Grăsimea brună te ajută să scapi de kg în plus

Grăsimea brună (țesutul adipos brun) este un tip de grăsime care produce căldură și participă la reglarea temperaturii corpului în condiții de temperaturi scăzute. Acest proces denumit termogeneză duce la cheltuieli energetice mai mari pe seama grăsimii albe de care ne străduim să scăpăm când avem kilograme în plus.

Corpul nostru posedă mai multe tipuri de grăsime:

Grăsimea albă – formează cea mai mare parte a țesutului adipos. Grăsimea albă stochează energie în diverse părți ale corpului. Tot grăsimea albă este cea care se depune în jurul organelor interne, pe abdomen și care conduce la sindrom metabolic și obezitate.

Grăsimea brună – mult mai redusă cantitativ decât grăsimea albă. Grăsimea brună stochează energie și arde calorii pentru încălzirea corpului atunci când temperatura scade.

Grăsimea bej – este o combinație de grăsime albă și grăsime brună. Participă la reglarea temperaturii corpului convertind celule grăsoase albe în celule grăsoase brune.

Unde este localizată grăsimea brună?

Până în 2008 se credea că grăsimea brună se găsește doar la nou născut și copilul mic la care este localizată pe spate, omoplați și gât.

Ulterior s-a constatat că și adulții au grăsime brună depusă sub forma unor lame fine de o parte și de alta a gâtului, în jurul claviculei, la subraț, în jurul coloanei vertebrale, în spatele sternului și în abdomen.

Cantitatea de grăsime brună diferă de la persoană la persoană. Avem mult mai puțină grăsime brună decât grăsime albă. Se apreciază că numai 1,5% din greutatea corporală este grăsime brună, respectiv 4% din totalul depozitelor de grăsime.

Persoanele slabe, atletice, au mai multă grăsime brună decât alții.

Grăsimea ca un organ endocrin

Grăsimea din depozite eliberează în sânge mai muți hormoni, la fel cum fac și tiroida, hipofiza sau glandele suprarenale.

Trei dintre acești hormoni eliberați din depozitele de grăsime sunt importanți în mod deosebit:

• leptina
• adiponectina
• rezistina

Leptina este cunoscută ca hormonul sațietății pentru că reduce apetitul și te anunță să oprești alimentarea.

În plus, leptina stimulează sistemul imunitar pentru a ne apăra de virusuri și bacterii.

Adiponectina este acționează în principal asupra metabolismului și ne ajută să ne menținem glicemia normală și are și efect antiinflamator.

Rezistina reglează acțiunea adiponectinei, reduce viteza reacțiilor oferind timp organismului pentru reglajele fine.

Cei 3 hormoni – leptina, adiponectina și rezistina – au o influență semnificativă asupra sănătății.

Când facem depozite prea mari de grăsime, acești hormoni încep să fie eliberați în sânge în cantități nepotrivite sau la momentul nepotrivit.

Semnalele pe care le vor transmite asupra creierului, inimii sau sistemului imunitar devin confuze și generează ulterior dereglări metabolice.

Grăsimea albă în exces provoacă sindromul metabolic

Excesului de grăsime albă conduce la sindrom metabolic, o afecțiune gravă în care reglarea glicemiei devine dificilă, cresc trigliceridele și tensiunea arterială și crește riscul bolilor cronice cum este diabetul tip 2.

Apariția sindromului metabolic este un semnal de alarmă de care obligatoriu trebuie ținut cont.

Cum ne dăm seama că a apărut deja sindromul metabolic?

Dacă avem circumferința taliei mai mare de 94 la bărbați și mai mare de 80 la femei și adunăm trei sau mai multe din semnele de mai jos, atunci avem sindrom metabolic:

• glicemie peste 100 mg/ dl
• tensiune arterială peste 130/ 85
• trigliceride peste 150
• HDL-colesterol sub 40

Află mai mult ⮕ Ce este sindromul metabolic și ce consecințe are?

Grăsimea brună stimulează metabolismul

Metabolismul include toate reacțiile chimice care transformă ceea ce mâncăm în glucide, lipide și aminoacizi. Corpul nostru știe să folosească glucidele, lipidele și aminoacizii pentru a furniza energia necesară tuturor activităților pe care le desfășurăm.

Metabolismul este influențat de diverși factori ca dieta, genele, factorii de mediu și activitatea zilnică.

La temperaturi scăzute este activată grăsimea brună, iar cercetătorii au descoperit că celulele de grăsime brună declanșează termogeneza. Termogeneza este producția de căldură prin arderea depozitelor energetice din celulele de grăsime albă.

Specialiștii apreciază că stimularea termogenezei poate conduce la pierderea a 4-5 kg de grăsime albă în cursul unui an. Și dacă luăm în calcul că beneficiile asupra sănătății încep să se vadă chiar și de la 5 kg scădere în greutate, merită să acordăm atenție grăsimii brune care stimulează termogeneza.

Creșterea cantității de grăsime brună combate efectele sindromului metabolic

Putem să creștem cantitatea de grăsime brună pentru a arde mai multe calorii și a scăpa de kg în plus.

Dușul rece și baia rece

Grăsimea brună se activează la temperaturi scăzute, suficient de scăzute încât să atingem limita disconfortului și să tremurăm. Unele studii susțin că ne putem influența termostatul cu dușuri reci sau băi foarte reci care pot stimula metabolismul activând grăsimea brună.

În plus, imersia în apă rece îmbunătățește atenția, dispoziția psihică, focusul și atenția.

Evident, trebuie ținut cont de riscurile expunerii la temperaturi scăzute atunci când avem deja unele afecțiuni, cum sunt cele cardiace.

Activitatea fizică

Cercetările sugerează că exercițiile fizice activează un hormon numit irizină. Acest hormon poate stimula celulele grăsimii albe să funcționeze ca și grăsimea brună cu stimularea termogenezei.

Află mai mult ⮕ Cum să faci mișcare ca să slăbești?

Alimente care stimulează grăsimea brună

Unele alimente intensifică termogeneza produsă de grăsimea brună și sunt utile când vrem să scăpăm de kg în plus stimulând metabolismul.

Termogeneza consumă combustibil din grăsimea albă depusă excesiv.

Sunt compuși specifici din aceste alimente cu efect dovedit de stimulare a termogenezei:

• capsaicina din ardeiul iute, piper, usturoi și din alte condimente
• resveratrolul din struguri, afine, merișoare
• mentolul conținut în mentă
• carvacrolul din cimbru, măghiran și oregano
• turmericul care stimulează formarea de grăsime brună din grăsimea albă
• quercitina din ceapa roșie, șalote, roșii, mere, fructe de pădure și varză
• luteolina din ardeiul verde, țelină, dovleac și anghinare
• acidul clorogenic din mere, pere, prune, struguri, kiwi și boabe de cafea
• acidul ursolic din multe fructe, dar și ierburi aromatice cum este rozmarinul, cimbrul, sau menta
• hesperidina din citrice: lămâi, portocale, grepfrut
• beta-D-glucanul din orz, ovăz, grâu și ciuperci
• licopenul din roșii, pepene roșu, ardei gras roșu și alte fructe și legume colorate
• lignanii din semințe de susan, semințe de dovleac, de floarea soarelui sau semințe de in
• acidul elagic din căpșuni, zmeură, merișoare, dar și din nuci
• antocianine din fructele și legumele de culoare violet: afine, mure, cartofi violet sau prune
• hidroxitirozol conținut mai ales în măsline
• omega-3 conținut mai ales de peștele gras: ton, somon, sardine
• epigalocatehina din ceaiul verde, mere, cireșe sau lămâi

Observăm că toți acești compuși utili metabolismului se găsesc preponderent în fructe, legume, cereale integrale, semințe și nuci.

Citește mai departe…

Hormonii vinovați pentru creșterea în greutate
Rețete de slăbit: 10 greșeli frecvente
Ce spune dimensiunea taliei despre sănătatea ta?
Hormonii tiroidieni și metabolismul
Metabolismul în cura de slăbire