Adaptare generală la stres

Sindromul de adaptare generală la stres este un proces în 3 etape prin care organismul răspunde atunci când sesizează un pericol sau amenințări repetate. Toate mecanismele adaptării generale sunt normale și numai când stresul se prelungește și devine stres cronic, organismul nostru se destabilizează și apar problemele de sănătate.

Toți trecem prin perioade stresante și știm că uneori poate fi dificil să facem față. Poate fi vorba de suprasolicitarea de la job, de dificultatea de a găsi un loc de muncă, de problemele unei relații sau de un divorț.

Dar poate fi vorba și de faptul că nu găsim pe parcursul unei zile timp pentru noi înșine, pentru hobiuri sau pentru a face lucruri care ne fac plăcere.

Stresul începe să ne creeze simptome fizice cum sunt tulburările gastrointestinale sau tulburări mentale ca anxietatea și depresia.

Cele 3 stadii ale sindromului de adaptare generală includ:

• alarma – care pregătește organismul pentru a face față amenințării
• rezistența – etapa în care organismul se poate reface
• epuizarea – etapa în care se ajunge dacă stresul este prelungit, cronic

Sindromul de adaptare generală la stres: etape

Reacția de alarmă

La stres, organismul trimite semnale de alarmă către creier, iar creierul comandă eliberarea unor hormoni (glucocorticoizi, adrenalină) meniți să ajute corpul să facă față. Și efectele acestui lanț de comunicare sunt uneori vizibile:

• crește tensiunea arterială
• crește pulsul
• pupilele se dilată
• toate simțurile devin mai ascuțite
• pielea se înroșește

Este o reacție ale cărei semne le cunoaștem cu toții. Apar ori de câte ori suntem contra-cronometru cu îndeplinirea unei sarcini. Apar și atunci când suntem suprasolicitați și ne dăm seama că nu vom duce la capăt toate obiectivele pe care ni le-am propus sau care ne sunt impuse.

In această etapă stresul ne este util. Ne mobilizează să ne valorificăm capacitățile la maximum și să depășim obstacolele, să ne rezolvăm sarcinile cât de bine putem.

Stadiul de rezistență

Motivul de stres încetează și corpul nostru încearcă să se recupereze după șocul etapei anterioare.

În stadiul de rezistență încep să scadă tensiunea arterială și pulsul pentru că se reduce cantitatea de adrenalină și cortizol. Dar organismul nostru rămâne în continuare în alertă și poate reveni oricând la etapa anterioară de alarmă dacă stresul revine.

Putem să recunoaștem această etapă. Suntem mai ușor iritabili, ne concentrăm mai greu și ne simțim permanent frustrați.

Stadiul de epuizare

Când stresul se prelungește, organismul este prea epuizat ca să mai facă față. Aceasta este etapa cea mai riscantă a sindromului de adaptare generală. Consecințele sunt nu doar simptome, ci chiar afecțiuni:

• burnout
• incapacitatea de a-ți controla furia
• dificultăți în a lua decizii
• anxietate
• depresie
• tulburări cognitive
• oboseală
• insomnie
• consum de alcool sau droguri
• tulburări de alimentație

Află mai mult ⮕ Sindromul burnout. Cum recunoști efectele stresului?

Complicațiile sindromului de adaptare generală la stres

Faptul că se numește sindrom nu înseamnă că ne trebuie tratament. Este doar o descriere a etapelor prin care trece corpul nostru încercând să se adapteze și să performeze.

Abia când stresul se prelungește și nu mai revenim din stadiul de epuizare, apar complicațiile.

Stresul cronic ne crește riscul de a avea afecțiuni pentru care să fie nevoie de tratament:

• hipertensiune
• tulburări psihice
• boli de inimă
• inhibiția sistemului imunitar și infecții frecvente
• dureri de cap
• insomnie
• probleme de memorie
• obezitate
• dureri
• diabet tip 2

Află mai mult ⮕ Fibromialgia. De ce am dureri peste tot?

Cum eviți efectele stresului cronic?

Nu putem evita stresul printr-o singură metodă minune. Dar putem identifica stresorii și ne putem face o strategie utilă pentru a minimiza efectele lor.

• alimentația echilibrată

Ceea ce mâncăm are un rol important pentru felul în care ne simțim. Cercetările arată că un consum constant de fructe și legume se asociază cu o percepție mai puțin intensă a stresului.

• antrenamentul fizic

Mișcarea fizică regulată este una din cele mai bune metode de combatere a stresului. Mersul pe jos, gimnastica, yoga, tai chi sunt tot atâtea variante de a armoniza mintea cu corpul, de a muta focusul de la problemele stresante.

• exerciții de respirație

Se știe că exercițiile de respirație sunt un bun medicament pentru anxietate și atacuri de panică.

Respirația lentă și profundă sau respirația diafragmatică sunt două modele respiratorii pe care este bine să le practicăm și când suntem nestresați pentru a le avea la îndemână în situațiile stresante.

• identificarea și evitarea stresorilor

Nu totdeauna putem evita factorii care ne declanșează anxietatea și stresul, dar identificându-i putem face primul pas pentru a-i ține mai bine sub control.

De exemplu, dacă timpul prea scurt este cauza stresului putem trece la o mai bună planificare. Dacă o persoană este cauza stresului ne putem face un plan pentru a evita contactele.

• tehnicile de relaxare

Meditația, relaxarea musculară, sauna, masajul sau yoga sunt câteva din metodele bune care favorizează adaptarea la stres.

Citește mai departe…

Cum te ajută grădina să scapi de efectele stresului?
Tehnici de relaxare aplicabile oricând și oriunde
Constipația de stres
Stresul și acneea
Durerea de spate provocată de stres