Unele plante aromatice au și rol de plante medicinale. Mărarul, tarhonul sau țelina pot accentua gustul și aromele preparatelor culinare, dar pot fi de folos și atunci când avem frecvent infecții urinare.
În ultimii ani, polifenolii, compuși chimici din plante, sunt studiați frecvent pentru prevenirea și tratamentul diverselor afecțiuni.
Unele din plantele care se folosesc des în bucătărie sunt bogate în polifenoli și flavonoide, compuși care acționează asupra peretelui bacterian și inhibă și metabolismul bacteriei. Așa s-ar explica efectele antimicrobiene, diuretice și antiinflamatoare ale acestor plante.
Un studiu clinic a analizat efectele antimicrobiene ale unora din plantele aromatice în condițiile în care rezistența la antibiotice este în creștere, iar șansele de recidivă ale infecției urinare, odată apărută, sunt mari.
Folosirea plantelor aromatice mai are un avantaj: permite reducerea cantității de sare pentru ameliorarea gustului. Evitarea excesului de sare ne ajută substanțial în menținerea tensiunii arteriale.
Mărarul
Mărarul (Anethum graveolens) este o plantă nativă din zona mediteraneană și mult folosită în bucătăria europeană. Este un adaos excelent la preparate din carne, dar și la cele vegetariene sau cu pește.
Toate părțile plantei sunt comestibile: semințele, frunzele și tulpina și pot fi conservate pentru iarnă.
Semințele de mărar se folosesc tradițional pentru calmarea durerilor de stomac și ameliorarea infecțiilor respiratorii. În studiul despre infecțiile urinare, s-a folosit extract hidroalcoolic (tinctură) din componentele plantei de mărar.
Hreanul
Hreanul (Armoracia rusticana) este o plantă perenă nativă în zonele temperate din Europa și Asia. Rădăcinile albe ale hreanului sunt folosite pentru condimentarea alimentelor. Se cultivă primăvara, iar toamna este gata de recoltat.
Este cunoscut în medicina tradițională pentru efectul antibacterian. Izotiocianatul din hrean are efect antimicrobian și poate fi util în infecțiile urinare cu E.coli.
Tarhon
Tarhonul (Artemisia dracunculus) este o plantă perenă utilizată frecvent în bucătăria din Franța și Anglia. Are o aromă intensă și particulară, o combinație între busuioc, lămâie și lemn dulce.
Tarhonul conține flavonoide cu efect antioxidant și cu proprietăți antibacteriene. A fost studiat pentru efectul asupra Escherichia coli, Stafilococ auriu și Streprococ piogen.
Extractul de tarhon are și importante proprietăți antiinflamatoare.
Frunzele de tarhon mai sunt folosite tradițional și la diabet, pentru un control mai bun al glicemiei.
Țelina
Țelina (Apium graveolens) este nativă în Europa și Asia și este cultivată de mai bine de 2000 ani. Îi convin zonele temperate de climă.
Țelina se maturizează toamna-iarna, înainte de primul îngheț, dar este adesea cultivată și în solarii peste iarnă.
Frunzele și rădăcina sunt adesea folosite la salate și supe, iar semințele erau folosite tradițional pentru a trata indigestia, durerile de stomac și diareea.
Face parte din plantele bogate în potasiu care, alături de efectul antioxidant, contribuie la sănătatea inimii. Este util și pentru controlul glicemiei la diabet.
Isop
Isop (Hyssopus officinalis) este o plantă cu 10-12 specii diferite care cresc în estul Mediteranei și până în Asia Centrală. Aroma este ușor mentolată, iar gustul amărui.
Are o lungă istorie de plantă medicinală. Se folosește în medicina tradițională ca tonic, antiseptic, expectorant și calmant al tusei.
Uleiurile esențiale ale plantei par să fie responsabile de efectele antioxidante, antifungice și antimicrobiene ale isopului.
Alte plante medicinale și aromatice posibil utile în infecții urinare
Studiul luat în discuție a testat efectul antioxidant și antibacterian pentru 15 specii de plante bogate în polifenoli și flavonoizi.
În afara celor de mai sus, s-au mai dovedit utile în infecții urinare:
- Ghimbir tailandez (Alpinia galangal)
- Arbustul de capere (Capparis spinosa)
- Chimen (Carum carvi)
- Cardamon (Elettaria cardamomum )
- Șofran (Crocus sativus)
- Obligeana (Acorus calamus)
Bine de știut
Infecția urinară cu simptomatologia caracteristică (micțiuni frecvente, usturimi sau durere la urinat, hematurie, febră) nu se tratează cu plante sau cu extracte din plante pentru că nu sunt studii clinice suficiente care să ateste eficiența lor rapidă.
În infecțiile urinare care recidivează după ce au fost tratate, de multe ori sunt prescrise doze mici de antibiotic pe termen lung. Rezistența la antibiotice este principalul risc în această conduită.
De aceea, cercetările se concentrează și pe efectele remediilor naturale care pot reduce riscul recăderii după ce infecția a fost tratată.
Când ne confruntăm cu infecții urinare repetate poate fi util să includem în alimentație și plante aromatice care au și efecte medicinale.
Citește mai departe…
Infecție urinară la femei: 16 reguli de tratament
Infecția urinară la bărbați
Remedii din plante interzise înainte de operație
Remedii alternative pentru migrenă
Merișoare: la ce ajută și cum să le folosești?
Bibliografie
- In Vitro Antioxidant and Bactericidal Efficacy of 15 Common Spices: Novel Therapeutics for Urinary Tract Infections? Medicina (Kaunas). 2019
- The Herb Society of America
- National Center for Complementary and Integrative Medicine
- RHS Illustrated Dictionary of Gardening
- Celery, raw. FoodData Central. U.S. Department of Agriculture.
- Yusni Y, Zufry H, Meutia F, Sucipto KW. The effects of celery leaf (apium graveolens L.) treatment on blood glucose and insulin levels in elderly pre-diabetics. Saudi Med J. 2018
