Acasă Blog Pagina 28

Urinare frecventă: ce greșeli este posibil să faci?

În mod normal mergem la baie de 6-8 ori pe zi să golim vezica urinară. Urinare frecventă înseamnă că mergem mai des să golim vezica, ziua și noaptea.

Pot provoca urinare frecventă unele afecțiuni, dar și unele greșeli legate de stilul de viață.

Iată câteva greșeli care pot fi de vină pentru volumul mai mare de urină pe care-l eliminăm în 24 ore.

Nu golim complet vezica urinară

Când ne grăbim și nu golim complet vezica urinară, o anumită cantitate de urină stagnează în vezică. Peste aceasta se acumulează urina nou formată și vom merge la baie din nou la scurt timp.

Golirea incompletă a vezicii poate fi provocată și de un obstacol cum este adenomul de prostată sau cancerul de prostată. Când este așa, vom observa la început o creștere a frecvenței de urinare mai ales noaptea (nicturia).

Stagnarea urinei în vezică creează condiții favorabile infecției urinare, iar unul din semnele de infecție este și urinarea frecventă.

Nu suntem atenți la ceea ce bem

Hidratarea este importantă, iar apa este lichidul preferat. Urina deschisă la culoare și cu aspect limpede este semnul că ne-am hidratat corect.

Cafeaua și alcoolul în exces pot provoca deshidratare și urinare frecventă.

Băuturile carbogazoase și sucurile din citrice, merișoare sau mere pot fi iritante ale vezicii urinare și pot provoca micțiuni dese.

Nu suntem atenți la ceea ce mâncăm

Unele din alimente sunt iritante ale vezicii urinare și pot fi cauza pentru care mergem mai des la baie:

  • ciocolata
  • unele fructe și legume: citrice, ananas, piersici, căpșuni, roșii, prune, struguri, mango, pepene galben
  • condimentele: piper, chili și altele
  • alimentele preparate cu îndulcitori artificiali

Nu controlăm glicemia

Setea și urinarea frecventă sunt simptome care ne anunță că avem diabet chiar înainte de a avea un diagnostic.

Odată stabilit diagnosticul de diabet, faptul că mergem frecvent la baie poate fi un semn că a crescut glicemia.

Monitorizarea corectă a glicemiei pe parcursul zilei și verificarea periodică a hemoglobinei glicate fac parte din măsurile de bază pe care trebuie să le luăm pentru a evita complicațiile diabetului.

Lăsăm netratată o afecțiune urologică ce provoacă urinare frecventă

De obicei, o afecțiune urologică este semnalizată și de alte simptome nu numai de micțiunile frecvente.

Urinarea frecventă însoțită de usturimi și înțepături pot indica o infecție urinară sau litiaza vezicală (pietre în vezica urinară).

Prezența sângelui în urină (hematuria) poate fi un semn de litiază renală, infecție urinară sau poate indica o afecțiune mai gravă cum este cancerul renal sau cancerul vezical.

Micțiunile frecvente mai ales noaptea și incapacitatea de a goli complet vezica urinară pot fi semnul creșterii în dimensiuni a prostatei.

Vezica hiperactivă este o afecțiune în care necesitatea urgentă de a urina este simptomul cel mai supărător. Cauzele includ traumatismele abdominale, sarcinile multiple, infecții, afectarea fibrelor nervoase care inervează vezica urinară, anumite medicamente și lichide pe care le consumăm.

Medicamentele pe care le consumăm pot fi de vină pentru urinatul des: diuretice, relaxante musculare, sedative sau antihistaminice.

Citește mai departe…

Infecția urinară. Ghid complet
Tratamentul infecției urinare
Prostata mărită: simptome, analize, tratament
Iritația vezicii urinare: lichide și alimente de evitat
Ce simptome apar când diabetul se complică?

Bibliografie

Ce este cistoscopia?

Cistoscopia este o procedură intervențională prin care medicul urolog poate vedea imediat interiorul vezicii urinare și uretra. Uretra este canalul care conduce urina afară din vezică. Un instrument subțire numit cistoscop cu o cameră de luat vederi atașată permite vizualizarea directă a uretrei și vezicii urinare.

Cistoscopia permite diagnosticul unor afecțiuni care implică uretra și vezica. De exemplu, poate fi observată o strictură de uretră (îngustare a diametrului uretrei) care împiedică eliminarea completă a urinei. Sau pot fi vizualizată direct o tumoare vezicală.

Când recomandă urologul o cistoscopie?

Urologul recomandă cistoscopia când dorește să lămurească originea unor simptome:

  • hematurie (urina cu sânge)
  • durere la urinat
  • retenție urinară (imposibilitatea de a urina)
  • infecții urinare repetate
  • durere pelvină

După cistoscopie medicul va putea stabili dacă este vorba despre:

  • adenom de prostată
  • cistita intersițială
  • litiaza vezicală (pietre în vezică)
  • tumoare vezicală
  • stricturi de uretră (uretra îngustată)

Odată stabilită cauza, chiar în aceeași ședință se pot rezolva unele din problemele constatate cum sunt eliminarea pietrelor, rezolvarea stricturilor sau îndepărtarea unei tumori.

Cistoscopia nu poate spune nimic despre afectarea rinichilor.

Află mai mult Litiaza vezicală: cauze și soluții

Necesită cistoscopia internare în spital?

Cistoscopia poate necesita internarea în funcție de tipul de anestezie în care se efectuează.

Se poate efectua o simplă anestezie locală cu gel anestezic care va amorți traiectul pe care îl parcurge cistoscopul.

Sau medicul anestezist poate propune anestezie generală sau anestezie rahidiană (în coloană). Aceste tipuri de anestezie sunt rezervate cazurilor în care urologul estimează o durată mai lungă a cistoscopiei.

Uneori sunt necesare câteva ore de supraveghere medicală, alteori trebuie să rămâi în spital până a doua zi.

Află mai mult Hematuria (urina cu sânge): ce este recomandabil să faci?

Cum se desfășoară cistoscopia?

Cistoscopul este introdus prin orificiul urinar. O soluție cu apă sterilă sau ser fiziologic este introdusă în vezică prin intermediul cistoscopului și vezica urinară este astfel dilatată.

Medicul poate vedea direct interiorul vezicii urinare. Poate decide să îndepărteze pietre din vezică sau să ia biopsii dintr-o tumoare vezicală.

Procedura durează aproximativ 30 min – 1h.

La final cistoscopul este îndepărtat și vezica este golită de lichid.

Sunt efecte secundare după cistoscopie?

După cistoscopie, timp de 24 ore, pot apărea:

  • senzație ușoară de arsură la urinat
  • urina cu urme de sângerare
  • senzație mai frecventă de a urina

Medicul trebuie anunțat dacă sângerarea este importantă, dacă nu poți urina deloc sau dacă durerea este severă.

Citește mai departe…

Cancer vezical: care sunt semnele de alarmă?
Cancer vezical: tratament
Analize pentru rinichi. Care sunt și ce rezultate te trimit la medic?
Vezica hiperactivă
Analiza PSA pentru prostată

Bibliografie

Memoria la menopauză. Cum oprim la timp declinul cognitiv?

Cercetătorii au identificat 4 profiluri cognitive asociate cu menopauza. Rezultatele au scos în evidență că femeile care memorează ușor informații noi, sunt mai atente și pot îndeplini mai multe acțiuni simultane (multitasking) sunt mult mai puțin expuse riscului de a avea bufeuri, tulburari de memorie sau depresie la menopauza.

Vârsta medie de debut a menopauzei este 51 ani. Dar premenopauza debutează mai devreme.

Totodată, femeile subponderale și fumătoare intră mai repede la menopauza. În timp ce femeile cu obezitate intră mai târziu.

Bufeurile, atrofia vaginală, relaxarea musculaturii pelvine, amețeli, palpitații sunt o parte din simptomele menopauzei. Dar și afectarea funcțiilor cognitive este o problemă majoră.

Memoria poate scădea semnificativ la menopauză

Tranziția către menopauză înseamnă scăderea progresivă a nivelului de hormoni reproductivi.

Iar studiile clinice arată că acest lucru vine la pachet cu afectarea funcțiilor cognitive.

Un grup de cercetători de la University of Rochester au încheiat un studiu clinic în care au urmărit evoluția a 4 profiluri cognitive diferite de femei și au încercat să identifice de ce unele au tulburări de memorie și altele nu.

Dacă înțelegem cum evoluează cognitiv femeile în această perioadă, putem ajuta la normalizarea acestei evoluții – spune Miriam Weber, PhD, profesor de Neurologie și Obstetrică- Ginecologie și autor principal al studiului.

Care sunt cele 4 profiluri cognitive posibile?

Au fost incluse în studiu 85 de femei cu vârste între 40-60 ani care erau aproape de debutul menopauzei (premenopauza).

Femeile au raportat simptomele menopauzei, li s-a efectuat o măsurare a nivelului hormonal și au parcurs și teste cognitive bianual timp de 9 ani.

Cercetătorii au identificat 4 profiluri cognitive:

cogniție normală

abilitate redusă de a învăța informații noi și de a le reține în timp

capacitate crescută de a memora informații noi, de a face asocieri între informații și de a le readuce în memorie la timp

atenție și concentrare crescute; funcții executive excelente (capacitate de multitasking)

Află mai mult Ce este cogniția?

Cum s-au corelat profilurile cognitive cu evoluția memoriei la menopauză?

Cercetătorii au observat că femeile care s-au încadrat la tipurile 3 și 4 de profil cognitiv au avut raportat mult mai rar simptome de menopauză ca bufeurile.

De asemenea, au avut în procentul cel mai mic depresie postmenopauză.

În schimb, femeile cu profilul 2 cognitiv au raportat frecvent tulburări de somn și apariția depresiei sau a celorlalte simptome de menopauză.

Și alte studii similare au observat că declinul cognitiv la menopauză nu se corelează doar cu scăderea nivelului de hormoni.

Această analiză de profiluri poate ajuta și la identificarea persoanelor cu risc de a dezvolta boala Alzheimer în viitor, susțin autorii.

De asemenea, este un bun semnal de alarmă pentru a ne preocupa din timp de exersarea memoriei și de păstrarea unui stil de viață activ.

Află mai mult Analize și investigații recomandate la menopauză

Mai multe fenomene influențează declinul cognitiv la menopauză

În ultimii 15 ani a crescut numărul de studii clinice care pun în evidență diferitele moduri în care menopauza afectează memoria.

De exemplu, menopauza influențează modul în care celulele sunt interconectate și chiar modul în care mor, mai ales în regiuni ale creierului implicate în memorarea informațiilor.

Menopauza reduce și nivelul de glucoză din creier, principalul combustibil al neuronilor. Creierul va căuta alte surse de energie adaptându-se la noul profil hormonal și încercând să-și păstreze funcțiile.

În plus, afecțiunile concomitente, cum sunt diabetul sau hipertensiunea, accelerează declinul cognitiv.

Află mai mult Ce trebuie să schimbi la menopauză ca să reduci simptomele?

Ce pot face femeile ca să-și păstreze sănătatea creierului?

Sunt 3 măsuri importante care te pot ajuta să reduci viteza de îmbătrânire a creierului:

Primele două măsuri au efecte benefice demonstrate clinic de cercetători, efecte observabile chiar la nivel celular.

Contactele sociale sunt o altă posibilitate de a oferi creierului stimuli externi și experiențe noi, precum și perspective și puncte de vedere diverse a căror comparare și analiză este tot un exercițiu pentru creier.

Celor 3 metode de bază li se mai adaugă:

  • obiceiurile alimentare
  • somnul suficient

Obiceiurile alimentare sănătoase cum sunt dieta mediteraneană și aportul de alimente cu omega 3, au efecte favorabile asupra memoriei. Mai ales femeile care au și diabet sau hipertensiune și care au un risc mai mare de a avea probleme de memorie, ar trebui să fie atente la stilul de alimentație.

Șapte ore de somn pe noapte sunt esențiale pentru sănătatea creierului. În timpul anumitor cicluri de somn memoria și învățarea noțiunilor noi sunt consolidate. Tot somnul este perioada în care creierul ”se curăță” de amiloid, unul din markerii bolii Alzheimer.

Citește mai departe…

Femeia peste 50 ani: 3 schimbări obligatorii de dietă
Beneficiile vitaminei D la menopauză
Menopauza și durerile articulare
Constipația la menopauză
Cum scăpăm de burtă la menopauză?

Bibliografie

Este adevărat că folosim doar 10% din creier?

Miturile medicale rostogolite de la unul la altul fără să fie verificată veridicitatea informației pot să ne conducă la adoptarea unor obiceiuri nesănătoase. Nu este adevărat că folosim doar 10% din creier, după cum nu sunt adevărate alte câteva convingeri bine încetățenite și despre care ne ocupăm în articolul acesta.

Iată câteva din cele mai vehiculate mituri medicale care fie sunt insuficient susținute de dovezi, fie sunt chiar contrazise de studiile clinice.

Folosim numai 10% din creier?

Această concepție, că folosim numai 10% din creier, supraviețuiește de mai mult de 100 de ani în ciuda dezvoltării impresionante a neuroștiințelor. Nu se știe de unde a apărut ideea, dar ea a fost intens propagată și ulterior crezută.

Imagistica medicală pe care o folosim astăzi și alte tipuri de studii clinice arată că folosim mult mai mult decât 10% din creier. Nicio arie a creierului nu este complet inactivă.

Este dovedit că nu formăm prea mulți neuroni noi de-a lungul vieții, dar creierul posedă o proprietate specială numită neuroplasticitate.

Neuroplasticitatea este capacitatea de a crea legături neuronale noi ca urmare a experiențelor pe care le avem în viață.

De exemplu, formarea unui obicei nou, învățarea unei abilități manuale sau a unei limbi străine necesită noi conexiuni neuronale.
Învățarea înseamnă legături neuronale noi. Iar noile legături activează zone din creier care poate erau mai puțin active.

Află mai mult Strategii eficiente de învățare

Nu este bine să citești la lumina slabă pentru că îți strici ochii?

Lumina mai slabă ne creează dificultăți la focusarea obiectelor. De asemenea, ne determină să clipim mai rar și ochii se usucă producându-ne un disconfort.

Important este că aceste neajunsuri nu persistă și nu au consecințe asupra vederii.

Un studiu amplu pe această temă a arătat că dimpotrivă, persoanele cu miopie care se străduiesc să citească la lumină mai slabă ar putea să-și îmbunătățească vederea prin antrenarea musculaturii globului ocular.

Autorii cercetării spun că, observația că miopia este mai frecventă la cei care fac școală mai mulți ani, nu este susținută. Incidența miopiei a crescut în ultimele decenii, dar nu datorită faptului că citim la lumină mai slabă. În trecut, oamenii citeau la lumânare.

Deci nu este adevarat că dacă citești la lumină slabă îți strici vederea.

Află mai mult Cum influențează miopia calitatea somnului?

Unele produse sunt utile pentru că stimulează imunitatea?

Multe produse își fac reclamă cu această formulă: stimulează imunitatea. Este adevarat?

Sistemul imunitar este complex, are multe componente și implică formarea anumitor proteine sau generarea de anticorpi.

Când pe un produs scrie stimulează imunitatea fără să precizeze cum, deja trebuie să ai un semn de întrebare.

Și, apoi, suntem siguri că vrem să stimulă imunitatea? Uneori sistemul imunitar hiperactiv generează boli autoimune.

Cele mai simple măsuri ca să stai bine cu imunitatea sunt: somnul suficient, exercițiile fizice regulate și alimentația echilibrată bazată pe fructe și legume.

Află mai mult Trebuie stimulat sistemul imunitar?

Dacă ieși în frig cu părul ud vei răci?

Este adevarat? Cu toții am auzit asta de la mama și de la bunica: Nu ieși afară cu părul ud pentru că e frig și o să răcești.

Dar nu acesta este modul în care se răspândesc virozele. Nu răcești pentru că ai ieșit afară cu părul sau hainele ude, nici pentru că te-ai îmbrăcat mai sumar. Răcești pentru că te-ai contaminat cu un virus a cărui răspândire nu depinde de temperatura de afară.

De ce totuși virozele sunt mai frecvente iarna? Este adevărat că sezonul virozelor este octombrie-mai. Se datorează faptului că vremea rece ne ține mai mult în spații închise, adunați în grupuri și răspândirea virusurilor este mai facilă.

Află mai mult Diferența răceală vs gripă la copii și adulți

Dacă secrețiile nazale au culoare verzuie ar trebui început un antibiotic?

Mulți oameni cred că, dacă în cursul unei viroze secrețiile nazale au devenit verzui, ar trebui mers la medic pentru o rețetă cu antibiotic.

Antibioticele sunt pentru infecții bacteriene. Răcelile sunt cauzate de virusuri, iar mucusul verzui nu înseamnă că viroza s-a complicat cu o infecție bacteriană.

Antibioticul ar putea fi necesar dacă:

  • febra persistă
  • mucusul devine gros, albicios și cu aspect de puroi
  • răceala durează de mai mult de 10 zile
  • simptomele sunt serioase și nu cedează la remediile obișnuite

Află mai mult Durere în gât și febră: să luăm sau nu antibiotic?

Vitaminele sunt inofensive și ar fi bine să le luăm preventiv?

Este adevarat că vitaminele sunt inofensive?

Pentru majoritatea oamenilor, aportul de multivitamine sub formă de suplimente nu aduce niciun beneficiu și nu prelungește supraviețuirea.

Banii cheltuiți pe suplimentele cu vitamine sunt bani pierduți. Dacă ne hrănim variat și suntem atenți ca porțiile să fie cât mai colorate (cu legume diverse și fructe ca desert) nu avem nevoie de suplimente cu vitamine.

Nu există niciun beneficiu al surplusului de vitamine. În general, organismul nu face depozite în care își pune la păstrare vitamine pentru vremuri grele.

Capsulele cu vitamine și minerale nu sunt complet inofensive. De exemplu, suplimentele cu betacaroten (o formă de vitamina A) luate a la long cresc riscul de cancer pulmonar și deces.

Un studiu recent indică faptul că suplimentele cu nicotinamida ribozid – o formă de vitamina B3 – cresc riscul de cancer mamar cu metastaze cerebrale.

Când nu stai destul la soare ar putea fi necesară suplimentarea vitaminei D. În sarcină, la indicația medicului, este necesară suplimentarea unor vitamine pentru a împiedica anumite malformații fetale dacă ar exista un deficit.

Dar a fi cu tot dinadinsul vegetarian și a înghiți capsule cu vitamina B12 și fier pentru că se știe că vegetarienii pot avea asemenea deficite, este un comportament excesiv.

Află mai mult Există vitamine pentru imunitate?

Telefonul mobil emite radiații care pot genera cancer?

Este adevarat? Telefonul emite o doză de energie (radiații). Iar radiațiile pot modifica ADN-ul celular și pot crește riscul de cancere. Pe această idee se bazează ipoteza aparției cancerului ca urmare a utilizării prelungite a telefonului mobil.

Multe din invențiile actuale emit radiații. Un exemplu este aparatul de radiologie cu care ni se fac radiografii. Dar primim radiații și de la soare.

Radiațiile pot fi cu energie înaltă sau cu energie joasă.

Radiațiile cu energie înaltă cum sunt cele utilizate în radiologia medicală sau cele de la o explozie nucleară pot să ne afecteze ADN-ul celular.

Sursele cu energie joasă cum sunt telefoanele mobile sau cuptorul cu microunde, nu pot afecta ADN-ul celular și nu există deocamdată vreo dovadă că ne cresc riscul de cancer.

Este necesară din când în când o cură de detoxifiere?

Este adevărat? Cura de detoxifiere este o idee cu mulți adepți. Se crede că, dacă ai putea scăpa de anumiți compuși chimici formați în organism, ți-ai îmbunătăți energia, focusul mental, somnul și nu numai.

Sunt multe produse prezentate ca facilitatoare ale detoxifierii, fără să precizeze ce substanță este îndepărtată și prin ce mecanism.

De exemplu, au fost analizate 15 produse diferite care pretindeau detoxifierea. De la cele pentru ten la sticle de apă. S-a constatat că cele care detoxifiau tenul nu făceau nimic în plus față de un săpun obișnuit care îndepărtează machiajul și mizeria.

Detoxifierea organismului o realizează ficatul nostru prin cele peste 300 de reacții chimice de care este capabil. Dacă ne îngrijim să avem un ficat sănătos, detoxifierea este naturală.

Află mai mult Cum protejăm ficatul fără suplimente?

Dacă ai diabet ai risc mai mare de infecții?

Dacă ai diabet nu ai un risc mai mare de a face răceli sau alte afecțiuni, dar ai un risc mai mare de a dezvolta complicațiile acestor boli.

De aceea, persoanele cu diabet sunt considerate o grupă de risc și li se recomandă vaccinările sezoniere, cum este, de exemplu, vaccinarea antigripală.

Citește mai departe…

5 mituri sau idei false despre diabet
Durerile lombare: sfaturi greșite pe care să nu le urmezi
Etapele unui somn bun și sfaturi practice ca să nu le ratezi
9 sfaturi practice pentru piele uscată
Sfaturi practice ca să reduci colesterolul

Bibliografie

Amețelile de cauză cervicală

Amețelile de cauză cervicală sunt însoțite de dureri cervicale, dezorientare și tulburări de echilibru. Afectarea coloanei vertebrale la nivel cervical se poate datora problemelor de circulație a sângelui, inflamației, traumatismelor sau poziției incorecte adoptată constant, mai ales la birou.

Amețeala este un termen generic care prin care descriem diferite senzații ca cea de dezorientare, dezechilibru, tendința de a ne ține de ceva pentru că altfel vom cădea.

Un tip particular de amețeală este vertijul în care avem impresia că ne învârtim sau lucrurile se învârtesc în jurul nostru.

Ambele tipuri de simptome pot apărea atunci când avem probleme cu coloana cervicală.

Cum se explică amețelile de cauză cervicală?

Durerile cervicale sunt frecvente. Aproximativ 20-30% din populație suferă de durere cervicală, dar numai o parte din persoane au și amețeli sau vertij.

Cauzele posibile ale amețelilor:

  • probleme de circulație a sângelui provocate de accidente, traumatisme sau unele afecțiuni cronice. Afectarea fluxului de sânge către aparatul vestibular de la nivelul urechii (datorită căruia ne menținem echilibrul) poate provoca amețeli sau vertij.
  • contractură și dureri ale musculaturii gâtului și spatelui
  • spondiloza cervicală, un tip de artrită în care discurile dintre vertebre degenerează, apare și compresie pe anumite fibre nervoase, dar și afectarea fluxului de sânge spre aparatul vestibular din urechea internă.

Ce simptome însoțesc amețelile de cauză cervicală?

În general durerea cervicală și vertijul apar împreună. Atacurile durează minute sau ore și sunt însoțite și de alte simptome care includ:

Amețeala sau vertijul provocate de coloana cervicală trebuie diferențiate de vertijul paroxistic benign care este cea mai frecventă formă de vertij ce apare la schimbarea poziției, dar și de alte cauze de vertij.

Pentru stabilirea cauzei vertijului este nevoie de medicul neurolog și de medicul ORL-ist.

Diagnosticul este uneori dificil și necesită excluderea altor cauze de vertij.

Află mai mult Gâtul tech: probleme articulare provocate de utilizarea tehnologiei

Amețelile de cauză cervicală: tratament

Tratamentul amețelilor de cauză cervicală depinde de cauza care a fost identificată.

Fizioterapia

Exercițiile fizice urmăresc îmbunătățirea echilibrului. Un kinetoterapeut experimentat ne poate învăța mișcările cele mai potrivite pentru a reduce simptomele.

Reabilitarea vestibulară

Reabilitarea vestibulară este un set de exerciții special destinate pentru educarea simțului echilibrului.

Ne păstrăm echilibrul datorită comunicării optime dintre creier, aparatul vestibular din urechea internă, musculatură și ochi. Când există o cauză care împiedică această comunicare a organelor de simț cu creierul apare amețeala și ne dezechilibrăm.

Exercițiile de reabilitare vestibulară urmăresc antrenarea tuturor acestor componente participante la menținerea echilibrului.

Yoga

Yoga poate fi o alternativă de tratament foarte bună, așa cum susțin studiile clinice. Exercițiile fizice de yoga combinate cu tehnicile respiratorii reduc intensitatea durerii cervicale, relaxează musculatura gâtului și ameliorează întreaga simptomatologie.

La efectul benefic al practicării yoga pentru amețelile cervicale contribuie și diminuarea stării de anxietate și relaxarea generală.

Medicamentele și procedurile invazive

Medicamentele țintesc relaxarea musculaturii, diminuarea durerii cervicale și starea de amețeală.

Când este vorba despre spondiloza cervicală cu degenerarea discurilor intervertebrale, se poate pune problema infiltrațiilor sau a intervenției chirurgicale curative.

Citește mai departe…

Spondiloza cervicală: simptome și complicații posibile
Spondiloza cervicală: tratament
Dureri cervicale: cauze și semne care ne trimit la doctor
Poziția corectă la birou și poziții pe care să le eviți
Amețeala și vertijul: diferența, cauze posibile și primele măsuri

Bibliografie

Amețeala și vertijul: diferența, cauze posibile și primele măsuri

Amețeala și vertijul sunt adesea confundate. Amețeala poate varia de la o senzație de slăbiciune ușoară la o pierdere de echilibru severă, cu sau fără transpirații reci, greață și vărsături. Vertijul este un tip particular de amețeală care poate fi descris mult mai clar: apare senzația că te învârtești sau că obiectele din jur se învârtesc.

Este important să putem relata medicului cum percepem amețeala: ca pe o senzație că totul se învârtește sau senzație de cădere, de plutire sau doar impresia că avem capul tulbure și nu suntem în stare să gândim corect.

De asemenea, ar trebui să observăm ce factori declanșează amețeala și vertijul și cât durează. Modul în care percepem amețeala și factorii care o declanșează pot spune ceva despre cauze. 

Amețeala este adesea temporară și dispare fără tratament, dar nu totdeauna este așa de simplu.

Ce trebuie să facem dacă apare amețeala și vertijul?

  • mișcări lente, cu mare grijă
  • repaus
  • ne așezăm la orizontală până când amețeala se diminuează
  • evităm cafeaua, țigările, alcoolul
  • ne hidratăm (semnul că hidratarea este corespunzătoare: urină limpede, galben-pai, în cantitate aproximativă de 1500-2000 ml/zi)

Ce nu trebuie să facem dacă apare amețeala și vertijul?

  • nu ne aplecăm brusc
  • nu ne ridicăm brusc dacă suntem așezați
  • nu facem nimic care ar putea produce accidente: conducerea de autovehicule, manipularea unor mașini

Află mai mult Tahicardia posturală: de ce apar amețeli la ridicare de pe scaun?

Ce cauze pot ascunde amețeala și vertijul?

Cauza amețelii sau a vertijului poate fi sugerată de alte simptome cu care se asociază:

Infecțiile urechii pot declanșa amețeala însoțită de durere, febră, dificultăți de auz, secreții și senzație de presiune la nivelul urechii.

Boala Meniere este o afecțiune în care apare vertij în episoade bruște, cu durata de maximum 20 min, pierdere temporară a auzului, sunete în urechi (tinitus) și senzație că urechea este plină.

Vertijul paroxistic benign se caracterizează prin apariția bruscă a senzației de vertij, la schimbarea poziției. Cauza o constituie deplasarea otoconiilor. Otoconiile sunt cristale de carbonat de calciu poziționate în utriculă și saculă (formațiuni ale urechii interne) și au rolul de a sesiza schimbarea poziției sus sau jos. Deplasarea otoconiilor în altă zonă a urechii interne (canalele semicirculare) provoacă vertij.

Migrena este o durere de cap pulsatilă însoțită de amețeală, greață, vărsături și sensibilitate crescută la lumină și la sunete. Fenomenele vizuale și auditive compun așa-numita aură care precede durerea de cap sau o însoțește.

Deshidratarea poate cauza amețeală însoțită de senzație de sete, urină închisă la culoare și cu miros puternic, oboseală, gură uscată, ochi și buze uscate. Deshidratarea apare mai ușor la diabetici, copii și bătrâni

Anxietatea poate provoca amețeală, fenomene psihice (neliniște, teamă, nervozitate), oboseală, palpitații, durere de cap și tulburări de somn.

Scăderea glicemiei la persoanele cu diabet poate fi anunțată de amețeală, foame, transpirații, tremor, palpitații, somnolență și confuzie.

Anemia prin lipsă de fier: amețeală, tegumente palide, palpitații, dificultăți de respirație, oboseală și lipsă de energie.

Scăderea bruscă a tensiunii arteriale poate fi însoțită de amețeală și senzație de leșin.

Accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitor: durere de cap severă și apărută brusc, tulburări de vorbire sau de înțelegere, paralizii la nivelul feței sau/și membre, tulburări de vedere, tulburări de mers

Află mai mult Spondiloza cervicală: Simptome și Tratament

Când trebuie să apelăm urgent la medic?

Amețeala este o urgență dacă este însoțită de:

Dacă amețelile apar însoțite de aceste semne ar putea fi vorba despre accident vascular sau infarct miocardic.

Citește mai departe…

La ce medic să mergi dacă ai amețeli?
Labirintita cu vertij după viroze
Vertij paroxistic benign: cum scapi de amețeală?
Amețeala: 10 remedii pentru acasă
Cum îți dai seama că ai avut un preinfarct?

Bibliografie

Prunele: ce vitamine și minerale câștigi?

Prunele sunt surse de antioxidanți și vitamine, cu calorii puține. Sunt utile la persoanele cu constipație, cu osteoporoză, dar și la cele cu diabet zaharat deoarece au un indice glicemic redus și nu influențează exagerat valoarea glicemiei. Dar sunt la fel de recomandate oamenilor sănătoși care încearcă să mănânce echilibrat.

Sunt peste 40 de soiuri diferite de prun, dar numai două sunt răspândite global, prunul european (Prunus domesticus) și prunul japonez (Prunus salicina și hybris) originar din China.

China, Serbia și România sunt cei mai mari producători de prune la nivel global.

Prunele: Valoare nutritivă

  • Calorii: 30
  • Grăsimi: 0.2g
  • Sodiu: 0mg
  • Carbohidrați: 7.5g
  • Fibre: 0.9g
  • Zaharuri: 6.6g
  • Proteine: 0.5g
  • Vitamina C: 6.27mg
  • Vitamina A: 11.2mcg

Prunele sunt recomandate la diabet

Consumul de fructe ca atare, nu sub formă de suc, este indicat la diabet. Dar nu toate fructele sunt la fel. Diferă prin conținutul de carbohidrați care poate influența reglarea glicemiei.

Prunele sunt considerate fructe cu indice glicemic scăzut. O prună medie aduce aproximativ 30 calorii și 7g de carbohidrați.

În plus, conținutul mare de fibre încetinește absorbția carbohidraților și face ca glicemia să crească mai lent și să fie mai ușor controlabilă.

Află mai mult 10 fructe cu carbohidrați puțini utile la diabet și diete de slăbit

Efect laxativ verificat

Constipația cronică crește riscul altor afecțiuni gastrointestinale cum este cancerul de colon sau diverticuloza.

Prunele sunt tradițional utilizate pentru combaterea constipației. Sunt utile atât prunele uscate, cât și sucul de prune consumat zilnic înainte de masă.

Efectul laxativ se datorează conținutului important de fibre al prunelor, dar și combinației de sorbitol și polifenoli.

Sorbitolul este și motivul pentru care consumate în exces, prunele pot provoca crampe abdominale și balonare.

Află mai mult Constipația cronică: remedii eficiente și prevenire

Efect pozitiv pe structura oaselor

Un număr important de studii clinice efectuate la animale și la oameni confirmă efectul pozitiv al prunelor uscate asupra metabolismului oaselor. Crește rezistența oaselor la fracturi, este încetinită pierderea de masă osoasă și este stimulată formarea de țesut osos.

Femeile la menopauză sunt în mod special avantajate de consumul de prune uscate. Foarte probabil efectele se datorează concentrației crescute de polifenoli.

Nu a fost observat același efect la alte tipuri de fructe uscate cu care au fost comparate prunele (piersici, caise, mere).

Află mai mult Cum să previi osteoporoza cu prune uscate?

Efect antioxidant și antiinflamator

Prunele proaspete și uscate sunt bogate în antioxidanți, compuși utili la protecția celulelor față de acțiunea radicalilor liberi de oxigen.

Antocianinele sunt antioxidanți puternici, iar culoarea roșie-albăstruie a prunelor ne avertizează că sunt foarte bogate în antocianine.

Antocianinele au beneficii potențiale în protecția împotriva cancerului, a diabetului sau arteriosclerozei și bolilor cardiovasculare.

Prunele uscate sunt sursă de potasiu și vitamina K

Prunele uscate sunt bogate în potasiu, unul din mineralele esențiale care ajută inima, nervii și musculatura să funcționeze corect. Consumul a 4-5 prune pe zi asigură 12% din necesarul zilnic de potasiu.

În plus, aceeași cantitate de prune uscate acoperă 20% din necesarul zilnic de vitamina K cu ajutorul căreia ficatul nostru produce factori de coagulare a sângelui.

Gemul de prune are aceleași beneficii?

Gemul de prune necesită fierberea prunelor împreună cu zahărul.

Problema este că antocianinele valoroase pe care le conțin prunele se degradează la temperaturi ridicate. Încălzirea prunelor la peste 100 degradează semnificativ antocianinele.

Contează și timpul de fierbere. Prelucrarea termică timp de 4h degradează antocianinele în proporție de 29%.

Beneficiile integrale ale consumului de prune se păstrează la consumul de fructe proaspete sau uscate.

Rețetele de smoothie sau diverse salsa care încorporează prune proaspete sunt de preferat gemului sau marmeladei.

Citește mai departe…

De ce să consumi cât mai multe fructe și legume de culoare violet?
Pepene galben: ce vitamine și minerale câștigi?
Sănătatea vederii: 25 de alimente utile
Sucul de țelină: ce vitamine și minerale câștigi?
Cartofii dulci: ce vitamine și minerale câștigi?

Bibliografie

Grăsimea brună te ajută să scapi de kg în plus

0

Grăsimea brună (țesutul adipos brun) este un tip de grăsime care produce căldură și participă la reglarea temperaturii corpului în condiții de temperaturi scăzute. Acest proces denumit termogeneză duce la cheltuieli energetice mai mari pe seama grăsimii albe de care ne străduim să scăpăm când avem kilograme în plus.

Corpul nostru posedă mai multe tipuri de grăsime:

Grăsimea albă – formează cea mai mare parte a țesutului adipos. Grăsimea albă stochează energie în diverse părți ale corpului. Tot grăsimea albă este cea care se depune în jurul organelor interne, pe abdomen și care conduce la sindrom metabolic și obezitate.

Grăsimea brună – mult mai redusă cantitativ decât grăsimea albă. Grăsimea brună stochează energie și arde calorii pentru încălzirea corpului atunci când temperatura scade.

Grăsimea bej – este o combinație de grăsime albă și grăsime brună. Participă la reglarea temperaturii corpului convertind celule grăsoase albe în celule grăsoase brune.

Unde este localizată grăsimea brună?

Până în 2008 se credea că grăsimea brună se găsește doar la nou născut și copilul mic la care este localizată pe spate, omoplați și gât.

Ulterior s-a constatat că și adulții au grăsime brună depusă sub forma unor lame fine de o parte și de alta a gâtului, în jurul claviculei, la subraț, în jurul coloanei vertebrale, în spatele sternului și în abdomen.

Cantitatea de grăsime brună diferă de la persoană la persoană. Avem mult mai puțină grăsime brună decât grăsime albă. Se apreciază că numai 1,5% din greutatea corporală este grăsime brună, respectiv 4% din totalul depozitelor de grăsime.

Persoanele slabe, atletice, au mai multă grăsime brună decât alții.

Grăsimea ca un organ endocrin

Grăsimea din depozite eliberează în sânge mai muți hormoni, la fel cum fac și tiroida, hipofiza sau glandele suprarenale.

Trei dintre acești hormoni eliberați din depozitele de grăsime sunt importanți în mod deosebit:

  • leptina
  • adiponectina
  • rezistina

Leptina este cunoscută ca hormonul sațietății pentru că reduce apetitul și te anunță să oprești alimentarea.

În plus, leptina stimulează sistemul imunitar pentru a ne apăra de virusuri și bacterii.

Adiponectina este acționează în principal asupra metabolismului și ne ajută să ne menținem glicemia normală și are și efect antiinflamator.

Rezistina reglează acțiunea adiponectinei, reduce viteza reacțiilor oferind timp organismului pentru reglajele fine.

Cei 3 hormoni – leptina, adiponectina și rezistina – au o influență semnificativă asupra sănătății.

Când facem depozite prea mari de grăsime, acești hormoni încep să fie eliberați în sânge în cantități nepotrivite sau la momentul nepotrivit.

Semnalele pe care le vor transmite asupra creierului, inimii sau sistemului imunitar devin confuze și generează ulterior dereglări metabolice.

Grăsimea albă în exces provoacă sindromul metabolic

Excesului de grăsime albă conduce la sindrom metabolic, o afecțiune gravă în care reglarea glicemiei devine dificilă, cresc trigliceridele și tensiunea arterială și crește riscul bolilor cronice cum este diabetul tip 2.

Apariția sindromului metabolic este un semnal de alarmă de care obligatoriu trebuie ținut cont.

Cum ne dăm seama că a apărut deja sindromul metabolic?

Dacă avem circumferința taliei mai mare de 94 la bărbați și mai mare de 80 la femei și adunăm trei sau mai multe din semnele de mai jos, atunci avem sindrom metabolic:

Află mai mult Ce este sindromul metabolic și ce consecințe are?

Grăsimea brună stimulează metabolismul

Metabolismul include toate reacțiile chimice care transformă ceea ce mâncăm în glucide, lipide și aminoacizi. Corpul nostru știe să folosească glucidele, lipidele și aminoacizii pentru a furniza energia necesară tuturor activităților pe care le desfășurăm.

Metabolismul este influențat de diverși factori ca dieta, genele, factorii de mediu și activitatea zilnică.

La temperaturi scăzute este activată grăsimea brună, iar cercetătorii au descoperit că celulele de grăsime brună declanșează termogeneza. Termogeneza este producția de căldură prin arderea depozitelor energetice din celulele de grăsime albă.

Specialiștii apreciază că stimularea termogenezei poate conduce la pierderea a 4-5 kg de grăsime albă în cursul unui an. Și dacă luăm în calcul că beneficiile asupra sănătății încep să se vadă chiar și de la 5 kg scădere în greutate, merită să acordăm atenție grăsimii brune care stimulează termogeneza.

Creșterea cantității de grăsime brună combate efectele sindromului metabolic

Putem să creștem cantitatea de grăsime brună pentru a arde mai multe calorii și a scăpa de kg în plus.

Dușul rece și baia rece

Grăsimea brună se activează la temperaturi scăzute, suficient de scăzute încât să atingem limita disconfortului și să tremurăm. Unele studii susțin că ne putem influența termostatul cu dușuri reci sau băi foarte reci care pot stimula metabolismul activând grăsimea brună.

În plus, imersia în apă rece îmbunătățește atenția, dispoziția psihică, focusul și atenția.

Evident, trebuie ținut cont de riscurile expunerii la temperaturi scăzute atunci când avem deja unele afecțiuni, cum sunt cele cardiace.

Activitatea fizică

Cercetările sugerează că exercițiile fizice activează un hormon numit irizină. Acest hormon poate stimula celulele grăsimii albe să funcționeze ca și grăsimea brună cu stimularea termogenezei.

Află mai mult Cum să faci mișcare ca să slăbești?

Alimente care stimulează grăsimea brună

Unele alimente intensifică termogeneza produsă de grăsimea brună și sunt utile când vrem să scăpăm de kg în plus stimulând metabolismul.

Termogeneza consumă combustibil din grăsimea albă depusă excesiv.

Sunt compuși specifici din aceste alimente cu efect dovedit de stimulare a termogenezei:

  • capsaicina din ardeiul iute, piper, usturoi și din alte condimente
  • resveratrolul din struguri, afine, merișoare
  • mentolul conținut în mentă
  • carvacrolul din cimbru, măghiran și oregano
  • turmericul care stimulează formarea de grăsime brună din grăsimea albă
  • quercitina din ceapa roșie, șalote, roșii, mere, fructe de pădure și varză
  • luteolina din ardeiul verde, țelină, dovleac și anghinare
  • acidul clorogenic din mere, pere, prune, struguri, kiwi și boabe de cafea
  • acidul ursolic din multe fructe, dar și ierburi aromatice cum este rozmarinul, cimbrul, sau menta
  • hesperidina din citrice: lămâi, portocale, grepfrut
  • beta-D-glucanul din orz, ovăz, grâu și ciuperci
  • licopenul din roșii, pepene roșu, ardei gras roșu și alte fructe și legume colorate
  • lignanii din semințe de susan, semințe de dovleac, de floarea soarelui sau semințe de in
  • acidul elagic din căpșuni, zmeură, merișoare, dar și din nuci
  • antocianine din fructele și legumele de culoare violet: afine, mure, cartofi violet sau prune
  • hidroxitirozol conținut mai ales în măsline
  • omega-3 conținut mai ales de peștele gras: ton, somon, sardine
  • epigalocatehina din ceaiul verde, mere, cireșe sau lămâi

Observăm că toți acești compuși utili metabolismului se găsesc preponderent în fructe, legume, cereale integrale, semințe și nuci.

Citește mai departe…

Hormonii vinovați pentru creșterea în greutate
Rețete de slăbit: 10 greșeli frecvente
Ce spune dimensiunea taliei despre sănătatea ta?
Hormonii tiroidieni și metabolismul
Metabolismul în cura de slăbire

Bibliografie

Sindrom metabolic: cauza dereglării glicemiei și colesterolului

Sindrom metabolic este tulburarea considerată factorul de risc principal pentru boli de inimă și hipertensiune, diabet de tip 2 și unele tipuri de cancer: cancer uterin, cancer de sân apărut după menopauză, cancer de colon și rect.

Sindromul metabolic afectează 30-40% din populația adultă și este greu să depistăm după simptome prezența acestei afecțiuni.

Criteriile medicale care stabilesc dacă avem sindrom metabolic sunt:

Care sunt cauzele de sindrom metabolic?

Sindromul metabolic este strâns legat de alt fenomen metabolic: rezistența la insulină a organismului. Corpul nostru nu utilizează corect insulina care ar trebui să introducă glucoza în celule pentru a fi folosită ca și combustibil.

Prezența rezistenței la insulină duce la apariția glicemiei mari și, în final, a diabetului tip 2.

Tot rezistența la insulină răspunde și de creșterea în greutate, iar, ulterior, crșterea în greutate accentuează rezistența la insulină.

Cel mai frecvent sindromul apare în caz de:
greutate corporală crescută, obezitate și inactivitate
rezistență a organismului la insulină

Află mai mult Rezistența la insulină: de ce nu se reglează glicemia?

Cum știm dacă avem sindrom metabolic?

Sindromul metabolic este tipic asimptomatic. Sănătatea noastră se poate deteriora fără să observăm mari schimbări, mai ales dacă nu facem analize regulat.

Avem sindrom metabolic dacă există:

  • obezitate de tip abdominal (circumferința taliei mai mare de 94 cm la bărbat și mai mare de 80 cm la femeie)

plus două din următoarele 4 criterii:

  • trigliceride în sânge mai mari de 150 mg/dl
  • HDL colesterol mai mic de 40 mg/dl
  • tensiune arterială mare, peste 130/85  mmHg
  • diabet zaharat tip 2 diagnosticat sau glicemia pe nemâncate peste 100 mg/dl (5,6 mmol/l)

Simptomele care apar pot să nu ne îngrijoreze și să nu ne trimită la medic la timpul potrivit.

Hipertensiunea poate provoca amețeală, oboseală și dureri de cap. Glicemia crescută poate fi semnalată de setea exagerată, gura uscată, micțiunile frecvente și tulburările de somn.

Află mai mult Trigliceride: 10 informații utile

Când avem risc crescut de a dezvolta sindrom metabolic?

Sindromul metabolic apare datorită unei combinații de factori genetici cu cei care țin de stilul de viață. Acești factori se suprapun și se amplifică unul pe altul.

Apare sindrom metabolic la persoanele la care există și:

  • obezitate
  • rezistență la insulină
  • alimentație cu multe calorii și carbohidrați în exces
  • sedentarism
  • lipsa somnului
  • avansarea în vârstă
  • diabet
  • sindrom de ovare polichistice

Află mai mult Ficat gras: de ce apare și cum putem preveni?

Ce complicații apar?

1. Diabet

Dieta echilibrată și exercițiile fizice sunt primele opțiuni pentru a menține o greutate corporală normală.
În caz contrar, kilogramele în exces ne expun la apariția rezistenței la insulină, cu creșterea glicemiei și a riscului de diabet de tip 2.

2. Boli cardiovasculare

Colesterolul crescut în sânge și hipertensiunea arterială contribuie la formarea plăcilor de aterom pe vasele de sânge.
Acest lucru duce la îngustarea arterelor. Dacă vorbim despre arterele coronare ce irigă inima, atunci crește riscul de infarct miocardic.

3. Cancer de colon și rect

Sindromul metabolic este implicat între cauzele acestui tip de cancer în 60-65% din cazuri.

De asemenea, șansele de supraviețuire scad semnificativ dacă pacientul cu cancer colorectal are și sindrom metabolic.

Indicele de masă corporală peste 35 înseamnă o supraviețuire semnificativ mai redusă a pacienților cu cancer de colon și rect (mai ales la bărbați), comparativ cu persoanele cu aceeași boală, dar cu greutate normală.

Crește, de asemenea, riscul complicațiilor operatorii (chirurgicale și anestezice) la cei care au diabet și hipertensiune.

Crește riscul de a face metastaze – diseminarea cancerului la ganglionii limfatici și în ficat.

Află mai mult Cancer de colon: semne care ne avertizează

4. Cancer de prostată

Evoluția persoanelor cu cancer de prostată este mai proastă dacă au și sindrom metabolic. Colesterolul crescut afectează și răspunsul la tratament în acest tip de cancer.

5. Cancer uterin

Studiile științifice indică creșterea de 3-4 ori a riscului de a face cancer uterin la femeile care au și sindrom metabolic cu obezitate.

Un factor care contribuie la apariția cancerului este nivelul crescut de estrogeni, dar și rezistența la insulină care apar în sindromul metabolic.

Insulina crescută în sânge duce la apariția unui factor de creștere tumorală.

6. Disfuncția erectilă

Este cea mai frecventă disfuncție la bărbat (incapacitatea de a menține erecția suficient).

Dintre factorii care cresc riscul de apariție fac parte bolile cardiovasculare și sindromul metabolic, susțin unele cercetări.

Află mai mult Disfuncția erectilă: consecință posibilă după COVID

Cum putem preveni sau corecta sindromul metabolic?

Sindromul metabolic poate avea consecințe grave, dar, în același timp, poate fi corectat fără medicamente până la un punct.

Schimbarea radicală a stilului de viață care să respecte câteva principii simple ne poate ajuta să prevenim urmările sindromului metabolic.

– activitate fizică constantă, de intensitate moderată, minimum 30 min pe zi (urcatul scărilor în loc de a lua liftul, mersul pe jos în loc de a lua mașina)

– eliminarea kilogramelor în plus; va reduce riscul de diabet și hipertensiune

– dieta echilibrată- cele două tipuri de diete verificate de multe studii științifice și recomandate de medici sunt: dieta mediteraneană și dieta DASH

– oprirea fumatului

– controlul stresului de fiecare zi prin îmbunătățirea stării emoționale

Medicamentele corectează efectele sindromului metabolic și nu cauzele acestuia. Se folosesc:

  • statine pentru reducerea colesterolului
  • antidiabetice pentru corecția glicemiei
  • antihipertensive odată ce a apărut tensiunea crescută

Citește mai departe…

Ce spune dimensiunea taliei despre sănătatea ta?
Arderea grăsimilor sau cum să faci mișcare ca să slăbești?
Cum scăpăm de burtă la menopauză?
Top 5 dovezi științifice de care să ții cont când ai diabet
Prediabet: ce valori are glicemia?

Bibliografie

Lipsa vitaminei B12: cauze, semne, corecție

Lipsa vitaminei B12 (cobalamina) generează simptome care variază de la simpla oboseală la semne neurologice grave. Depozitele hepatice de vitamina B12 sunt substanțiale. De aceea, semnele anemiei pot apărea tardiv, într-un interval de 10 ani de la debutul deficitului de cobalamina.

Deficit de vitamina B12 apare fie prin aport scăzut, cum este cazul vegetarienilor, fie prin absorbție redusă a vitaminei B12 din intestin.

Lipsa de Vitamina B12 (cobalamina) este cea mai frecventă cauză de anemie megaloblastică, un tip de anemie în care simptomele neurologice care apar sunt cele mai de temut. Corecția se face prin administrare de vitamina B12 oral sau injectabil.

Rolurile Vitaminei B12

ajută la conversia alimentelor (carbohidrați) în ”combustibil” (glucoză) necesar celulelor pentru a-și desfășura activitatea

ajută la producerea materialului genetic celular (ADN și ARN)

asigură funcționarea normală a celulelor nervoase

conlucrează cu Vitamina B9 (acid folic) la producerea de eritrocite (globule roșii) și utilizarea corespunzătoare a fierului în organism

vitaminele B12 și B9 sunt implicate și în producerea de S-adenozilmetionina,o substanță implicată în buna funcționare a sistemului imunitar

vitamina B12 împreună cu B6 și B9 sunt implicate în producerea de homocisteină– un aminoacid a cărui valoare în sânge se corelează cu bolile cardiace; cercetătorii nu pot confirma încă dacă homocisteina semnalează doar prezența bolii sau este implicată în apariția ei.

Deficitul de vitamina B12: simptome

Rolul vitaminei B12 este complex de aceea lipsa acestei vitamine provoacă complicații semnificative.

1. Anemia

Vitamina are rol în producția de eritrocite (globule roșii), celulele din sânge care transportă oxigenul la celule.

Scăderea numărului de eritrocite provoacă anemie.

Semnele anemiei: oboseala, amețeala, durere de cap, paloare, puls rapid sau palpitații.

Părul grizonat și glosita (aspectul caracteristic al limbii) sunt alte semne de anemie megaloblastică.

2. Simptome neuropsihiatrice

Simptomele neurologice și psihiatrice sunt generate de afectarea funcțiilor creierului, măduvei spinării și fibrelor nervoase.

Semnele neuropsihiatrice: diminuarea reflexelor, neuropatie (amorțeli, furnicături la degetele de la mâini și picioare, slăbiciune musculară), tulburări cognitive (afectarea memoriei, tulburări de comportament, iritabilitate, depresie, demență și chiar psihoze), afectarea simțului olfactiv (miros)

De ce apare deficit de vitamina B12?

Aportul scăzut de Vitamina B12

Sursele alimentare principale de vitamina B12 sunt: pește, carne (carne de vită și porc în mod special), lapte și brânză, ouă.

Doar sursele animale pot conține vitamina B12; nu există surse de cobalamina din plante, legume, fructe.

Regimul vegetarian și vegan expune la riscul deficitului de vitamina B12.

Află mai mult Vegan vs Vegetarian: care este diferența?

Absorbția scăzută de Vitamina B12

Absorbția de vitamina B12 are loc la nivelul intestinului cu ajutorul unei proteine numită factor intrinsec.

Dacă absorbția intestinală nu decurge normal apare deficit de vitamină B12.

Afecțiuni și tratamente în care scade absorbția de vitamina B12:

anemia pernicioasă: boală autoimună în care autoanticorpi atacă celulele producătoare de factor intrinsec.

Autoanticorpii sunt anticorpi produși de sistemul imunitar și îndreptați împotriva propriului organism (mecanismul bolilor autoimune).

Deoarece absorbția cobalaminei se face doar împreună cu factorul intrinsec, aceasta nu se va mai absorbi corect și va apărea și anemia megaloblastică datorată deficitului de B12.

boli gastrointestinale ca boala Crohn și boala celiacă

infecția cu Helicobacter Pylori

utilizarea îndelungată de metformin– medicament antidiabetic

utilizarea îndelungată a inhibitorilor de pompă de protoni (omeprazol, esomeprazol, ș.a.) și a blocanților de receptori H2 (famotidina, ranitidina, cimetidina ș.a.) folosiți frecvent pentru combaterea refluxului gastro-esofagian

intervenții chirurgicale prin care sunt îndepărtate porțiuni din stomac sau intestin (operații de bypass gastric efectuate pentru obezitate, rezecții gastrice/ intestinale pentru cancere sau alte afecțiuni)

Când trebuie să facem analize?

Se determină nivelul de vitamina B12 în sânge dacă există una dintre situațiile în care bănuim că nivelul este scăzut:

  • boli inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă)
  • utilizarea metformin mai mult de 4 luni
  • utilizarea inhibitorilor de pompă de protoni mai mult de 12 luni
  • persoane cu regim vegetarian/ vegan
  • persoane cu intervenții chirurgicale ale tractului digestiv
  • vârsta peste 75 ani

Deficitul de vitamina B12 se manifestă la o valoare în sânge de 150 pg/ ml sau mai mică.

Află mai mult Boli inflamatorii intestinale: care sunt și cum se manifestă?

Care este necesarul zilnic de vitamina B12?

Necesarul zilnic de cobalamina este destul de mic: 2,4 micrograme/zi pentru persoanele peste 14 ani.

Orientativ:
-o porție de somon (80 g) aduce 4,8 mcg
-o porție de ton (80g) aduce 1 mcg
-un ou aduce 0,6 mcg
-o cană cu lapte aduce 0,9 mcg
-un iaurt aduce 1,4 mcg

Află mai mult Vitamine necesare când consumi produse fără gluten

Cum se corectează lipsa de Vitamina B12 ?

Deficitul se corectează prin administrare de vitamina B12 oral sau injectabil.

Ghidurile terapeutice (British Society for Haematology) recomandă administrarea de Vitamina B12 injectabil 1 mg de 3 ori/ săptămână dacă nu există semne neurologice. Și administrarea tot a doua zi dacă există deja simptome neurologice.

Când cauza anemiei este reversibilă, tratamentul durează aproximativ 3 săptămâni. Când este o cauză ireversibilă (bypass gastric) administrarea este a la long.

Există situații în care corecția deficitului de vitamina B12 este lentă, până la 6-12 luni.

Citește mai departe…

Vitamina B12: beneficii, surse, interacțiuni
Atenție la vitamina B12 dacă iei Metformin
Semne că nu ai destulă vitamina B6
Ce vitamine sunt utile pentru stimularea imunității?
Ce este anemia pernicioasă?

Bibliografie
2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă