, scoici, ouă, lapte de vacă, grâu, soia, semințe de susan, kiwi, căpșuni, ciocolată.

∎ Înțepături de insecte, cel mai frecvent viespe sau albină

∎ Medicamente
Cel mai frecvent cauzează alergii: penicilina, aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene. Dar și medicamente administrate intravenos la anestezie generală, substanță de contrast cu iod utilizată la radiografii sau anticorpi monoclonali.

Apariția șocului anafilactic la o substanță medicamentoasă, nu înseamnă că vom face șoc anafilactic la orice substanță medicamentoasă sau vaccin.

∎ Alergia la latex apare la contactul cu cauciucul natural; există multe produse care conțin latex, de exemplu mănușile chirurgicale sau baloanele

Află mai mult ⮕ Alergie alimentară la copii

Ce putem face dacă asistăm la un șoc anafilactic?

Șocul anafilactic poate duce la deces dacă nu se intervine rapid.

În timpul șocului anafilactic poate apărea infarctul miocardic sau fibrilația atrială, mai ales la vârste peste 50 ani.

Adrenalina (epinefrina) este medicamentul cu care se tratează șocul anafilactic.

Serviciul de urgență trebuie solicitat cât mai rapid.

În timp ce așteptăm medicul:

  • așezăm persoana în poziție orizontală și îi ridicăm picioarele; această manevră ajută la creșterea tensiunii arteriale
  • administrarea adrenalinei dacă persoana alergică are asupra ei un EpiPen – stilou autoinjector cu epinefrină (adrenalină)
  • monitorizarea pulsului
  • efectuarea manevrelor de resuscitare (masaj cardiac) dacă pulsul dispare și este evident stopul cardiac

Citește mai departe…

Alergie la latex (cauciuc natural)
Alergii de primăvară. Ghid complet
Analize pentru alergie
Astmul și alergiile alimentare: au legătură?
Remedii pentru alergie

Bibliografie

Ceaiuri din plante pentru stimularea digestiei

Servus Med
-
0
Ceaiuri din plante pentru stimularea digestiei

Remediile naturale pentru stimularea digestiei au o istorie veche. Ceaiul de fenicul, de mentă și alte tipuri de plante sunt folosite de sute de ani pentru a calma diferitele simptome digestive: indigestia, greața, durerea de stomac, diareea sau constipația.

Unele din aceste plante sunt utile și la reducerea apetitului și a numărului de calorii consumate atunci când avem probleme cu greutatea.

Dacă avem o grădină mică la dispoziție putem consacra o bucată de teren special pentru cultivarea acestor plante-remedii. Iar dacă nu, le găsim la magazin gata uscate și pregătite pentru a ne face ceaiul atunci când avem probleme digestive.

Unele ceaiuri se prepară din frunze, altele din rădăcini sau fructe.

Pentru remedierea simptomelor digestive este suficientă uneori o singură cană de ceai. De exemplu, pentru greață, o cană de ceai de ghimbir este rapid eficientă.

Dacă urmărim efecte mai complexe, cum este protecția sau vindecarea leziunilor mucoasei gastrice, consumul de ceai de nalbă trebuie să fie mai îndelungat (săptămâni).

Ceai de fenicul pentru stimularea digestiei

ceai de fenicul

Semințele de fenicul adaugă aromă și savoare preparatelor culinare, dar au și proprietăți medicinale cunoscute din vechime. În țările asiatice sunt consumate după masă pentru îmbunătățirea digestiei și o respirație proaspătă.

Studiile de laborator confirmă proprietățile antiinflamatoare care duc la refacerea mucoasei intestinale la persoanele cu boli inflamatorii intestinale.

O cercetare efectuată în China a arătat că, după consumul de semințe de fenicul încălzite (pentru a se dezvolta uleiurile esențiale conținute), tranzitul intestinal și pasajul gazelor se îmbunătățesc.

Demonstrația a vizat persoanele proaspăt operate la care tranzitul intestinal este oprit și s-a căutat o metodă naturală pentru reluarea mișcărilor intestinale.

Feniculul este și o metodă naturală de reducere a poftei de mâncare. Consumul înainte de masă al unei căni de ceai de fenicul preparat cu 2 g de semințe, reduce semnificativ senzația de foame și consumul de calorii.

Anetolul, componentul major al uleiului esențial din fenicul, pare să fie responsabil de reducerea apetitului.

Ceai de mentă

Menta este recunoscută pentru îmbunătățirea digestiei și calmarea stomacului.

Mentolul, uleiul esențial pe care îl conține menta, calmează simptomele digestive în caz de:

  • colon iritabil
  • durere de stomac
  • balonare
  • indigestie
  • simptomele digestive din sarcină (senzația de rău și greața matinală)

Principala proprietate benefică a mentei este efectul antispastic. Ceaiul se poate prepara din frunze uscate sau proaspete.

Află mai mult ⮕ Uleiul de mentă pentru calmarea colonului iritabil

Ceai de gențiană

Gențiana pentru stimularea digestiei

Gențiana face parte tot dintre remediile străvechi folosite pentru calmarea problemelor digestive. Efectele gențianei sunt datorate, în mare parte, componentelor amărui numite iridoizi care cresc producția naturală a enzimelor digestive.

Multe din enzimele digestive se produc sau se eliberează în intestinul subțire. Sunt esențiale pentru ca alimentele să fie descompuse și digerate corect. Iridoizii din gențiană ajută aceste procese și participă astfel la îmbunătățirea digestiei.

Ceaiul se prepară din rădăcină uscată de gențiană. Se folosesc aproximativ 2 g de rădăcină la 250 ml de apă fiartă în care se lasă la infuzat pentru 5 min.

Ceaiul de gențiană se consumă înainte de masă pentru stimularea digestiei.

Află mai mult ⮕ 7 remedii la durerea de burtă și balonare

Ceai de ghimbir pentru stimularea digestiei

ceai de ghimbir pentru îmbunătățirea digestiei

Rădăcina de ghimbir este condiment și medicament. Gingerolii din componența ghimbirului stimulează contracțiile stomacului și ajută la golirea conținutului.

Ceaiul de ghimbir calmează greața, crampele, balonarea și indigestia.

Un studiu clinic cu mulți participanți a concluzionat că 1,5 g de ghimbir zilnic reduce greața și vărsăturile în sarcină, după chimioterapie sau în răul de mișcare.

Ceaiul se prepară din aproximativ 28 g de ghimbir (2 linguri cu ghimbir răzuit) la 500 ml apă fiartă. Se lasă la infuzat 10-20 min.

Află mai mult ⮕ Cum să prepari ceaiul de ghimbir ca să fie eficient?

Ceai de Angelica pentru stimularea digestiei

angelica

Rădăcina de Angelica officinalis se folosește la ceaiul cu efecte benefice digestive. Are proprietăți antiinflamatoare și ajută la refacerea mucoasei intestinale în bolile inflamatorii cum este colita ulcerativă.

Angelica stimulează secreția de acid gastric și combate constipația.

Ceaiul se prepară din aproximativ 14 g (1 lingură) de rădăcină uscată sau proaspătă la 1 cană (250 ml) de apă fiartă. Se lasă la infuzat 5-10 min.

Ceai de păpădie

ceai de păpădie pentru stimularea digestiei

Toți cunoaștem păpădia și prea multă importanță nu-i acordăm. Păpădia este un remediu natural vechi folosit în special pentru constipație, dar și pentru alte probleme din afara digestiei:

Ceaiul de păpădie se prepară din 2 căni cu flori de păpădie infuzate în 4 căni de apă, pentru 5-10 min.

Află mai mult ⮕ Diuretice naturale pentru eliminarea excesului de apă

Ceai de nalbă

nalba

Nalba (Althaea officinalis) conține în rădăcinile ei un mucilagiu care stimulează producția de mucus din celulele mucoasei gastrice.

Stratul protector de mucus ajută la vindecarea ulcerului gastric, dar combate și efectele secundare digestive ale consumului de antiinflamatoare nesteroidiene.

La ceai se folosesc aproximativ 14 g (1 lingură) de rădăcină de nalbă la 250 ml apă fiiartă. Infuzia se prepară în 5-10 min.

Citește mai departe…

Indigestia: cauze, remedii și tratamente
Stresul și durerea de stomac
Condimente care te scapă de balonare
6 plante aromatice utile tot anul în bucătărie
Laxative naturale ca să scapi de constipație fără medicamente

Bibliografie

Poți să mănânci ouă dacă ai colesterolul mare?

Servus Med
-
0
Poți să mănânci ouă dacă ai colesterolul mare?

Colesterolul crescut în sânge este un factor de risc recunoscut pentru boli cardiovasculare. Cercetătorii și-au pus întrebarea în ce măsură crește LDL-colesterol (colesterolul rău) atunci când consumăm ouă și dacă este ok să includem ouăle constant în alimentație când avem colesterolul mare.

Alimentația din zilele noastre este mult centrată pe consumul de alimente cu proteine, grăsimi saturate și grăsimi trans, bogate în sare și sărace în fibre, grăsimi bune sau antioxidanți.

Acest tip de alimentație este răspunzător în parte pentru apariția obezității și a bolilor cronice cum sunt diabetul și bolile cardiovasculare.

Ouăle sunt o sursă de colesterol alimentar. Dar legătura dintre colesterolul din alimente și nivelul colesterolului din sânge nu mai este considerată de specialiști așa de clar demonstrată.

Câtă vreme ne alimentăm echilibrat și nu ne axăm pe alimentele cu grăsimi nesănătoase, putem beneficia de consumul de oua fără să ne facem probleme prea multe.

Ce beneficii pentru sănătate aduce consumul de ouă?

Un gălbenuș de ou poate conține între 141-234 mg colesterol. Dar pe lângă colesterol, oul este o sursă de:

  • proteine

Majoritatea proteinelor se găsesc în albuș. Sunt aproximativ 4-5 g de proteine/ ou și sunt proteine complete care conțin toți aminoacizii de care organismul are nevoie.

grăsimi

Da, oul aduce colesterolul de care ne temem, dar aduce și grăsimi sănătoase mononesaturate și polinesaturate care contribuie la reducerea colesterolului din sângele nostru.

  • carotenoizi

Ouăle sunt o sursă de luteină și zeaxantină, carotenoizi care ne protejează vederea și scad riscul de apariție a degenerescenței maculare.

  • colina

Colina susține dezvoltarea creierului încă de când copilul este în uterul mamei. Dar, și ulterior, colina contribuie semnificativ la menținerea abilităților cognitive și a memoriei, în special.

  • vitamine și minerale

Oul conține vitamina D (importantă ca să absorbim suficient calciu din alimente), fosfor, vitamina A (importantă pentru vedere și piele), seleniu, riboflavina și colina.

În plus, aduce vitamine din complexul B necesare pentru a converti alimentele în energie.

Care este efectul ouălor asupra colesterolului?

Ouăle au un impact minim asupra nivelului de colesterol.

Aproximativ 75% din persoane nu înregistrează o creștere a LDL-colesterolului în sânge atunci când consumă regulat oua.

Există însă restul de 25% din persoane considerate de specialiști înalt-responsive și la care nivelul de colesterol crește în funcție de colesterolul din alimentele ingerate.

În ce măsură ne încadrăm în această categorie depinde de mai mulți factori: etnie, genetică sau factori hormonali.

Ideal este să nu ne focusăm pe un singur aliment din dietă atunci când sunt probleme cu colesterolul. Alimentația sănătoasă este cea echilibrată care include toate grupele alimentare chiar dacă dă prioritate la cele pe bază de plante.

Află mai mult ⮕ LDL-colesterol: care sunt valorile periculoase?

Este mai bun albușul dacă ai colesterol mare?

Majoritatea colesterolului din ou se află în gălbenuș.

Înainte să fie bine înțeleasă legătura dintre consumul de ouă și colesterolul din sânge, specialiștii recomandau evitarea gălbenușului.

Actualmente nu mai este o recomandare viabilă. Impactul colesterolului din gălbenuș este relativ mic asupra colesterolului din sânge.

Pe de altă parte, eliminând colesterolul, eliminăm nutrienți importanți cum este colina și luteina.

Află mai mult ⮕ Sfaturi practice ca să reduci colesterolul

Câte ouă poți mânca într-o zi?

Recomandările mai vechi limitau consumul de colesterol din alimente la maximum 300 mg/ zi.

Asta ar însemna 1-2 ouă, în funcție de dimensiuni. Dar niciodată alimentația noastră zilnică nu aduce colesterol doar din ouă.

Actualmente nu se mai consideră că impactul oului asupra colesterolului din sânge este așa de mare.

Consumul a 1 ou/ zi face parte din alimentația sănătoasă.

Nici faptul că mâncăm de Paște, câteva zile la rând, mai mult de 1 ou/ zi nu este un pericol. Organismul lucrează cu aproximații. Ne vom întoarce în câteva zile la un regim normal de alimentație și modificarea colesterolului nu este vizibilă.

Un studiu clinic în care participanții au consumat 3 ouă/ zi timp de 12 săptămâni a arătat că nivelul colesterolului nu s-a modificat nici chiar la cei cu sindrom metabolic.

Nu mai vorbim de faptul că oul este un aliment versatil. Poate fi încorporat în rețete multiple, alături de legume și alte alimente cu fibre.

Află mai mult ⮕ Meniu sănătos: ce înseamnă? cum îl realizăm?

Ce este dieta cu ouă?

Dieta cu ouă nu este o dietă elaborată de nutriționiști sau scrisă în vreo carte.

Este un plan de slăbit care se bazează pe faptul că oul este un aliment cu calorii puține, bogat în proteine și sărac în zaharuri.

Oul este un aliment bogat în nutrienți. Totuși alimentația care exclude celelalte alimente sau bazată pe un singur aliment nu este sănătoasă.

Dieta cu ouă nu aduce beneficii suplimentare față de alte diete de slăbit indiferent de varianta în care este practicată.

Citește mai departe…

4 idei greșite despre colesterol
Colesterol și trigliceride crescute: regim alimentar și tratament
6 suplimente ineficiente pentru scăderea colesterolului, avertizează cardiologii
Menopauza și colesterolul crescut
5 alimente care scad colesterolul

Bibliografie

Dureri de picioare (degete, talpă sau călcâi). Află care este cauza

Dr. Corina Golovei
-
0
Dureri de picioare (degete, talpă sau călcâi). Află care este cauza

Poți simți dureri de picioare la nivelul labei piciorului, în talpă sau pe lateral ori la nivelul călcâiului, iar localizarea durerii indică cel mai bine cauza.

Uneori sunt de vină oasele și articulațiile utilizate excesiv sau traumatizate. Alteori afectarea nervilor sau a circulației sângelui pot fi cauza, așa cum este la diabet sau boli vasculare periferice.

Iată care sunt cele mai frecvente cauze pentru durerile supărătoare de picioare.

1. Dureri de picioare datorate încălțămintei

tocuri și dureri de picioare

Tocurile prea înalte pun presiune pe partea anterioară a labei piciorului și pot cauza durere. Nu sunt recomandabile tocurile peste 7cm.

Dar și pantofii prea ficși pot cauza durere, calusuri (bătături) sau deformărilor ale degetelor cum este degetul în ciocan.

Măsura la pantofi nu este fixă. Odată cu vârsta, ligamentele se relaxează, piciorul devine mai lat în față. Modificările hormonale din sarcină sau la menopauză pot duce la retenția de apă și edeme. Măsura pantofior trebuie adaptată acestor condiții.

Cumpărarea încălțărilor seara, când piciorul este mai umflat, este o bună metodă de a evita încălțămintea nepotrivită și incomodă.

2. Fasciita plantară

fasciita plantară

Piciorul are pe fața plantară (fața inferioară, cea pe care călcăm) o bandă de țesut fibros care se întinde de la călcâi spre degete. Această bandă se numește fascia plantară. Rolul ei este de a susține musculatura și arcul piciorului.

Fascia este supusă la presiune exagerată uneori și poate suferi mici rupturi, iritație și inflamație. Inflamația duce la creșterea presiunii pe structurile din vecinătatea fasciei, inclusiv pe nervi.

Află mai mult ⮕ Fasciita plantară: cum este durerea tipică, ce trebuie să faci?

3. Guta cu debut la picioare

guta la picioare

Guta este o afecțiune în care nivelul de acid uric din sânge crește exagerat. Ca urmare, o parte din acidul uric se va depune la nivelul articulațiilor și va produce artrita gutoasă.

Debutul tipic al atacului de gută este cu durere la degetul mare de la picior. O serie de modificări de dietă și medicația corectă pot duce la scăderea acidului uric și la reducerea numărului de atacuri de gută.

Află mai mult ⮕ Guta: este consumul de carne singurul vinovat?

4. Monturi

monturi

Hallux valgus sau monturi apar, de obicei, la mai mulți membri ai familiei. Pantofii strâmți, înguști sau cu toc înalt pot agrava monturile. În cazurile în care durerea este semnificativă, rezolvarea poate fi chirurgicală.

Află mai mult ⮕ Monturile: sfaturi practice ca să împiedici agravarea

5. Bursita la articulațiile de la picioare

bursita la picioare

Bursele sunt săculeți speciali umpluți cu lichid și care atenuează efectul șocurilor și frecării la nivelul articulațiilor, oaselor și tendoanelor. Mișcările repetate sau frecarea cauzată de pantofi poate duce la inflamarea burselor.

La picioare, acest lucru se întâmplă frecvent la nivelul degetelor sau călcâiului. Apare roșeața, edemul și durerea. Paracetamol sau ibuprofen și comprese cu gheață sunt primele măsuri. În cazuri mai severe medicul prescrie corticosteroizi.

6. Poliartrita reumatoidă

artrita reumatoidă

Artrită este un termen general care ne spune că există inflamație (roșeață, căldură, edem, durere) la nivelul articulațiilor.

Poliartrita reumatoidă este un tip particular de artrită în care inflamația este provocată de propriul nostru sistem imunitar. Este o boală autoimună în care există articulații dureroase, umflate, care dau senzația de căldură, rigiditate articulară care este mai accentuată dimineața și după perioade de inactivitate.

Afectează la început articulațiile mici ale degetelor de la mâini sau picioare, bilateral. Deformarea articulațiilor este inevitabilă dacă nu se face tratament corect din primii 2 ani de boală.

Află mai mult ⮕ Poliartrita reumatoidă: 5 clase de medicamente utile

6. Dureri de picioare prin întindere de ligamente

ligamente picior

Întinderea ligamentelor și tendoanelor poate apărea la mișcări greșite sau la efort excesiv. De obicei observăm vânătăi la nivelul gleznei sau în mijlocul tălpii sau la baza degetului mare. Apare durere și edem. Se aplică comprese reci și repaus cu piciorul ridicat. Dacă durerea nu trece după 2 săptămâni medicul trebuie contactat.

7. Pinten calcanean

pinten calcanean

Dacă te miști și simți brusc o durere ascuțită în călcâi, ar putea fi un pinten calcanean. Una din 10 persoane are pinten calcanean, dar numai una din 20 simte durere. Când apare, durerea este supărătoare și poate persista luni de zile.

8. Sindrom de tunel tarsian

sindrom de tunel tarsian la picioare

Nervul tibial care inervează piciorul, parcurge un tunel format între gleznă și un grup de ligamente. De acest nerv depinde ceea ce simțim în talpă. Afectarea nervului tibial provoacă durere și amorțeală, înțepături și senzație de arsură.

9. Sindrom Raynaud

sindrom Raynaud la picioare

Vasele de sânge de la mâini sau picioare reacționează excesiv la frig și la stres. În timpul unui atac de sindrom Raynaud vasele se îngustează și se reduce aportul de sânge.

Degetele devin reci. Culoarea se schimbă de la roșu, la alb și apoi albastru. Când aportul de sânge își revine apare durerea de degete și picioare sau mâini.

Află mai mult ⮕ Sindromul Raynaud: cauze și tratamente

10. Fracturi metatarsiene

fracturi metatarsiene la picioare

Excesul de mișcare, alergatul, baschetul, tenisul și alte sporturi pot duce la fracturi ale oaselor metatarsiene. Apare inflamație și durere în zona fracturii. Vestea bună este că aceste tipuri de fracturi se pot vindeca în 6-8 săptămâni de repaus.

11. Neuropatia periferică

neuropatie cu durere de picioare

Neuropatia periferică presupune afectarea fibrelor nervoase care inervează membrele inferioare.

Apar dureri de picioare, senzație de arsură, înțepături și amorțeli. Neuropatia este frecvent o complicație a diabetului în care glicemia nu este bine controlată.

Consecința poate fi piciorul diabetic cu apariția de ulcere greu vindecabile. O zonă a piciorului cu roșeață, edem, căldură la atingere, este semn de inflamație și infecție și medicul trebuie rapid contactat.

Află mai mult ⮕ Neuropatia diabetică: simptome, analize, tratament

12. Dureri de picioare provocate de negi

negi, veruci, HPV

Negi sau veruci (condiloame) sunt cauzate de infecția cu HPV (Human Papilloma Virus), o familie mare de virusuri tip ADN care infectează pielea și mucoasele. Este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală.

Condiloamele apar frecvent în zona genitală, dar și pe degetele de la mână, în talpă, pe față, mai ales în jurul gurii și al nasului. Există posibilitatea contaminării zonei genitale de la verucile de pe tălpi sau degete.

Tratamentul poate să îndepărteze negii, dar nu vindecă infecția cu Papilloma virus. De aceea, negii reapar și creează durere de picioare, mai ales la mers.

Află mai mult ⮕ Infecția cu HPV: contaminare, simptome, imagini

13. Tendinita ahileană

tendinita ahileană

Tendonul lui Ahile este cel mai puternic dintre tendoanele sistemului osteoarticular şi cel mai lung întinzându-se de la călcâi până aproape de mijlocul gambei. Funcţionarea lui este esenţială pentru mers, alergat şi sărituri.

Semnele că tendonul a suferit o inflamație sunt:

  • durere (debutează ca o durere uşoară, moderată sau severă în spatele piciorului, deasupra călcâiului după practicarea alergatului sau a altor sporturi cum este căţăratul)
  • sensibilitate şi rigididate în aria tendonului (mai ales dimineaţa şi care se atenuează dupa activitaţi uşoare)
  • glezna umflată
  • scăderea capacității de a mișca piciorul

Repaus, antiinflamatoare, gheața și uneori intervenția chirurgicală sunt variante de tratament pentru tendinită.

14. Neurom Morton

neurom morton cu durere de picioare

Neuromul Morton poate fi cauza durerii din partea anterioară a piciorului și la nivelul degetelor. Se întâmplă când țesuturile din jurul nervului încep să se îngroașe.

Durerea poate apărea la orice deget, dar mai ales între degetele 3 și 4. Afecțiunea apare mai frecvent la femei care poartă pantofi cu toc și înguști în față.

Tratamentul începe cu repaus, gheață și antiinflamatoare. Dar poate fi nevoie și de intervenție chirurgicală.

Citește mai departe…

Crampe musculare sau cârcei: cauze și prevenire
Febra musculară. De ce apare și cum te recuperezi rapid?
Mâncărimi de piele la picioare
Picioare umflate: 10 cauze frecvente
Picioare reci: 5 cauze care te trimit la medic

Bibliografie

Somnul insuficient influențează tensiunea arterială

Servus Med
-
0
Somnul insuficient influențează tensiunea arterială

Somnul insuficient crește riscul de apariție a hipertensiunii, spun cercetătorii. Stresul și fluctuațiile hormonale contribuie la dereglarea somnului, iar insomnia poate provoca creșterea tensiunii arteriale.

Rezultatele cercetării au fost prezentate de curând la sesiunea științifică anuală a American College of Cardiology.

S-au luat în calcul 16 studii clinice din 6 țări diferite și care au inclus mai mult de 1 milion de persoane cu vârste între 35-60 ani.

Riscul de hipertensiune a reieșit ca fiind mai mare la cei care dorm mai puțin de 5 ore pe noapte, precum și la femeile sub 60 ani.

Somnul insuficient afectează mai ales femeile

Femeile care dorm mai puțin de 7 ore sunt mai afectate de somnul insuficient decât bărbații. Riscul de hipertensiune este mai mare la femeile cu insomnii.

Explicația poate fi legată și de fluctuațiile hormonale din sarcină, ciclul menstrual sau menopauză. Hormonii influențează ritmul somn-veghe și generează mai des la femei tulburări ale somnului.

Stresul și somnul se influențează reciproc

Stresul influențează calitatea și durata somnului și, astfel, indirect, afectează și tensiunea arterială.

Pe de altă parte tulburările de somn care persistă timp îndelungat, accentuează și mai mult stresul și consecințele lui.

Durata nu este singurul parametru important în aprecierea somnului

Deși include un număr foarte mare de participanți analiza despre efectele somnului asupra tensiunii nu ia în calcul alți parametri după care un somn este considerat optim.

Calitatea somnului este la fel de importantă ca și durata. Un somn bun calitativ ne asigură o gândire clară, o memorie și o capacitate de învățare bune, precum și funcționarea optimă zi de zi.

Somnul influențează și ale funcții importante cum sunt reglarea glicemiei, dispoziția psihică, performanțele atletice sau sistemul imunitar.

Un somn de calitate înseamnă:

  • cât mai puține treziri nocturne
  • capacitatea de a adormi ușor dacă ne-am trezit
  • senzația că somnul ne-a refăcut forma fizică și psihică

Regularitatea somnului este, de asemenea importantă. Este recomandabil să păstrăm aceeași oră la culcare și la trezire, chiar și în weekend. Acest ritm influențează ceasul biologic și reglează mai departe celelalte funcții ale corpului și creierului.

Importanța somnului este clar susținută de numeroase date științifice. Faptul că un somn bun susține și sănătatea inimii și valorile tensiunii arteriale este în concordanță cu celelalte date de până acum.

Somnul insuficient și tensiunea mare dimineața

Creșterea tensiunii peste valorile normale în apropierea orei de trezire crește și riscul complicațiilor cum este accidentul vascular sau infarctul miocardic.

Somnul insuficient sau apneea de somn sunt între factorii cunoscuți care contribuie la hipertensiunea matinală, dar nu sunt singurii.

Orice persoană are un ceas biologic de 24 ore care reglează ritmul de trezire și somn. La primele ore ale dimineții corpul și creierul se pregătesc pentru trezire prin eliberarea anumitor hormoni, cum sunt adrenalina și cortizolul.

Acești hormoni ne asigură energia necesară pentru începerea zilei, dar au ca efect și creșterea tensiunii arteriale.

Dacă valorile tensiunii arteriale sunt deja la limita superioară când se produc hormonii de trezire, atunci tensiunea va crește la primele ore peste normal.

Tensiunea mare dimineața este considerată un factor de risc important pentru anumite complicații:

De aceea când constatăm acest lucru sfatul medicului este important. Medicamentele antihipertensive, dar mai ales momentul în care se administrează pot corecta hipertensiunea matinală.

Citește mai departe…

Tensiunea mare dimineața: cauze, riscuri, soluții eficiente
Când este mai bine să iei antihipertensivele: seara sau dimineața?
Insomnia: reguli simple ca să dormi mai bine
Cum te ajută magneziul dacă ai insomnie?
Ceasul biologic. Cum îl reglezi ca să nu te îmbolnăvești?

Bibliografie

Dacă ești pasăre de noapte ai risc mai mare pentru anumite boli

Servus Med
-
0
Dacă ești pasăre de noapte ai risc mai mare pentru anumite boli

Ești pasăre de noapte sau te trezești noaptea și verifici telefonul cu ultimele postări și mesaje? Cercetări recente sugerează că cei care se trezesc devreme sunt mai activi pe parcursul zilei și ard mai multe grăsimi. În schimb, persoanele care adorm târziu au risc crescut de diabet tip 2 și boli cardiace.

Cronotipul este tendința noastră de a dormi un anumit interval de timp. Unii se trezesc devreme fără probleme, iar altora le place să doarmă mai mult dimineața pentru că seara adorm foarte târziu.

Cronotipul influențează apetitul, capacitatea noastră de a face exerciții fizice sau temperatura corpului. Este cauza pentru care te simți mai alert în anumite perioade ale zilei și mai somnoros în altele.

Dacă ești pasare de noapte, probabil te trezești la 7 a.m. ca să te duci la job, dar nu ești foarte productiv prea multe ore.

Poți fi pasare de noapte și să dormi totuși numărul de ore necesar unui adult, adică 6-7 ore în 24 de ore. Dar este mai ușor pentru cei care se culcă devreme să respecte acest număr de ore de somn care este considerat optim.

Somnul de noapte este primul și cel mai important lucru pe care trebuie să-l reglăm dacă vrem să fim sănătoși.

De aceea, este foarte important dacă reușești să respecți orele de somn în cel puțin 80% din nopțile pe care le ai la dispoziție într-o viață.

Cum îți influențează sănătatea faptul că ești pasăre de noapte?

Studiul clinic publicat în The phisiological Society atrage atenția asupra riscurilor pe care le au cei care se culcă târziu.

Studiul a inclus 51 de persoane, o parte fiind cei care se trezesc devreme, alții cei care se trezesc târziu. Cele 2 grupuri au fost monitorizate timp de o săptămână în timp ce efectuau diferite activități.

Rezultatele au arătat că cei care se trezesc devreme au sensibilitate la insulină crescută. Asta înseamnă că își reglează mai ușor glicemia și ard mai ușor grăsimile în exces, spre deosebire de cei care se culcă târziu.

Cei care se trezesc devreme preferă să-și facă majoritatea treburilor dimineața și sunt dovezi clinice că au un risc mai redus de boli cardiovasculare. De asemenea, au nivel mai bun de trigliceride, nivel mai mare al HDL colesterol (colesterolul bun) și valori mai bune pentru proteina C reactivă care arată nivelul de inflamație.

În plus, cei care se trezesc devreme fac mai multă activitate fizică decât păsările de noapte.

Astfel, persoanele care se culcă târziu au un risc mai mare de sindrom metabolic cu obezitate și diabet tip 2. Dar și un risc mai mare de boli cardiovasculare.

Află mai mult ⮕ Cum stimulezi metabolismul?

Cum poți schimba cronotipul?

Cronotipul este legat de ritmul circadian și ceasul biologic. De reglarea ceasului biologic țin majoritatea problemelor nostre de sănătate.

Dar poți face ceva dacă genetic ești pasare de noapte? Cercetările din neuroștiințe ne spun că da.

Sfaturi practice, susținute de dovezi științifice, pentru a putea să te trezești mai devreme:

• pune ceasul să sune cu câte un sfert de oră mai devreme în fiecare dimineață
Treptat vei reuși să-ți stabilești alte ore de somn.

• vino în contact cu lumina naturală 10-30 min cât mai aproape de răsăritul soarelui, fără ochelari de soare
Din momentul în care te-ai trezit și vii în contact cu lumina soarelui, peste aproximativ 16 ore se va declanșa secreția de melatonină care te ajută să adormi.

• nu schimba programul în week-end
Păstrează aceleași ore de somn și în week-end ca și în timpul săptămânii. Altfel dai peste cap ceasul biologic și de luni organismul tău trebuie să o ia de la capăt cu reglajele.

• evită cafeaua după ora 3 p.m.

Cafeaua te face mai prezent și alungă somnul, dar poate împinge prea departe ora de culcare.

Citește mai departe…

Cum reglezi ceasul biologic ca să nu te îmbolnăvești ușor?
Lucrezi în ture de noapte? ce consecințe sunt și cum le eviți?
6 tipuri de hormoni care cresc când ne expunem la soare
Insomnia: reguli simple ca să dormi bine
Cum să folosești cofeina fără să-ți strici somnul?

Bibliografie

Hreanul: la ce ajută și cum să-l folosești?

Servus Med
-
0
Hreanul: la ce ajută și cum să-l folosești?

Hreanul (Armoracia rusticana) este o plantă legumicolă perenă din familia Brassicaceae (Crucifere), folosită ca și condiment, dar și ca remediu natural în medicina tradițională.

Hreanul este o plantă nativă din Europa de Est unde este foarte cunoscută pentru gustul și mirosul intense și apreciate în asociere cu preparatele din carne sau pește. Se mai folosește și ca salată în oțet singur sau în combinație cu sfecla roșie.

Componentele chimice care dau gustul hreanului sunt și cele care îi oferă proprietățile medicinale.

Principalul component al hreanului este sinigrina din care derivă un tip de ulei de muștar.

Concentrații mari de sinigrină se mai găsesc și la alți membri ai familiei Brassicaceae cum este muștarul alb (Sinapis alba) sau wasabi (Eutrema japonicum). Condimentul japonez comercializat sub denumirea de wasabi este adesea pe bază de hrean.

Hreanul: beneficii posibile

Beneficiile folosirii hreanului ca și plantă medicinală necesită încă studii clinice pentru confirmare. Dar folosirea rădăcinii de hrean ca adaos la preparatele de mâncare și pe post de condiment nu necesită precauții speciale.

Combinația de fitonutrienți din hrean are proprietăți antioxidante, antiinflamatoare și antibacteriene de care putem ține cont atunci când vrem să asociem la alimentația sănătoasă și plante considerate remedii naturale.

Efect antiinflamator și antioxidant

Inflamația joacă un rol important în apariția și progresia multor afecțiuni. Sinigrina din hrean inhibă o parte din markerii inflamației și are potențial rol antiinflamator.

În ultimii ani tot mai multe cercetări sunt direcționate către proprietățile plantelor considerate alimente funcționale pentru că o parte din metaboliții lor au rol imunomodulator.

Sinigrina extrasă din hrean, dar care este conținută și de alte crucifere cum este varza de Brusseles sau broccoli, s-a dovedit eficientă în blocarea anumitor componente ale inflamației cum sunt prostaglandinele E2 și ciclooxigenaza (COX-2).

Cercetările sunt preliminare și mecanismele de acțiune trebuie încă descifrate.

Efectul antibacterian

Uleiurile esențiale (izotiocianat) care dau gustul și aroma hreanului se pare că au și proprietăți antibacteriene.

Unele cercetări au obținut rezultate pozitive împotriva unor bacterii ca Helicobacter pylori răspunzător de apariția gastritei sau a ulcerului.

Tot izotiocianatul extras din hrean a fost testat cu succes pentru reducerea numărului de bacterii din cavitatea bucală.

Infecția urinară

Sinigrina, principalul component cu efecte terapeutice al hreanului, eliberează alil-isotiocianat, un tip de ulei de muștar. Acest compus a fost studiat pentru efectele împotriva bacteriei Escherichia coli care provoacă 80% din infecțiile urinare. Rezultatele sunt încurajatoare.

În condițiile creșterii rezistenței la antibiotice, preocuparea pentru proprietățile diverselor remedii naturale se justifică.

Hreanul poate fi un adjuvant în prevenirea infecțiilor urinare, dar nu ne putem baza pe el atunci când infecția provoacă simptome și necesită tratament.

Află mai mult ⮕ Tratamentul infecției urinare

Infecții respiratorii

La consumul de hrean apare o senzație puternică de arsură în sinusuri, nas și gât. Din acest motiv se folosește ca adjuvant la răceală, bronșită, sinuzită sau tuse.

Extractul de hrean inclus în preparate topice

Extractul de hrean poate fi inclus în preparate topice, diferite creme și unguente, folosite pentru dureri articulare și musculare.

Hreanul: valoare nutritivă

O linguriță de rădăcină de hrean răzuită aduce:

  • Calorii: 2,4
  • Grăsimi: 0 g
  • Carbohidrați: 0,5 g
  • Proteine: 0 g
  • Sodiu: 21 mg
  • Potasiu: 12,3 mg
  • Magneziu: 1,4 mg
  • Calciu: 2,8 mg
  • Folat: 1,8 mg
  • Vitamina C: 1,2 mg

Află mai mult ⮕ Remedii din plante interzise înainte de operație

Hreanul: precauții

Rădăcina de hrean se răzuiește și se folosește ca atare sau se păstrează în borcan acoperită cu oțet. Preparatele din comerț pot avea adaos de zahăr sau sare.

Folosit în cantitate prea mare, hreanul poate irita mucoasele: gura, nasul sau stomacul. Precauțiile sunt necesare în caz de gastrită sau ulcer. Nu este recomandabil consumul de hrean persoanelor care suferă de boli inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă).

Ca orice condiment, hreanul consumat în cantități mai mari poate provoca transpirații și poate accentua bufeurile.

Nu se cunosc interacțiunile cu medicamentele.

Având în vedere că hreanul poate reduce activitatea tiroidei, este posibil să interfereze cu medicația prescrisă pentru afecțiuni tiroidiene.

Citește mai departe…

Plante medicinale și aromatice utile în infecții urinare
Arsuri gastrice: remedii pentru acasă
Condimente care te scapă de balonare
10 condimente și ierburi cu proprietăți vindecătoare
Turmeric: la ce ajută și cum să-l incluzi în alimentație?

Bibliografie

Antiinflamatoare. Efecte secundare, precauții, sfaturi practice

Servus Med
-
0
Antiinflamatoare. Efecte secundare, precauții, sfaturi practice

Dureri musculare și articulare, dureri de cap, crampe menstruale, dureri postoperatorii sau durere de dinți, toate sunt situații în care folosim antiinflamatoare. Inflamația provoacă durere și febră. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) au și proprietăți analgezice (calmează durerea) și antipiretice (scad temperatura), pe lângă efectul antiinflamator.

Antiinfalmatoarele nesteroidiente sunt sub formă de tablete, capsule sau creme, unguente și geluri de aplicat pe zona dureroasă. Produsele topice nu sunt mai puțin eficiente decât cele sub formă orală când este vorba despre dureri musculare și articulare.

În general, nu este recomandabil să consumăm antiinflamatoare mai mult de 3 zile pentru febră și mai mult de 10 zile pentru dureri.

Deși putem achiziționa antiinflamatoare nesteroidiene fără rețetă, este bine să ne sfătuim cu medicul de familie înainte de a le consuma. În funcție de afecțiunile concomitente pe care le avem va fi de ales antiinflamatorul cu cele mai puține efecte secundare.

Exemple de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sunt:

  • aspirina
  • diclofenac
  • ibuprofen
  • indometacin
  • ketoprofen
  • naproxen
  • piroxicam
  • celecoxib

Există diferențe între antiinflamatoare. De exemplu, ibuprofen are durată scurtă de acțiune și necesită administrarea la 4-6 ore, în timp ce naproxen are durată lungă și sunt suficiente 2 doze/ zi, una la 12 ore.

Pe de altă parte, un antiinflamator util unei persoane pentru un anumit tip de durere, nu este neapărat util și altcuiva pentru același tip de durere.

1. Antiinflamatoarele acționează prin blocarea ciclooxigenazei (COX)

Prostaglandinele sunt compuși eliberați ca efect al apariției inflamației în organism. Rolul lor este de a realiza vindecarea, dar în paralel provoacă durere și febră.

Tot în acest proces, prostaglandinele protejează mucoasa gastrică de acțiunea acidului clorhidric gastric și susțin trombocitele la formarea cheagului sanguin.

Antiinflamatoarele nesteroidiene reduc producția de prostaglandine blocând o enzimă numită ciclooxigenază (COX). Astfel reduc inflamația, durerea și febra. Dar, în același timp, combat și celelalte efecte ale prostaglandinelor (protecția mucoasei gastrice, efectele asupra coagulării).

Așa se explică efectele secundare ale antiinflamatoarelor: afectarea mucoasei gastrice și sângerare.

2. După atingerea dozei maxime a unui antiinflamator, nicio doză în plus nu va avea efect suplimentar asupra durerii

Dacă durerea nu diminuează după administrarea dozei maxime, alternativa este să alegem un calmat din altă grupă de medicamente pentru asociere.

De exemplu, asocierea paracetamolului cu un antiinflamator nesteroidian permite reducerea dozelor din ambele calmante.

3. Efecte secundare ale antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS)

Cele mai frecvente efecte secundare ale AINS:

• Probleme gastrice sau ulcer – persoanele cu probleme digestive (gastrita, ulcer, reflux gastroesofagian ș.a.) au risc crescut la consumul de antiinflamatoare. Sfatul medicului de familie este obligatoriu.

De regulă, medicamentele protectoare gastrice se asociază cu antiinflamatoarele nesteroidiene pentru a diminua efectele gastrice.

• Hipertensiune sau accident vascular – antiinflamatoare nesteroidiene utilizate pentru perioade îndelungate cresc riscul de hipertensiune și accident vascular.
Persoanele cu risc cardiac crescut trebuie să ceară sfatul medicului înainte de consumul AINS.

• Risc de sângerare – Aspirina crește riscul de sângerare. Consumul de aspirină trebuie comunicat medicului înainte de o intervenție chirurgicală.
Există risc crescut de sângerare în timpul operației.

Tratamentul concomitent cu medicamente anticoagulante și AINS crește suplimentar riscul de sângerare.

• Probleme renale – Persoanele tinere fără probleme renale rar prezintă un risc al afectării funcției renale.
În schimb, persoanele vârstnice, cu co-morbidități (insuficiență cardiacă, ciroză, boala cronică renală) și cu alte tratamente (diuretice, blocanți de renină-angiotensină) au risc crescut de insuficiență renală.

4. Persoanele cu boli cardiovasculare trebuie să fie precaute la antiinflamatoare

Multe din persoanele cu artrită și boli cardiace consumă aspirină pentru reducerea riscului de accident vascular sau infarct miocardic. În acest caz, tratarea durerii cu încă un AINS asociat aspirinei poate crește riscul efectelor secundare.

La persoanele cu insuficiență cardiacă, consumul de antiinflamatoare nesteroidiene poate accentua retenția de apă și sodiu.

Nu toate antiinflamatoarele au același tip de efecte secundare la cardiaci.

De exemplu:

Ibuprofen agravează hipertensiunea și crește riscul afectării renale și decompensării insuficienței cardiace.
Diclofenac, Celecoxib, Meloxicam cresc riscul de tromboze.

Toate antiinflamatoarele nesteroidiene reduc eficiența și cresc toxicitatea tratamentului cu diuretice sau cu inhibitori de enzimă de conversie (enalapril, captopril etc).

Regula generală ar fi să folosim dozele minim eficiente de antiinflamatoare.

5. Există o mare variabilitate a răspunsului la antiinflamatoare

Antiinflamatoarele care au efect benefic la o persoană, nu înseamnă că vor fi la fel de utile și altei persoane. Absorbția medicamentului, metabolizarea și eliminarea pot fi diferite. Așa se explică efectele diferite.

Și efectele secundare pot fi diferite.

De exemplu:

  • Naproxen este mai sigur în ceea ce privește efectele cardiovasculare.
  • Celebrex este recunoscut pentru cele mai reduse efecte gastrice, dar efectele secundare cardiovasculare pot fi mai pronunțate.

6. Paracetamol se poate asocia cu antiinflamatoarele nesteroidiene

Paracetamolul este util în diferite situații: durere de cap, febră, dureri musculare, durere de spate, durere de dinți sau răceală.
Doza maximă zilnică de Paracetamol este de 3g/zi.

Efectele secundare ale Paracetamolului sunt minore dacă nu se depășește doza maximă.

Mecanismul de acțiune al paracetamolului este diferit de cel al AINS. De aceea, asocierea Paracetamolului cu unul din AINS permite reducerea dozelor din ambele medicamente.

Asta înseamnă că dacă am luat pentru durere AINS de 2 ori într-o zi, a treia oară putem încerca să calmăm durerea cu Paracetamol.

7. Trebuie discutată cu medicul decizia de a lua antiinflamatoare dacă avem unele afecțiuni

Sfatul medicului de familie este în mod deosebit necesar dacă există:

  • afecțiune hepatică sau renală
  • ulcer, sângerare gastrică, gastrită, reflux gastroesofagian
  • tratament cu medicamente care reduc capacitatea de coagulare a sângelui: antiagregante , anticoagulante
  • tratament simultan cu prednison sau alți corticosteroizi
  • boala Crohn sau colita ulcerativă
  • accident vascular sau alte boli cardiovasculare în antecedente
  • astm bronșic
  • alergie la aspirină sau alte antiinflamatoare
  • număr scăzut de trombocite
  • sarcina sau alăptarea

8. Sarcina

Sfatul obișnuit pentru gravide este de a nu consuma antiinflamatoare nesteroidiene, deși nu există o alternativă similară. În niciun caz nu trebuie consumate AINS în trimestrele I și III din cauza riscurilor asupra fătului.

9. Antiinflamatoarele pot masca prezența unei infecții

Orice infecție, indiferent de localizare, generează în organism inflamație cu durere și febră. AINS combat aceste fenomene și pot masca prezența infecției.
Astfel poate fi întârziat diagnosticul infecției ceea ce ne expune la complicații.

10. Aspirina și celelalte AINS pot declanșa o criză de astm bronșic

Aproximativ 20% din adulții cu astm au o hipersensibilitate la aspirină și antiinflamatoare nesteroidiene.

Criza de astm bronșic cu tuse și wheezing se poate declanșa la aceste persoane chiar și la o doză de antiinflamator. Atacul de astm poate fi sever și chiar fatal.

Paracetamolul este considerat sigur la persoanele cu alergie la AINS și aspirină. De asemenea se pot folosi alte metode de calmare a durerii:

  • aplicații cu gheață alternativ cu comprese calde
  • exerciți fizice
  • tehnici de relaxare: yoga, biofeedback
  • medicina complementară: acupunctura, masajul

Citește mai departe…

Antiinflamatoare utile la durere de genunchi
Ce unguent antiinflamator să alegi pentru durere?
Analgezice eficiente pentru dureri articulare
Paracetamol în sarcină: efecte posibile
Ce medicamente poți folosi dacă ești gravidă?

Bibliografie
1...404142...130Pagina 41 din 130
2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă

Cele mai noi

Cele mai citite

Știri

Meniu