Rinichii îndepărtează deșeurile (produși ai metabolismului) și excesul de apă din organism. Analizele pentru rinichi sunt cele care ne informează cât de corect își îndeplinesc rinichii funcția de filtrare a sângelui. Care sunt cele mai uzuale analize pentru rinichi și ce semnalează?
Analizele de sânge nu sunt suficiente pentru a diagnostica o boală a aparatului urinar, dar ne orientează foarte bine.
Sunt analize uzuale (creatinina, sumarul de urină) pe baza cărora medicul de familie ne poate orienta către urolog pentru a stabili cauza afecțiunii renale și tratamentul potrivit.
Pornind de la aceste investigații uzuale se pot solicita mai departe alte analize pentru rinichi din categoria celor imagistice: radiografie, ecografie, RMN sau CT.
Analize pentru rinichi: interpretare
1. Sumar de urină
Sumarul de urină este analiza de bază care analizează compoziția urinei.
Poate detecta prezența bacteriilor în urină (infecția urinară), prezența de sânge și proteine.
Pe baza sumarului de urină medicul decide dacă mai sunt necesare și alte analize.
Prezența sângelui în urină sau hematuria nu este niciodată ceva normal. Semnalează fie o problemă care ține de aparatul urinar, fie o problemă de coagulare a sângelui.
Hematuria poate fi semnul unui cancer vezical sau cancer renal. Acest semn trebuie să ne trimită totdeauna la medicul urolog.
Prezența proteinelor în urină (albuminuria) semnalează, de asemenea, o problemă care trebuie investigată. Nu este normală prezența proteinelor în urină.
Prezența glucozei în urină atestă faptul că și glicemia este crescută. Diabetul nu este ținut sub control și valorile glicemiei sunt frecvent peste 200 mg/ dl.
Află mai mult ⮕ Ce trebuie să faci dacă observi sânge în urină?
2. Creatinina serică
Valori normale creatinină: 0,7-1,3 mg/dl la bărbați și 0,6 – 1,1 mg/dl la femei
Valorile peste 1,2 la femei și peste 1,4 la bărbați pot semnala insuficiența renală.
Creatinina serică este o analiză care dozează creatinina dintr-o probă de sânge. Creatinina este un produs de metabolism, un deșeu care ajunge în sânge.
Rinichiul filtrează sângele și reușește în mod normal să elimine cea mai mare parte din creatinină. În sânge rămâne în mod normal doar o cantitate redusă de creatinină.
Dacă analizele indică o valoare crescută a creatininei, înseamnă că rinichiul nu reușește să-și îndeplinească corect funcția de filtrare a sângelui.
Este un semn că nu reușește să îndepărteze corect nici celelalte deșeuri, nu doar creatinina.
Creșterea creatininei din sânge poate pune diagnosticul de insuficiență renală.
Numai analiza creatininei nu poate spune nimic despre cauza insuficienței renale. Nici dacă afecțiunea este acută sau cronică.
După ce un diagnostic de boală renală a fost stabilit, valoarea creatininei este utilizată pentru a monitoriza cât de eficient este tratamentul.
În cazul bolilor cardiovasculare sau bolilor hepatice, analiza creatininei este efectuată pentru a vedea în ce măsură rinichiul este afectat de aceste afecțiuni.
Analiza se mai efectuează și pentru a vedea dacă anumite medicamente au efecte toxice asupra rinichilor.
Creatinina serică se efectuează și înaintea oricărei intervenții chirurgicale pentru a aprecia funcția rinichilor.
Află mai mult ⮕ 10 obiceiuri care ne pot afecta rinichii
3. Uree
Ureea este dozată din sânge. Este folosită pentru a aprecia funcția renală.
Valoarea normală pentru uree: 7 – 21 mg/dl cu unele variații în funcție de vârstă.
Ureea este tot un deșeu metabolic ce rezultă la degradarea proteinelor. Proteinele provenite din alimente, absorbite din sânge, sunt prelucrate în organism și la finalul procesului rezultă și ureea. Rinichiul filtrează sângele și elimină și ureea.
Ureea singură nu poate pune diagnosticul de insuficiență renală. Trebuie corelată cu alte analize și în primul rând cu creatinina.
Valorile ureei peste 100 mg/dl înseamnă o afectare semnificativă a funcției renale.
Creșterea ureei mai poate însemna: deshidratare, dieta cu exces de proteine , insuficiența cardiacă, sângerare din tractul digestiv.
Scăderea ureei poate apărea în malnutriție, boli hepatice severe, hidratare excesivă.
Când ureea crește pot exista 2 variante principale:
-fie ficatul produce prea multă uree
-fie rinichii nu pot elimina toată cantitatea de uree produsă
Află mai mult ⮕ Durere de rinichi sau durere de coloană? Cum faci diferența?
4. Urocultura
După sumarul de urină și după simptome, medicul poate presupune existența unei infecții urinare.
Urocultura înseamnă determinarea tipului de bacterii existente în urină. Urocultura care pune în evidență microbi, va fi urmată de antibiogramă, adică de testarea sensibilității bacteriilor la antibiotice.
Tratamentul infecției urinare poate fi făcut țintit, cu antibioticul potrivit.
Cum îmi dau seama dacă rinichii funcționează bine?
În analizele de sânge pe care le facem de obicei este inclusă și creatinina.
Valoarea normală a creatininei este 1 mg/dl (uneori un pic sub 1, alteori un pic peste 1).
Pe buletinul de analize veți găsi, sub creatinină, încă o valoare: rata filtrării glomerulare (RFG).
Această valoare arată mai exact cât de bine funcționează rinichii, cât de eficient reușesc să elimine deșeurile.
RFG = 60-100 este considerată normală.
Funcția rinichilor scade cu vârsta și asta este ceva normal. Ne vom apropia de valoarea de 60 a RFG, dar vom rămâne totuși în parametri normali dacă nu există o suferință renală.
Grosso modo, dacă RFG este 60 înseamnă că mai funcționează corect cam 60% din rinichi.
Dacă RFG scade sub 60 și analiza repetată de 2-3 ori într-un interval de câteva luni nu se îmbunătățește, vorbim deja despre o boală renală.
Cele mai multe persoane nu au niciun simptom până când RFG nu ajunge la 20-30.
Sănătatea rinichilor se apreciază în funcție de RFG.
Normal: RFG = cât mai aproape de 100
Stadiul 1 – RFG= 90 sau mai mult
Stadiul 2 – RFG= 60-89
În stadiile 1 și 2 nu există o problemă renală dacă nu avem simptome cum este hematuria, pierderea de proteine în urină (proteinurie sau albuminurie) sau o afecțiune renală depistată deja.
Stadiul 3 – RFG= 30-59
Stadiul 4 – RFG= 15-29
Stadiul 5 – RFG = mai mică decât 15
Stadiul 3 este considerată o afectare moderată a funcției renale și impune urmărire atentă din partea unui nefrolog.
În stadiile 4 și 5 se pune deja problema dializei și a transplantului renal.
Când ar trebui să facem mai des analize pentru rinichi?
Riscul de boală renală crește dacă ne încadrăm într-una din următoarele categorii:
- diabet
- hipertensiune
- colesterol crescut
- obezitate
- boli autoimune cu posibilă afectare renală cum este lupusul
- infecții urinare frecvente, de durată
- litiază renală
- boala polichistică renală
- anomalii ale sistemului urinar
- vârsta peste 65
Dacă la analizele de rutină se constată creșterea creatininei, medicul va decide efectuarea altor investigații care să stabilească gradul de afectare renală.
Citește mai departe…
Proteinuria: prezența anormală a proteinelor în urină
Boala renală: 3 criterii de apreciere a riscului
Insuficiența renală și pericolul ca rinichii să nu mai funcționeze
Sistemul excretor: cum funcționează rinichii?
Bibliografie
- -National Kidney Foundation. Tests to Measure Kidney Function, Damage, and Detect Abnormalities
-MedlinePlus. Urinalysis - NIH National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. Chronic kidney disease tests & diagnosis.
- Chronic Kidney Disease Tests & Diagnosis. NIDDK – National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases.