Colita ulcerativă. Tot ceea ce trebuie să știi

Colita ulcerativă este o boală cronică caracterizată prin inflamație la nivelul mucoasei intestinului gros. În 95% din cazuri este afectat rectul de unde leziunile se pot extinde.

Semnul caracteristic al bolii: diaree cu sânge.

Evoluția bolii este în puseuri: simptomele diminuează sau se agravează spontan sau ca răspuns la tratament și afecțiuni intercurente.

Care sunt simptomele colitei ulcerative?

Simptomul caracteristic este diareea cu sânge.

Pe lângă diaree mai apar:

• scaune frecvente
• eliminarea de mucus în scaun
• tenesme (senzația de scaun)
• durere abdominală în partea inferioară

Uneori simptomele sunt mult mai severe:

• diaree severă și crampe abdominale
• distensie abdominală
• febră
• creșterea numărului de globule albe (leucocite)
• anemie
• scadere în greutate
• dureri articulare

Află mai mult ⮕ Care este diferența boala Crohn vs colita ulcerativă

Care este cauza simptomelor?

Cauza simptomelor din colita ulcerativă este inflamația la nivelul colonului

Mucoasa colonului și rectului este afectată prezentând eroziuni și ulcerații. Aceste leziuni evoluează ciclic, se vindecă și apoi reapar în funcție de evoluția inflamației.

Spre deosebire de boala Crohn în care inflamația poate apărea în orice zonă a tractulu gastrointestinal, în colita ulcerativă inflamația afectează caracteristic intestinul gros.

Care este cauza inflamației colonului?

Cauza exactă a colitei ulcerative nu este cunoscută. Specialiștii consideră că sunt mai mulți factori care acționează simultan pentru a declanșa inflamația.

• factori genetici

Prezența anumitor gene explică faptul că boala apare la mai mulți membri ai unei familii. Riscul de a avea colită ulcerativă crește cu 30% dacă o rudă de gradul 1 are această boală.

Totuși, prezența acestor gene nu este suficientă pentru ca afecțiunea să apară. Sunt necesari factori declanșatori.

• sistemul imunitar

Colita ulcerativă este considerată o boală autoimună.
Reacția sistemului imunitar este declanșată de ceva (un virus sau o bacterie, de exemplu) și începe să lucreze pentru a îndepărta ”invadatorul”.

Problema este că reacția imunitară nu se oprește odată cu anihilarea ”invadatorului”.

Sistemul imunitar continuă să producă anticorpi îndreptați împotriva anumitor structuri ale propriului organism, respectiv a intestinului gros (colonul).

• factori legați de stilul de viață

Genetica și sistemul imunitar nu sunt suficiente pentru a se declanșa boala.

Sunt suspectați ca fiind implicați: utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene, antibioticele consumate pe perioade lungi sau la persoane tinere.

Dieta sau stresul pot influența simptomele bolii, dar nu pot declanșa colita ulcerativă.

Află mai mult ⮕ Ce legătură există între rectocolită și coloranții alimentari?

Cum stabilește medicul diagnosticul de colita ulcerativa?

∎ hemoleucograma completă și alte alte analize de sânge

∎ markeri de inflamație: proteina C reactivă (PCR), rata de sedimentare a hematiilor (VSH)

∎ markeri serologici: anticorpi anti-citoplasma neutrofile (ANCA), anticorpi anti-Saccharomices cerevisiae (ASCA)

∎ analiza materiilor fecale pentru a depista o eventuală infecție cu Clostridium difficile

Cel mai sigur mijloc de a diagnostica boala este colonoscopia și biopsia:
∎ se constată inflamația la nivelul mucoasei colonului care se extinde de la rect către restul colonului, fără să existe zone de mucoasă normală

Află mai mult ⮕ Calprotectina: analiza care depistează inflamația intestinală

Ce poate stabili colonoscopia?

Colonoscopia poate stabili diagnosticul tipului de colita ulcerativa:

∎ proctita ulcerativă: inflamația e localizată la nivelul rectului, se manifestă cu diaree cu sânge, durere rectală și urgența de a merge la baie

∎ proctosigmoidita: inflamația e localizată la nivelul rectului și porțiunii de colon numită sigmoid; se manifestă prin diaree cu sânge, crampe abdominale, durere în partea stângă a abdomenului

∎ colita distală: inflamația e localizată în jumătatea stângă a colonului (rect, sigmoid, colon descendent); se manifestă prin diaree cu sânge, scădere în greutate, diminuarea apetitului, durere severă în partea stângă

∎ pancolita: inflamația cuprinde întreg colonul; se manifestă cu diaree cu sânge, crampe, scădere în greutate, durere abdominală severă

Află mai mult ⮕ Ce trebuie să știi înainte de colonoscopie?

Ce complicații poate da colita ulcerativa?

∎ perforația colonului
Este o complicație care cauzează durere abdominală și sângerare severă.

∎ fisura anală
Fisurile anale sunt leziuni la nivelul canalulu anal; pot provoca sângerare și durere

∎ megacolon toxic

Este o complicație mai rară (5% din cazuri) care necesită tratament de urgență.

Colonul se destinde exagerat, face compresie pe vasele de sânge și fluxul de sânge este întrerupt.

Semnele de urgență sunt: durere abdominală, abdomen destins, puls rapid, scăderea tensiunii arteriale, febră

∎ cancer de colon
După 8-10 ani de evoluție a colitei ulcerative crește riscul de cancer de colon.

Evoluția este însă bună dacă boala este urmărită și se intervine chirurgical la momentul potrivit pentru a îndepărta porțiunea de colon afectată.

Complicații extraintestinale:

∎ artrita:
Pot apărea dureri articulare și diferite forme de artrită: artrita reumatoidă, spondilita ankilozantă

∎ tulburări de creștere la copii

∎ tulburări oftalmologice: uveita, glaucom, ochi uscați, episclerita

∎ stomatita aftoasă

∎ accentuarea simptomelor sindromului premenstrual

∎ anemia prin lipsa de fier (anemie feriprivă)

Află mai mult ⮕ Lipsa de vitamina D3 în boala Crohn și rectocolita

Ce medicamente antiinflamatoare sunt utile în colita ulcerativa?

Antiinflamatoarele sunt prima linie de tratament și includ:

∎ 5-aminosalicilați: sulfasalazina, mesalamina, balsalazina, olsalazina
În funcție de porțiunea de colon afectată se aleg preparate orale sau supozitoare.

∎ corticosteroizi: prednison, hidrocortizon
Se folosesc, mai ales, în forme moderate sau severe de boală care nu răspund la alte tratamente.

Ce sunt medicamentele imunomodulatoare?

Imunomodulatoarele sunt o clasă de medicamente care inhibă inflamația.

Poate dura câteva luni până își fac efectul.

Medicul alege aceste medicamente când antiinflamatoarele (aminosalicilați, corticosteroizi) nu sunt eficiente.

Exemple: azathioprina (Imuran), 6-mercaptopurina, cyclosporina, tacrolimus

Ce sunt tratamentele biologice?

Tratamentele biologice sunt utilizate pentru forme moderate sau severe de colită ulcerativă.

Aceste medicamente sunt anticorpi produși sintetic care stopează formarea anumitor proteine care generează inflamație în corp.

Exemple: Adalimumab (Humira), Golimumab (Simponi), Infliximab (Remicade), Vedolizumab (Entyvio)

Se administrează antibiotice în colita ulcerativa?

Antibioticele sunt prescrise dacă există o infecție a colonului suprapusă.

Dar, persoanele cu colită ulcerativă sunt, în general, sfătuiți să nu utilizeze antibiotice deoarece ar putea agrava diareea.

S-a observat că factorii care declanșează colita ulcerativă la copii nu sunt aceiași ca la adult.

Sunt dovezi că alăptarea ar putea proteja copilul de apariția bolilor inflamatorii intestinale ( boala Crohn, colita ulcerativă).

De asemenea, unii specialiști utilizarea antibioticelor, mai ales în primul an de viață, crește riscul de boli inflamatorii intestinale.

Cum stabilește medicul tratamentul pentru colita ulcerativa?

Medicul respectă totdeauna un Ghid terapeutic actualizat, care stabilește combinația de medicamente utile în fiecare tip de colita ulcerativa.

Există tratament chirurgical pentru colita ulcerativa?

Tratamentul chirurgical se impune după o evoluție de 8-10 ani a colitei ulcerative când crește și riscul de cancer de colon.

Există o dietă utilă în colita ulcerativă?

Există, dar ea se stabilește în funcție de fiecare pacient în parte. Este esențială autoobservația: alimentele care agravează simptomele vor fi excluse.

Un jurnal al alimentelor consumate va facilita alegerea celor utile.

Pe de altă parte, trebuie avut în vedere apelul la toate grupele de nutrienți pentru a nu ajunge la deficite.

Diareea severă cu anemie și deshidratare poate genera deficite.

Unele studii susțin că acizii grași omega-3 (EPA și DHA) pot combate inflamația.

Sursele naturale de omega-3 sau uleiul de pește pentru cei care nu agreează peștele, pot fi benefice.

Iaurturile îmbogățite cu ”bacterii utile” ajută uneori la combaterea inflamației.

Dieta scăzută în FODMAP – carbohidrați fermentabili care se găsesc în carne, fructe, lactate – este utilă uneori, dar încă nu sunt suficiente dovezi științifice pentru a fi indicată oricărei persoane cu colită.

⮕ Când este indicată operația pentru rectocolită?