Acasă Blog Pagina 27

Cheaguri de sânge: prevenire și tratament

Cheaguri de sânge sau trombi sunt aglomerări de celule sanguine care pot apărea în interiorul venelor sau arterelor în anumite condiții și care pun viața în pericol.

Sunt 3 categorii de medicamente care previn sau tratează cheagurile de sange (tromboza): anticoagulante, antiagregante și trombolitice (fibrinolitice).

Denumirile pot părea complicate, dar rolul acestor medicamente este de a preveni formarea agregatelor de celule sanguine. Sau dizolvarea cheagurilor de sange deja formate.

COVID-19 este considerată mai degrabă o afecțiune vasculară care expune la tromboze, decât o boală respiratorie.
Anticoagulantele au un rol principal în tratarea infecției cu SARS-CoV-2.

Cheaguri de sânge: cum se formează?

Cheagurile de sânge rezultă ca urmare a unui lanț de reacții numit coagularea sângelui. În acest lanț, factorii principali sunt trombocitele și factorii de coagulare.
Trombocitele sunt celule care aparțin sângelui, alături de globule roșii și albe.

Ce sunt factorii de coagulare? Sunt proteine produse de propriul nostru organism. Acestea intervin obligatoriu în coagularea sângelui.

Coagularea este esențială în situațiile în care vasele de sânge sunt lezate. Cheagul de sânge formează dopul necesar pentru a opri pierderea de sânge.

Dacă dopul (cheagul de sânge) se formează fără să fie nevoie de el, atunci stagnarea lui în vas și ulterior deplasarea lui poate pune viața în pericol.

Află mai mult Cheag de sânge sau tromboza: semne de alarmă

Cum acționează medicamentele?

  • Anticoagulantele vor bloca factori de coagulare.
  • Antiagregantele vor bloca alipirea trombocitelor și le vor împiedica să formeze cheagul de sange.
  • Tromboliticele sau fibrinoliticele acționează abia după ce cheagul s-a format, cu scopul de a-l dizolva.

Anticoagulante

Anticoagulantele inhibă unul sau mai mulți factori de coagulare.

Trombostop și Sintrom sunt anticoagulantele cele mai cunoscute. Fac parte din grupa antivitamine K. Acționează prin inhibarea vitaminei K.
Cea mai mare problemă cu acest tip de medicamente este că necesită verificarea frcventă a eficienței lor.
Se efectuează periodic analiza numită INR. Valoarea INR între 2-3 confirmă că medicamentul este eficient.

Anticoagulantele noi nu mai necesită efectuarea INR.
Exemple: dabigatran (Pradaxa), rivaroxaban (Xarelto), apixaban (Eliquis).
Se administrează în doze fixe care nu necesită ajustare în funcție de INR.

Heparina este un anticoagulant care se administrează intravenos, numai în spital. Medicul ajustează dozele în funcție de analizele de sânge.

Heparinele cu greutate moleculară mică: enoxaparina (Clexane), fraxiparina, dalteparina
-se administrează subcutanat
-nu necesită analize de coagulare și ajustarea dozelor
-se pot administra și în afara spitalului

Alte anticoagulante cu administrare injectabilă: fondaparina, bivalirudin, lepirudin

Află mai mult Eliquis, Xarelto, Pradaxa în loc de trombostop: ce beneficii au anticoagulantele noi?

Antiagregante

Antiagregante sunt denumite medicamentele care blochează agregarea trombocitelor. Trombocitele sunt celulele care se aglomerează în interiorul unui cheag.
Împiedicând trombocitele să se lipească una de cealaltă pentru a forma cheagul de sange, medicamentele antiagregante se opun formării trombului. Sunt prevenite astfel trombozele.

Aspirina și Dipiridamol
Au efect antiagregant modest. Dar nici efectele secundare nu sunt exagerate comparativ cu alte medicamente.
Sunt utilizate adesea pentru a preveni riscul de infarct miocardic sau accident vascular.

Inhibitori de receptori ADP (adenozin-difosfat): Clopidogrel (Plavix), Prasugrel
Sunt mult mai potente decât aspirina și dipiridamolul. Sunt folosite mai ales când este risc de tromboze în interiorul arterelor.
Sunt prescrise frecvent celor la care s-au montat stenturi pe artere coronare.
Durata de administrare după montarea stentului este controversată.

Inhibitori IIb/ IIIa: abciximab (ReoPro), eptifibatide (Integrilin), tirofiban (Aggrastat)
Sunt cele mai puternice dintre medicamentele antiagregante. Sunt utilizate intravenos.
Inhibă formarea trombilor imediat după montarea unui stent coronarian. Sau la persoane cu infarct miocardic acut.

Află mai mult Ce medicamente și alimente fluidifică sângele?

Trombolitice

Sunt medicamente puternice care pot dizolva un cheag gata format. Sau un cheag care este în curs de formare. Dar poate crește și riscul de sângerare la administrarea lor.

Sunt utilizate în primele ore după un infarct miocardic sau un accident vascular trombotic. Scopul este tentativa de a debloca artera blocată de tromb.
Exemple: tenecteplase, streptokinaza, urokinaza.

Află mai mult? Anticoagulante noi în loc de Trombostop: beneficii și riscuri

Cheaguri de sânge: cum le prevenim?

Modificări ale stilului de viață

  • oprirea fumatului
  • exerciții fizice
  • evitarea perioadelor îndelungi de ședere pe scaun
  • menținerea unei greutăți corporale normale
  • reducerea aportului de sare
  • evitarea călătoriilor lungi cu avionul

Medicamente anticoagulante administrate preventiv dacă există una din situațiile de mai jos:

Medicamente antiagregante administrate preventiv dacă există în antecedente:

Află mai mult Stent coronarian: cum se montează și ce rol are?

Cheaguri de sânge în infecția COVID-19

Infecția cu SARS-CoV-2 se caracterizează printr-o tendință crescută la tromboze. Coagularea este afectată. Pot apărea tromboze venoase, dar și arteriale.

Analizele de sânge care avertizează medicul că pacientul poate evolua spre tromboze micro- și macrovasculare sunt markerii inflamatori.
Proteina C reactivă, VSH, procalcitonina și feritina și D-dimerii au valori crescute în formele medii-severe de COVID-19 în care apar și tromboze.

O analiză recentă a datelor din peste 35 de studii clinice care au inclus persoane internate pentru COVID-19 au arătat o reducere substanțială a riscului de tromboze dacă se administrează tratament anticoagulant.

Trombozele venoase au apărut la un procent de 41,9% din persoanele fără tratament anticoagulant. Cu anticoagulante procentul a scăzut la 10,5-19,8%.
Trombozele arteriale au scăzut de la 11% la 1-2%.

Un alt studiu clinic a inclus persoane cu fibrilație atrială și tratament anticoagulant cronic. Rezultatele au indicat la aceste persoane un risc mai mic de a face forme severe de COVID-19.

Citește mai departe…

Atac ischemic tranzitor: care sunt semnele? cum reducem riscul?
Anticoagulantele: 5 precauții necesare când urmezi acest tratament
Remedii din plante interzise înainte de operație
Trombocite crescute: 7 cauze frecvente și riscurile la care ne expun
Fibrilația atrială: cum eviți riscul de accident vascular?

Bibliografie

Anticoagulantele: 5 precauții necesare când urmezi acest tratament

Anticoagulantele sunt medicamente care împiedică formarea cheagurilor de sânge (trombi). Sunt necesare și salvatoare de viață în anumite condiții. Scopul folosirii anticoagulantelor este reducerea riscului de tromboză venoasă, accident vascular sau embolie pulmonară în afecțiuni în care s-a constatat în timp că acest risc este mare.

Cheagul de sânge care se formează în urma coagulării are un rol binefăcător în condiții obișnuite. De exemplu, la intervențiile chirurgicale, desfășurarea normală a coagulării duce la formarea cheagului de sânge care oprește sângerarea (hemoragia).

În anumite afecțiuni, cum este fibrilația atrială sau alte tulburări de ritm cardiac, riscul formării spontane a cheagurilor de sânge fără să fie necesară oprirea unei hemoragii, este mai mare. Odată formate cheagurile de sânge pot migra în alte zone ale corpului și pot crea situații care pun viața în pericol. De exemplu, migrarea unui tromb la nivelul plămânilor provoacă embolia pulmonară care poate fi fatală.

Anticoagulantele nu opresc complet formarea cheagurilor de sânge, ci prelungesc mult timpul în care cheagul se formează la locul unde un vas de sânge s-a rupt. De aceea, principalul efect secundar al anticoagulantelor este sângerarea.

Riscul de sângerare când avem tratament cu anticoagulante este și motivul pentru care sunt necesare unele măsuri de siguranță.

Anticoagulantele necesită precauții

Evită activitățile riscante

Activitățile riscante când iei anticoagulante sunt cele care pot provoca traumatisme mai mici sau mai mari urmate de hemoragie care poate fi excesivă.

Este recomandabilă atenție la:

  • folosirea foarfecelor, cuțitelor și a altor obiecte tăioase
  • bărbieritul cu lama
  • taaierea unghiilor
  • folosirea aței dentare
  • grădinărit (folosește totdeauna mănuși)

Sunt de evitat și sporturile de contact ca (fotbalul, hockey) sau cele la care există risc de cădere (schi, patinaj).

Evită alimentele cu multă vitamina K

Trombostopul și varfarina sunt anticoagulantele a căror acțiune este legată de vitamina K.

Când folosim aceste anticoagulante sunt de evitat alimentele care conțin vitamina K în cantități medii sau mari. De exemplu:

  • spanac (gătit are conținut de vitamina K mai mare decât sub formă crudă)
  • kale
  • pătrunjel (crud)
  • broccoli (gătit)
  • varza de Bruxelles

Au cantitate redusă de vitamina K:

  • varza (gătită)
  • salata
  • prunele (gătite)
  • sparanghel
  • avocado
  • afine crude
  • mazăre (gătită)
  • morcovi
  • țelină
  • castraveți
  • ceapă
  • cartofi
  • cartofi dulci
  • dovleac
  • roșii

Află mai mult Diferența între vitamina K1 și vitamina K2

Evită anumite sucuri și fructe

Ca și alimentele cu vitamina K, anumite fructe și sucuri din aceste fructe pot influența efectul anticoagulantelor, reducându-le efectul.

De exemplu: sucul de merișoare, sucul de grepfrut sau sucul de rodie.

Evită excesul de alcool

Excesul de alcool care provoacă stare de ebrietate crește riscul de cădere și de apariție a sângerării.

Evită suplimentele din plante

Unele suplimente din plante au efect asemănător anticoagulantelor prelungind timpul de apariție a cheagului sanguin. Efectul lor nu este însă previzibil și standardizat și de aceea, nu putem folosi suplimente din plante în locul medicamentelor anticoagulante.

În schimb, folosirea în același timp a anumitor suplimente și a medicamentelor anticoagulante poate crește imprevizibil riscul de sângerare.

De aceea, dacă folosești anticoagulante, nu trebuie să iei simultan și suplimente, ca de exemplu:

Citește mai departe…

Remedii din plante interzise înainte de operație
Fibrilația atrială: cum eviți riscul de accident vascular?
Eliquis, Xarelto, Pradaxa în loc de trombostop. Ce avantaje au anticoagulantele noi?
Medicamente și alimente care fluidifică sângele
De ce apar ușor vânătăi și sângerare?

Bibliografie

Trombocite crescute: 7 cauze frecvente și riscurile la care ne expun

Trombocite sunt celule ale sângelui cu rol esențial în hemostază (oprirea sângerărilor).
Când există trombocite crescute în sânge peste nivelul considerat normal, suntem expuși la riscul de tromboze sau hemoragii.

Trombocitele peste 450 000 pe milimetru cub sunt considerate trombocite crescute. În termeni medicali trombocitele crescute sunt denumite trombocitoză.

Uneori, deși sunt multe, trombocitele nu funcționează cum ne-am aștepta. În loc să favorizeze formarea cheagurilor de sânge, apar sângerări, adică efectul exact opus.

Sunt multe cauze pentru care cresc trombocitele. Și cele mai multe din ele pot fi rezolvate de medicul hematolog.

1. Boli mieloproliferative

În bolile mieloproliferative, măduva osoasă produce în exces celule care ajung în sânge. Aceasta este cauza pentru care pot exista trombocite crescute.

Există mai multe afecțiuni în grupul bolilor mieloproliferative în care apare trombocitoza.

De exemplu, policitemia vera este o afecțiune în care cresc toate tipurile de celule sanguine: eritrocite (hematii, globule roșii), leucocite (globule albe) și trombocite.

Trombocitemia esențială este o altă afecțiune din acest grup.
Trombocitele cresc la valori foarte mari (milioane/ mm cub) și riscul de tromboze este mare.
Tratamentul vizează reducerea numărului de trombocite.

2. Trombocite crescute în infecții

Infecțiile sunt cauza cea mai frecventă de trombocitoză, atât la copii, cât și la adulți.

Creșterea trombocitelor poate fi extremă – peste 1 milion/ ㎣. Dar rezolvarea infecției duce la revenirea la normal a numărului de trombocite.

3. Anemia prin lipsa de fier

Anemia feriprivă se caracterizează prin scăderea hematiilor și a hemoglobinei.
Dar nu este neobișnuit ca, simultan, să crească trombocitele.

Tratamentul cu fier va corecta anemia și, ulterior și numărul de trombocite.

Află mai mult Cum se corectează lipsa de fier?

4. Anemia hemolitică

Hemoliza presupune fragmentarea hematiilor. Rezultă hematii de mici dimensiuni pe care aparatul care citește hemoleucograma le numără ca fiind trombocite.

Deci trombocitele nu sunt în realitate crescute. Doar că fragmentele de hematii au dimensiuni apropiate și sunt numărate împreună.

Eroarea se va vedea dacă se efectuează un frotiu de sânge periferic. Medicul hematolog va indica această analiză pentru a lămuri diagnosticul.

5. Cancere cu trombocite crescute

Trombocite crescute apar în diverse forme de cancer. Se numește trombocitoză paraneoplazică.

Cel mai frecvent trombocitoza apare în cancerul pulmonar, cancer hepatic, cancer ovarian sau cancer de colon.

Și anumite forme de leucemie se pot însoți de trombocitoză.

6. Trombocite crescute în absența splinei

Splina este un organ care participă la producerea celulelor sanguine. Dar și la îndepărtarea lor din sânge atunci când acestea și-au parcurs ciclul de viață.

Dacă splina este îndepărtată chirurgical (splenectomie) apare trombocitoza.

Imediat după operație numărul trombocitelor este foarte mare și există risc crescut de tromboze.

Riscul se menține până la o lună după scoaterea splinei.

7. Boli inflamatorii

Bolile inflamatorii reumatice, vasculitele sau bolile inflamatorii intestinale se pot însoți de trombocite mari.

În bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerohemoragică) este consemnat riscul de tromboză venoasă profundă sau trombembolii pulmonare.
Este crescut și numărul trombocitelor, dar și funcția lor este afectată.

Trombocitoza apărută în boala Crohn și colita ulcerohemoragică este propusă ca marker al bolii, ca semn caracteristic.

Cercetătorii au stabilit că inflamația și coagularea sunt două procese interdependente. Una o poate activa pe cealaltă.

Trombocite crescute: riscuri la care suntem expuși

Trombocitele sunt celule care participă la coagularea sângelui. Este logic să ne gândim că atunci când sunt în exces și coagularea este excesivă. Riscul de tromboze este mai mare.

Contraintuitiv este faptul că trombocitele crescute pot provoca și hemoragii, un simptom la polul opus cu trombozele. Acest lucru se poate întâmpla atunci când trombocitele sunt multe la număr, dar nefuncționale, incapabile să-și îndeplinească funcțiile normale.

În concluzie, trombocitoza ne expune ambelor tipuri de riscuri, fie tromboze, fie hemoragii.

Semne că trombocitele sunt crescute

Hemograma este analiza de rutină pe care se pot observa trombocitele crescute înaintea apariției vreunui simptom.

Alteori există semne și simptome care ne fac să ne gândim la această modificare a sângelui:

  • vânătăi la traumatisme minore sau fără să ne lovim
  • sângerări gingivale, din nas sau în scaun
  • splina mărită
  • senzație de arsură la mâini și picioare
  • semne de accident vascular: confuzie, durere de cap, convulsii, tulburări de vorbire, paralizii
  • simptomele unui cheag sanguin în vasele membrelor inferioare: umflarea piciorului, roșeața tegumentului, durere
  • simptome vasomotorii: durere de cap, durere în piept, urticarie, senzație de înțepături la membre, tulburări vizuale

De reținut

Numărul crescut de trombocite ne poate expune la risc de tromboze sau hemoragii.

Trombocitele crescute la copii sunt cel mai frecvent cauzate de infecții.

Unele din cauzele trombocitozei sunt serioase. Necesită investigații suplimentare și tratament hematologic.

Citește mai departe…

Policitemia vera: simptome, analize, tratament
Cheag de sânge (tromboza): semne de alarmă
Hemoleucograma: valori normale, interpretare, boli
Ce analize depistează cancerul la timp?
Analize medicale bine de făcut chiar dacă nu te doare nimic

Bibliografie

Anticoagulante. Medicamente și alimente fluidifică sângele

Anticoagulante sunt medicamente care tratează sau previn formarea cheagurilor de sânge. Unele alimente cum este usturoiul, dar și unele extracte din plante pot avea efect anticoagulant care interferează cu efectul medicamentelor.

Cheagul de sânge (tromb) este un dop semisolid compus în principal din fibrină (o proteină), trombocite, hematii. Rolul trombului este de a opri sângerarea atunci când un vas de sânge s-a spart.

Formarea cheagurilor de sânge este o funcție extrem de importantă pe care o îndeplinește organismul nostru pentru a ne feri de sângerări exagerate.

Anticoagulantele și antiagregantele sunt medicamente care se opun fenomenului natural al coagulării sângelui. Sub acțiunea anticoagulantelor și antiagregantelor sângele este mai fluid, face mai greu cheag de sânge atunci când ar fi nevoie.

Din acest motiv anticoagulantele și antiagregantele au ca principal efect secundar sângerarea.

Află mai mult Cheag de sânge sau tromboza: semne de alarmă

Ce previn anticoagulantele?

Atunci când trombul migrează din zona în care s-a format în altă zonă a corpului primește denumirea de embol.
De exemplu, embolia pulmonară este cauzată de migrarea într-un vas sanguin din plămân a unui embol pornit dintr-o venă a membrelor inferioare.

Deplasarea unui tromb la distanță de locul unde s-a format poate duce la blocarea unui vas de sânge și întreruperea circulației sângelui către acel organ. Consecința poate fi gravă:

Anticoagulantele și antiagregantele se folosesc pentru a reduce riscul unor complicații atât de grave.

Anticoagulantele previn formarea de trombi în situații în care există risc mare de apariție a cheagurilor sanguine:

  • tromboza venoasă profundă când trombul se formează în venele membrelor inferioare
  • embolia pulmonară când trombul blochează vase de sânge pulmonare
  • sindromul coronarian acut când trombul blochează vase coronariene și apare infarctul miocardic
  • fibrilația atrială în care inima bate neregulat și apar trombi în interiorul inimii
  • prevenirea apariției trombilor după intervenții chirurgicale
  • prevenirea apariției trombilor la persoane cu valve mecanice cardiace

Află mai mult Tromboza: Când există risc crescut?

Care sunt medicamentele anticoagulante cele mai utilizate?

Coagularea este o cascadă de reacții în care sunt implicați mai mulți factori de coagulare și trombocitele.

Principalele categorii de anticoagulante:

  • antivitamine K: warfarina, trombostop
  • heparine cu greutate moleculară mică: enoxaparina (Clexane), nadroparina (Fraxiparine), tinzaparina (Innohep) ș.a.
  • anticoagulante noi: apixaban (Eliquis), rivaroxaban (Xarelto), dabigatran (Pradaxa) și altele

Află mai mult Atac ischemic tranzitor: semne de alarmă

Diferența anticoagulante vs antiagregante

Antiagregantele sunt medicamente care acționează asupra trombocitelor, celulele care participă la formarea cheagului de sânge.

Și antiagregantele se folosesc pentru prevenirea accidentului vascular sau infarctului miocardic. Precum și la persoanele cu stent coronarian sau alte tipuri de intervenții pe vasele sanguine.

Exemple de antiagregante:

  • aspirina
  • clopidogrel (Plavix, Trombex)
  • prasugrel (Effient)
  • ticlopidina (Ipaton, Ticlid)

Află mai mult Trombocite crescute: 7 cauze frecvente

Anticoagulantele din suplimente și surse naturale

Unele alimente și suplimente au proprietăți anticoagulante. Totuși ele nu sunt autorizate pentru a înlocui tratamentul anticoagulant medicamentos deoarece efectul lor nu este predictibil.

Formarea și deplasarea unui tromb poate fi fatală. Ceea ce este prescris de medic trebuie respectat cu strictețe.

Există unele dovezi științifice pentru efect anticoagulant la:

Dar suplimentele cu aceste ingrediente sau alimentele ca atare nu pot înlocui medicația.

Află mai mult Tromboza venoasă profundă: simptome, analize, tratament

Alimente care ar trebui evitate dacă avem tratament cu Trombostop sau Warfarină

Trombostopul și warfarina sunt anticoagulante a căror acțiune depinde de nivelul vitaminei K din organism. Anumite alimente și băuturi cu conținut mai mare de vitamina K pot influența activitatea trombostopului și warfarinei și le pot face mai puțin eficiente în prevenirea formării cheagurilor de sânge.

Pentru a nu influența nivelul vitaminei K este bine să evităm suplimentele cu multivitamine care conțin și vitamina K, dar și unele alimente care au vitamina K în cantitate mai mare:

Ce efecte secundare au anticoagulantele?

Principalul efect secundar al tuturor acestor medicamente este sângerarea, hemoragia.

De aceea, atunci când urmează o intervenție chirurgicală medicul chirurg și medicul anestezist trebuie informați dacă aveți tratament anticoagulant și antiagregant.

Există o conduită specială pentru fiecare medicament. Unele dintre medicamente trebuie oprite cu un număr de zile înainte și se reiau după operație.

În perioada perioperatorie, protecția față de tromboze se asigură de obicei cu heparine cu greutate moleculară mică (Clexane, Fraxiparine etc).

Citește mai departe…

Anticoagulante noi (Eliquis, Xarelto, Pradaxa) în loc de trombostop: beneficii și riscuri
Fibrilație atrială: tratamentul anticoagulant
Cheag de sânge sau tromboza: semne de alarmă
Metode care stimulează circulația sângelui
Remedii din plante interzise înainte de operație

Bibliografie

Metode care stimulează circulația sângelui

Dacă ai mâinile și picioarele reci sau observi că unghiile de la picioare cresc foarte lent, foarte probabil ai probleme cu circulația sângelui.

Circulația sângelui se întâmplă automat. Cu fiecare bătaie a inimii, o cantitate de sânge este pompată către toate țesuturile asigurându-le oxigenul și nutrienții necesari. Dacă fluxul de sânge este restricționat prin îngustarea vaselor de sânge, apar simptome ca mâinile și picioarele reci.

Dacă situația se agravează și mai mult și scade substanțial fluxul sanguin, apar durerea și ulcere ale pielii, leziuni care se vindecă dificil.

Arterele și venele

Arterele și venele lucrează în tandem, dar transportă sânge în direcții diferite.

Prin artere sângele ajunge de la inimă la diferitele organe ale corpului și la membre. Prin vene sângele este transportat înapoi la inimă.

Afectarea circulației sângelui prin artere se poate manifesta prin:

  • durere în piept (angina pectorală)
  • infarct miocardic
  • accident vascular
  • boală arterială periferică (reducerea fluxului de sânge către musculatură, manifestată tipic la membrele inferioare cu dureri musculare mai ales la mers, amorțeală și înțepături, slăbiciune musculară.

Afectarea circulației sângelui prin vene provoacă alte afecțiuni și simptome, care includ:

  • varicele
  • decolorarea pielii la mâini și picioare
  • mâini și picioare reci
  • picioare și glezne umflate

Află mai mult Câte trepte să urci pentru o inimă sănătoasă?

Metode care stimulează circulația sângelui

Exercițiile fizice și mersul pe jos

Problemele circulatorii pot fi evitate dacă prevenim sau tratăm corect afecțiuni ca diabetul, hipertensiunea sau colesterolul crescut.

Exercițiile fizice ajută fiecăreia din aceste afecțiuni, dar mențin și o bună circulație a sângelui.

Mersul pe jos, pe distanțe progresiv mai mari, crește rezistența la efort și stimulează circulația sângelui.

Orice formă de mișcare este benefică, de la înot la grădinărit. Yoga este, de asemenea, o foarte bună practică de menținere a circulației sanguine optime.

Hidratarea

Sângele conține multă apă și, de aceea, hidratarea este importantă. Necesarul zilnic de apă este de aproximativ 2-3 litri, dar persoanele cu afecțiuni cardiace trebuie să discute cu medicul dacă există restricții.

Picioarele ridicate

Picioarele trebuie ridicate deasupra nivelului șoldurilor atunci când stăm întinși în pat pentru a favoriza circulația sângelui.

Poziția în șezând la birou, chiar dacă este poziția corectă, trebuie alternată cu lucrul în picioare sau cu mișcarea periodică. Este recomandabil să rotim gleznele și să mișcăm degetele cât mai des.

Ciorapi compresivi

Ciorapii compresivi apică presiune pe gambe și stimulează întoarcerea sângelui către inimă.

Sunt recomandați de medic mai ales atunci când există varice sau limfedem.

Masajul

Anumite tipuri de masaj pot îmbunătăți circulația sângelui. Unul din ele este masajul denumit effleurage.

Effleurage implică frecționarea ușoară, cu mișcări lungi de-a lungul vaselor de sânge de la picioare. Fizioterapeuții pot practica un asemenea tip de masaj profesionist.

Află mai mult Mersul pe jos: 5 beneficii majore pentru inimă

Contează regimul alimentar pentru circulația sângelui?

Alimentația sănătoasă și controlul caloriilor ingerate te ajută să menții greutatea optimă. Obezitatea îngreunează circulația sângelui și favorizează depunerea plăcilor de colesterol pe pereții vaselor de sânge cu îngustarea acestora (ateroscleroza).

Dieta de tip mediteranean cu accent pe fructe, legume, pește și cereale integrale este recomandată de cardiologi pentru îmbunătățirea activității inimii și vaselor de sânge.

  1. Unele alimente pot stimula circulația sângelui pentru că au un conținut mai mare de nitrați. Nitrații sunt compuși din nitrogen și oxigen pe care organismul nostru îi convertește în oxid nitric. Iar oxidul nitric relaxează vasele de sânge și favorizează transportul sângelui.

Alimente natural bogate în nitrați:

  1. Alte alimente stimulează circulația prin combaterea inflamației, fluidificarea sângelui sau reducerea colesterolului care se depune pe vase:
  • fructe
  • legume
  • pește
  • ulei de măsline
  • nuci și semințe
  • avocado
  • cereale integrale

Ce să eviți dacă ai probleme cu circulația sângelui?

  • contactul direct cu obiecte reci sau fierbinți

Circulația proastă creează probleme de sensibilitate la nivelul pielii. Nu mai percepem corect intensitatea temperaturii calde sau reci și pot apărea accidente.

De aceea, nu este recomandabil să fie un contact direct între piele și obiectele fierbinți sau gheața.

Purtarea mănușilor și a șosetelor ne protejează. Este necesară și verificarea atentă a temperaturii apei de baie pentru a evita accidentele.

  • îmbrăcămintea prea strâmtă

Hainele care cresc presiunea în anumite arii ale corpului, restricționează fluxul de sânge și trebuie evitate. Mai ales pantalonii strâmți și pantofii prea ficși.

  • fumatul

Fumatul crește riscul îngustării vaselor de sânge și al apariției problemelor circulatorii. De aceea, ar trebui întrerupt.

Specialiștii afirmă că circulația sângelui se îmbunătățește după 2-3 săptămâni de la oprirea fumatului.

Citește mai departe…

Picioare reci: 5 cauze care te trimit la medic
Durere de picioare: sunt de vină arterele și venele?
Ateroscleroza. Ghid complet
Insuficiența venoasă: cauze, semne, tratament
Picioare umflate: 10 cauze frecvente

Bibliografie

Tromboza. Află dacă ai risc crescut

Tromboza este una din afecțiunile care scapă cel mai mult la diagnosticare. Persoanele cu factori de risc cunoscuți pot acționa la timp. Când trebuie să ne gândim la riscul de tromboză? În ce situații riscul este mai mare decât la populația generală?

Tromboza sau cheagul de sânge poate apărea în interiorul unei vene sau al unei artere. Sunt situații în care probabilitatea de apariție a trombozelor este mai mare.

Tromboza venoasă poate să provoace simptome sau poate trece neobservată până la apariția unei complicații.

Semnele cele mai frecvente sunt:

  • edemul membrului inferior – este cel mai specific semn
  • durere în membrul inferior – apare la 50% din persoanele cu tromboză
  • sensibilitate crescută la nivelul gambei – apare la 75% din persoane
  • roșeață și căldură locală, în teritoriul venei afectate
  • embolia pulmonară fără alte semne care să ne avertizeze

I. Cauze genetice care cresc riscul de tromboza

Suntem obligați să ne gândim la o cauză genetică a trombozelor atunci când repetăm episoadele de tromboză sau când în familie există și alte rude de gradul I care au avut aceleași probleme.

Apariția trombozelor la vârste sub 40-50 de ani sau avorturile spontane repetate pot să ridice suspiciunea de anomalii genetice.

Trombofilia cu factor V Leiden

Factor V Leiden este numele unei mutații genetice care provoacă trombofilie.

Consecința trombofiliei este creșterea riscului de de a forma cheaguri de sânge și tromboza.

Mutația genetică este relativ frecventă la populația europeană.

Dacă există această mutație și se suprapun și alti factori de risc, pot apărea tromboze profunde sau embolie pulmonară.

Trombofilia datorată protrombinei 

Trombofilia (tendința crescută de a forma cheaguri de sânge) poate apărea și atunci când în sânge se află protrombină în exces.

Protrombina este o proteină aflată în sânge și care contribuie la formarea cheagurilor. Persoanele cu această anomalie pot să dezvolte tromboze sau embolie pulmonară.

Unele cercetări susțin că această anomalie poate provoca pierderi de sarcină. Dar poate explica și anumite complicații ale sarcinii:

  • preeclampsia – creșterea tensiunii arteriale în sarcină
  • dezlipirea de placentă
  • dezvoltarea precară a fătului

Tromboza datorată nivelului scăzut de anticoagulante naturale

Există mutații genetice care determină un nivel scăzut al anticoagulantelor naturale prezente în sânge. Acestea sunt proteina S, proteina C și antitrombina.

Anomaliile de coagulare a sângelui pot fi detectată prin analize de sânge.

Află mai mult Ce este trombofilia?

II. Cauze dobândite care cresc riscul de tromboza

Arterioscleroza

Arterioscleroza este cauzată de apariția plăcilor de grăsimi, colesterol și alte substanțe la nivelul pereților arteriali.

Apariția plăcii de colesterol creează condiții propice pentru inflamație, se poate rupe și migra în alte zone sau poate favoriza apariția cheagurilor de sânge.

Fibrilația atrială

Fibrilația atrială este cea mai frecventă formă de aritmie. Inima bate rapid și neregulat.

Se creează condiții favorabile apariției cheagurilor de sânge sau a trombozelor.

De aceea, riscul ca un asemenea cheag să circule de-a lungul vaselor către creier sau plămân este mare.

Situația se poate complica fie cu un accident vascular, fie cu o embolie pulmonară.

Află mai mult Ce trebuie să știi despre tratamentul fibrilației?

Diabet

Persoanele cu diabet au și un risc crescut de arterioscleroză. Iar arterioscleroza crește riscul de tromboze.

Vasculita

Vasculita este o afecțiune în care apare inflamație la nivelul pereților vaselor de sânge.

Trombocitele se pot alipi în zonele afectate și pot forma cheaguri de sânge.

Obezitatea

Obezitatea și sindromul metabolic cresc riscul de boli cardiovasculare. Consecința acestora poate fi tromboza.

Cancer

Anumite forme de cancer, dar și tratamentele chimioterapice pot crește riscul trombozelor.

Imobilizare la pat prelungită

Imobilizarea la pat mai mult de 3 zile sau poate duce la stagnarea sângelui la nivelul membrelor inferioare.

Poziția șezând timp îndelungat (zbor cu avionul mai mare de 4 ore) are aceleași efecte.

Consecința este tromboza venoasă profundă sau chiar embolia pulmonară.

Persoanele spitalizate sau imobilizate la pat acumulează de multe ori și alți factori care cresc riscul de tromboză: vârsta peste 75 ani, cancer, antecedente de tromboză profundă sau infecții acute.

Sarcina și nașterea

În timpul sarcinii crește numărul trombocitelor și al factorilor de coagulare din sânge. Crește astfel și riscul de tromboze.

Riscul rămâne crescut timp de 6 săptămâni după naștere și este mai mare după cezariană.

Află mai mult Sarcina pe săptămâni: La ce să fii atentă?

Tratamente hormonale

Tratamentele hormonale, în special cele care conțin estrogeni, pot crește riscul de tromboză.

De asemenea, anticoncepționalele care conțin estrogeni, cresc probabilitatea de apariție a trombozelor, chiar dacă riscul este relativ redus (1 caz la 3000/ an)

Intervenții chirurgicale

Fără profilaxie (măsuri de prevenire) riscul de tromboze postoperator este de 20% pentru chirurgia generală și 50% pentru intervențiile ortopedice.

Studiile clinice au arătat că în peste jumătate din cazuri trombii se formează intraoperator.

Cauza este afectarea inevitabilă a pereților vasculari în timpul intervenției chirurgicale.

Intervenția pentru proteză de șold este una din operațiile cu riscul cel mai mare de apariție a cheagurilor de sânge.

De asemenea, intervențiile chirurgicale pentru îndepărtarea diverselor tipuri de cancere.

Operațiile practicate în anestezie generală au un risc mai mare decât cele în anestezie rahidiană (rahianestezie).

Alți factori care țin de stilul de viață

Fumatul și deshidratarea cresc riscul de tromboze. Trombocitele se agregă mai ușor și pot forma cheaguri de sânge.

Află mai mult Trombocite crescute: 7 cauze frecvente

De ce este important să știm cauzele de tromboza?

Tromboza este una din afecțiunile care scapă cel mai mult la diagnosticare. Iar embolia pulmonară este diagnosticată adesea la autopsie.

Simptomele nu sunt foarte specifice. De aceea, diagnosticarea la timp depinde mult de cunoașterea cauzelor.

Persoanele care au factori de risc cunoscuți pot acționa la timp pentru prevenirea complicațiilor.

Anticoagulantele ( heparina, trombostop, pradaxa, xarelto, eliquis și altele) sunt medicamente care pot preveni și trata trombozele.

Citește mai mult…

Eliquis, Xarelto, Pradaxa în loc de trombostop: ce beneficii au anticoagulantele noi?
Tromboza venoasă profundă: simptome și tratament
Picioare umflate: 10 cauze frecvente
Insuficiența venoasă: cauze, simptome, tratament
Ulcer varicos: simptome și tratament

Bibliografie

Angina pectorală: autoîngrijire și remedii naturale

Angina pectorală este durerea în piept provocată de faptul că inima nu primește suficient sânge oxigenat. Tratamentul anginei pectorale include medicamente sau proceduri medicale cum este angioplastia, dar o importanță deosebită o au alegerile pe care le facem în ceea ce privește stilul nostru de viață.

Angina este un simptom specific pentru boala coronariană. Medicul poate nota la diagnostic fie angină pectorală, fie boală coronariană.

În diagnostic se mai precizează faptul că angina este stabilă sau instabilă. Angina stabilă este declanșată de efort fizic sau stres, dar durerea în piept se calmează dacă stăm în repaus. În angina instabilă, durerea nu trece în repaus ceea ce constituie un semn de gravitate.

Simptomele anginei pectorale

Durerea în piept este semnul caracteristic al anginei pectorale. Durerea poate fi percepută și ca o greutate în piept sau presiune intensă.

Uneori durerea se extinde în braț, spre gât și mandibulă, în umăr, spate sau chiar în abdomen. Localizarea durerii este influențată de aria cardiacă afectată de oxigenarea proastă.

Simptomele însoțitoare ale durerii:

  • greața
  • oboseala
  • respirația dificilă
  • anxietate
  • transpirații reci
  • amețeală
  • indigestie

Complicațiile posibile ale anginei pectorale

Netratată, angina pectorală se poate agrava devenind angină instabilă care poate conduce la complicații:

Autoîngrijire în cazul atacului de angină pectorală

Chiar și cu tratamentul corect, durerea în piept poate să apară. Dacă există un atac dureros de angină este recomandabil să urmăm câteva sfaturi:

  • să întrerupem activitatea și să ne așezăm pentru odihnă
  • să folosim o doză de Nitroglicerină indicată de medic
  • dacă simptomele nu diminuează, după 5 min să mai luăm o doză de Nitroglicerină
  • după alte 5 min să apelăm 112 dacă situația nu s-a ameliorat

Este util sfatul cardiologului în ceea ce privește administrarea unei doze de Nitroglicerină înaintea unui efort fizic preconizat.

Află mai mult Infarctul miocardic la femei: semne particulare

Stilul de viață este remediul natural care ajută tratamentul medicamentos

Sunt 4 metode naturale cu efecte benefice dovedite în evoluția anginei pectorale: regimul alimentar, exercițiile fizice, somnul și menținerea greutății corporale optime.

Regim alimentar benefic pentru inimă

Alimentația bazată pe fructe, legume, cereale integrale, fasole și alte leguminoase, poate reduce frecvența crizelor anginoase cu 91% precizează un studiu clinic din 2016. În același timp, alimentația nesănătoasă crește frecvența crizelor anginoase cu 186%.

Reducerea consumului de carne roșie reduce și frecvența atacurilor de angină.

Lactatele degresate sunt preferabile. O singură linguriță de unt consumată zilnic duce la creșterea riscului cardiac, precizează alt studiu clinic.

Excesul de sare trebuie evitat, poate duce la creșterea tensiunii arteriale. Iar hipertensiunea crește riscul coronarian. Folosirea ierburilor aromatice în amestec cu sarea permite reducerea aportului de sare.

Excesul de zahăr nu este recomandabil nimănui și nici în angina pectorală. Consumul excesiv de zahăr crește caloriile și, în consecință, depășim mai ușor greutatea optimă.

Exercițiile fizice

Se știe că activitatea fizică regulată, sistematică, reduce riscul de apariție a bolii coronariene. Iar sedentarismul se asociază frecvent cu apariția infarctului miocardic și creșterea mortalității.

Întrebarea care se pune este ce facem după ce angina pectorală s-a instalat. Durerea în piept apare de multe ori după efort fizic sau stres emoțional și poate fi agravată de vremea rece sau de mesele copioase.

Studiile arată că majoritatea persoanelor cu angină pectorală pot face exerciții fizice de intensitate moderată timp de 30 min/ zi acordând atenție celor 10 min de încălzire care pregătesc inima pentru efort fizic.

Cele mai recomandate exerciții fizice sunt cele care antrenează mai ales partea inferioară a corpului:

  • mersul pe jos
  • exerciții aerobice în apă
  • ciclism
  • tenis

Află mai mult Mersul pe jos: 5 beneficii majore pentru inimă

Menținerea greutății corporale optime ajută dacă ai angină pectorală

Este o legătură directă între grăsimea depusă în jurul organelor (grăsimea viscerală) și riscul de angină.

Indicele me masă corporală (BMI) mai mare de 35 specific pentru obezitate, este un semn că suntem mai expuși riscului de apariție a crizelor anginoase.

Și reversul este valabil. Indicele de masă corporală prea scăzut (sub 18,5) crește cu 23% riscul crizelor anginoase comparativ cu persoanele cu greutate normală.

Somnul este important

Insomnia sau somnul de proastă calitate, neodihnitor, crește riscul crizelor anginoase. La fel se întâmplă și în cazul apneei de somn.

Tratarea apneei de somn și respectarea unei igiene a somnului sunt esențiale pentru reducerea riscului cardiac.

Află mai mult Etapele unui somn bun și sfaturi practice ca să nu le ratezi

Echilibrul emoțional ține angina pectorală sub control

Stresul și eliberarea hormonilor de stres (cortizol) sunt strâns legate de frecvența și severitatea crizelor anginoase.

Anxietatea sau depresia care se pot asocia stresului, insomnia, sunt factori care pot agrava situația inimii.

Cardiologii recomandă câteva măsuri esențiale pentru a reduce efectele stresului și a îmbunătăți evoluția anginei:

  • antrenamentul fizic regulat care eliberează endorfinele, hormonii naturali ce cresc starea de bine
  • menținerea contactelor sociale care pe lângă faptul că încetinesc îmbătrânirea creierului, combat anxietatea și depresia
  • somnul suficient (7-8 ore pe noapte în majoritatea nopților unui an)
  • tehnici de relaxare și respirație care reduc anxietatea
  • alegerea unui hobby care ajută să ne focusăm pe alte tipuri de gânduri decât cele negative

Terapii alternative care pot fi de ajutor în angina pectorală

Yoga. Un studiu din 2021 a concluzionat că practicarea yoga aduce beneficii pacienților coronarieni reducând și riscurile și frecvența crizelor anginoase.

Yoga este utilizată tot mai frecvent ca terapie alternativă. Este o practică veche care include diferite posturi ale corpului (Asana), tehnici de respirație (Pranayama) și meditația (Dhyana). Scopul practicii este obținerea unui echilibru între corp, minte și spirit.

Mai multe studii clinice confirmă că yoga poate contribui la reducerea riscurilor cardiovasculare, reducerea tensiunii arteriale, diminuarea anxietății, reglarea profilului lipidic și a glicemiei.

Păducelul (Crataegus phaenopyrum, oxycantha, ș.a.) este una din plantele cu proprietăți medicinale multiple. Unele dintre acestea vizează și funcționarea inimii: efectul vasodilatator și reducerea tensiunii arteriale, efecte protective față de ischemia cardiacă, efecte antiaritmice.

Citește mai departe…

Grăsimea brună te ajută să scapi de kg în plus
Cum îți dai seama de sănătatea inimii tale?
Angina pectorală: ce pericole semnalează durerea în piept?
Preinfarct sau infarctul silențios: cum îți dai seama?
8 suplimente la care să ai grijă dacă iei tratament pentru inimă

Bibliografie

Angina pectorală. Ce pericole semnalează durerea în piept?

Angina pectorală este durerea în piept, disconfortul, senzația de greutate în piept, cauzate de alimentarea deficitară cu sânge a mușchiului cardiac.

Durerea în sine nu pune viața în pericol, dar angina pectorală ne avertizează că ar putea urma un infarct miocardic sau un accident vascular.

Cu tratament și modificarea stilului de viață aceste complicații pot fi prevenite.

Principala cauză a anginei este arterioscleroza, plăcile de colesterol depuse pe pereții vaselor de sânge. Acestea duc la riscul de blocare a arterelor care alimentează inima cu sânge.

Semne de angină pectorală

Angina pectorală este o durere în piept care poate avea următoarele caracteristici:

  • resimțită puternic sau ca o greutate
  • se extinde în umărul și brațul stâng, în mandibulă sau în spate
  • apare în timpul efortului fizic
  • trece dacă păstrăm repausul
  • poate fi însoțită de dificultăți de respirație și senzație de rău
  • nu trece dacă luăm un calmant obișnuit (de exemplu un antiinflamator nesteroidian: ibuprofen, ketoprofen, naproxen etc)

Bine de știut
Apelează la urgență dacă durerea nu trece în câteva minute

Semnul anginei nu este totdeauna durerea. Uneori este descrisă o senzație de presiune sub stern sau fără o localizare precisă. Disconfortul resimțit se poate extinde către gât, brațe sau către abdomen.

Dificultățile la respirație sunt caracteristice și pot fi însoțite și de greață, palpitații, transpirații și senzația de cap tulbure.

La femei simptomele de angină nu sunt totdeauna ca cele descrise mai sus. Durerea poate să nu apară în forma ei tipică. Multe femei ajung să constate ulterior unei crize de angină că s-a produs deja un infarct miocardic.

La femei, infarctul miocardic poate fi anunțat de:

  • senzația de presiune sau arsură la nivelul toracelui, în dreptul inimii
  • vărsături, indigestie apărute brusc, fără durere în piept
  • dificultăți la respirație care durează mai mult de 5-10 min
  • transpirații apărute brusc
  • oboseală extremă apărută brusc
  • senzație bruscă de panică fără motiv

Află mai mult Durere în piept care vine și pleacă: este infarct?

Ce stabilește medicul?

Dacă simțim durere în piept cu caracteristicile descrise mai sus, primul căruia trebuie să ne adresăm este medicul de familie. Acesta, după consultație, va stabili necesitatea unei păreri a medicului cardiolog.

Medicul cardiolog va stabili diagnosticul:

angină pectorală stabilă

Durerea în piept declanșată de efort și care trece după câteva minute de repaus.

angina pectorală instabilă

Apariția durerii în piept poate să nu fie legată numai de efort. Poate să apară și să persiste chiar și în repaus.

Află mai mult Cum ne dăm seama rapid de infarctul miocardic?

Ce tratament ne va prescrie medicul pentru angina pectorală?

Odată stabilit diagnosticul, medicul va face un plan de tratament care va include, pe lângă medicamente, și câteva modificări ale stilului de viață.

Scopul tuturor măsurilor este prevenirea infarctului de miocard.

Exercițiile fizice de intensitate moderată trebuie practicate regulat, 30 min pe zi sau 150 min pe săptămână.

Regimul alimentar trebuie să pună accent pe legume și fructe, cereale integrale și pește, cu cât mai puține alimente procesate (bacon, cârnați etc).

Fumatul trebuie întrerupt.

Tratament medicamentos:

1. medicamente necesare când apare durerea în piept

Nitroglicerina este medicamentul sub formă de spray sau tablete de pus sub limbă atunci când apare durerea în piept.

Dacă durerea persistă după prima doză, putem încerca a doua doză după 5 min. Dacă nici așa nu trece durerea în piept, obligatoriu trebuie apelat urgență.

Senzația de rău, dificultățile de respirație sunt semne de gravitate.

Bine de știut
Tabletele de nitroglicerină expiră la 8 săptămâni de la deschiderea cutiei.

2. medicamente care reduc frecvența episoadelor de durere în piept

  • beta-blocante: medicamente care reduc viteza cu care bate inima, reduc frecvența cardiacă
  • calciu-blocante: dilată arterele și crește fluxul sanguin către mușchiul cardiac

3. medicamente care scad riscul de infarct miocardic și de accident vascular

  • aspirina în doze mici
  • inhibitorii de enzimă de conversie ( enalapril, captopril etc) – o clasă de medicamente care reduce tensiunea arterială
  • statine pentru reducerea nivelului de colesterol

4. intervenție chirurgicală de bypass coronarian sau percutanată ( montarea unuia sau mai multor stenturi – dispozitive medicale care măresc calibrul vaselor de sânge)

Află mai mult Stent coronarian: cum se montează și ce rol are?

Ce putem face singuri pentru angina pectorală?

Angina pectorală este generată de arterioscleroză ca factor principal.

Arterioscleroza este un fenomen care se produce în timp și o parte dintre factorii de risc îi putem evita prin următoarele măsuri:

dieta echilibrată

reducerea LDL- colesterolului

întreruperea fumatului

exerciții fizice constante, minimum 30 min/zi

Riscul de complicații ale anginei pectorale este mai mare în anumite situații. De exemplu dacă există diabet, colesterol mare, hipertensiune sau obezitate.

Măsurile de corecție a acestor afecțiuni asociate anginei nu trebuie neglijate.

Citește mai departe…

Cum îți dai seama dacă ai avut un preinfarct?
8 suplimente la care să ai grijă dacă urmezi tratament pentru inimă
Sindromul CKM care afectează inima, rinichii și metabolismul
Palpitații. Este urgență când inima bate neregulat?
Suprasolicitarea inimii la temperaturi extreme

Bibliografie

Fenicul și semințe de fenicul: la ce ajută și cum să le folosești?

Fenicul (Foeniculum vulgare) este o plantă specifică regiunii mediteraneene și este considerată una din cele mai vechi plante cu proprietăți medicinale din lume. Se folosește și ca plantă aromatică, dar și pentru stimularea digestiei sau efectul diuretic.

Feniculul și semințele de fenicul conțin o combinație de uleiuri volatile și nutrienți cu proprietăți antioxidante, antiinflamatoare și antibacteriene.

Pe această asociere de fitonutrienți se bazează beneficiile potențiale ale feniculului.

Fenicul și semințe de fenicul: beneficii posibile

Pe lângă beneficiile nutritive, feniculul și semințele de fenicul pot aduce un plus sănătății.

Nutrienții din fenicul

Feniculul și semințele de fenicul conțin o multitudine de nutrienți esențiali de care avem nevoie zilnic în cantități mici:

Fructul și semințele de fenicul, uscate, se folosesc ca plante aromatice pentru a da savoare preparatelor culinare. Frunzele și tulpinile pot fi consumate crude sau preparate. Frunzele conțin cea mai mare cantitate de omega-3 comparativ cu restul plantei.

Feniculul poate stimula lactația

Feniculul poate stimula lactația printr-unul din fitonutrienții pe care îi conține, numit anetol.

Unele studii arată creșterea volumului de lapte și al conținutului de grăsimi la mamele care alăptează. Totodată s-a observat și creșterea în greutate a nou-născutului.

Afecțiuni digestive

Feniculul are efecte benefice în bolile digestive inflamatorii cum sunt boala Crohn și colita ulcerativă la care inflamația este cauza simptomelor.

Feniculul aduce o combinație de compuși cu efect antiinflamator care poate ajuta la vindecarea leziunilor mucoasei intestinale în aceste afecțiuni.

Feniculul stimulează și tranzitul intestinal. Postoperator, reluarea tranzitului intestinal este mai rapidă cu ajutorul feniculului și semințelor de fenicul.

Simptomele menopauzei

Ca și alte plante, feniculul pare să aibă efecte pozitive în diminuarea simptomelor de menopauză, deși sunt necesare încă cercetări pentru confirmare.

Un studiu clinic a testat efectele consumului de pudră din semințe de fenicul, zilnic timp de 8 săptămâni, la un grup de participante femei aflate la menopauză și a constatat îmbunătățirea semnificativă a simptomelor menopauzei.

Dismenoreea (crampele menstruale)

Dismenoreea sau menstruația dureroasă este destul de frecventă. Crampele și colicile abdominale sunt suficient de intense ca să împiedice desfășurarea normală a activităților zilnice.

În prezent, antiinflamatoarele nesteroidiene sunt indicate pentru reducerea simptomelor, dar în 20-25% din cazuri nu sunt eficiente ceea ce a dus la căutarea unor remedii alternative.

Feniculul poate reduce intensitatea crampelor menstruale, foarte probabil datorită efectelor antispastic și analgezic.

Cum să folosești feniculul?

Feniculul este folosit ca orice legumă, consumat crud sau preparat termic. Se adaugă la salate, supe, friptură sau preparat pe grătar împreună cu peștele.

Se consideră că toate componentele plantei au proprietăți medicinale și este folosit în multe părți ale lumii pentru a trata răceala, tusea, durerile abdominale, colicile copiilor, constipația, colonul iritabil și alte afecțiuni.

Părțile aeriene ale plantei sunt folosite pentru a stimula lactația la femeile care alăptează.

Mestecarea semințelor de fenicul este un obicei pentru împrospătarea respirației și a mirosului gurii.

Pentru scopurile medicinale, din diversele părți ale feniculului se prepară infuzie sau decoct.

La infuzie se folosesc părțile moi ale plantei, cum sunt frunzele, și se prepară asemenea oricărui ceai din plante, turnând apă fiartă peste frunze și lăsându-le câteva minute să se infuzeze.

Decoctul se prepară din părțile mai dure ale plantei, cum sunt semințele de fenicul. Acestea se fierb 10-15 min și ulterior se mai lasă în apa fiartă încă un timp pentru a extrage cât mai multe din componentele plantei în apă. Decoctul este mai concentrat și se consumă după diluarea cu apă.

Citește mai departe…

Sindrom premenstrual: remedii verificate științific
Semințele chia: la ce ajută și cum să le folosești?
Salvia: la ce ajută și ce precauții sunt necesare?
Diuretice naturale pentru eliminarea apei din organism
Semințe de in: la ce ajută și cum să le folosești?

Bibliografie

Afine: la ce ajută și ce precauții sunt necesare?

Afine sunt denumite fructele plantei Vaccinium myrtillus, originară din Europa. Afinele sunt una din cele mai importante surse naturale de antocianine. Antocianinele dau culoarea albastru-violet a afinelor, dar reprezintă și cheia multiplelor efecte ale afinelor și ale fructelor de pădure în general.

Majoritatea știm că afinele îmbunătățesc vederea. Dar nu este singurul lor beneficiu. Au efect antiinflamator, pot reduce glicemia și colesterolul, au efect antioxidant.

Care din efecte are o bază științifică? Care este justificarea pentru utilizarea afinelor în dislipidemie, cancer, diabet sau boli cardiovasculare?

Afine: valoare nutritivă

O jumătate de cană de afine sau aproximativ 100g este considerată o porție și conține:

  • Calorii: 37
  • Grăsimi: 0,1
  • Carbohidrați: 8,7g
  • Proteine: 0,4g
  • Sodiu: 10mg

Caloriile sunt aduse în mare parte de carbohidrați care la afine sunt reprezentate de zaharuri naturale.

Indicele glicemic al fructelor de pădure este 53 și sunt considerate fructe care nu aduc o încărcătură mare glicemică pentru persoanele cu diabet.

Vitamine și antioxidanți

Ca majoritatea fructelor de pădure, afinele sunt bogate în vitamina C. Aproximativ 2,8mg/ porție.

Vitamina C acționează ca antioxidant și ajută celulele să facă față stresului oxidativ.

Afinele sunt bogate în compuși fenolici: quercitina, catehine, tanine, acizi fenolici și, mai ales, antocianine.

Afinele au cea mai mare concentrație de antocianine dintre toate fructele de pădure.

100g de afine aduc 300-700mg de antocianine

Necesarul de antocianine recomandat zilnic este de 200mg. Iar antocianinele sunt căutate pentru efectele lor benefice în obezitate, diabet, probleme de vedere sau afecțiuni neurologice.

Află mai mult De ce este bine să mănânci fructe și legume de culoare violet?

Afine: beneficii posibile

Afinele sunt utilizate ca remediu pentru diferite afecțiuni încă din antichitate.

Beneficiile sunt susținute actualmente de câteva studii științifice. Dar pentru că numărul participanților în aceste studii a fost redus, specialiștii consideră că este nevoie de cercetări mai largi pentru a confirma efectele benefice ale afinelor.

1. Efect antioxidant

Afinele sunt una din cele mai bune surse de antocianine. Dar și de vitamina C și compuși fenolici.

Multe din efectele benefice ale afinelor se datorează antocianinelor. Pe seama lor pot fi puse următoarele efecte:

combaterea obezității

efectele antidiabetice

îmbunătățirea vederii

beneficii neurologice

efecte antimicrobiene

implicarea în semnalizarea celulară, expresia genelor și reparațiile ADN-ului celulară

2. Efect protectiv împotriva cancerului

Aproximativ 1 din 3 persoane primesc diagnostic de cancer într-un moment al vieții. Tratamentul este dificil și poate fi fără succes.

Cancerul este provocat de mutații genetice care controlează diviziunea și creșterea celulelor. Afectarea ADN-ului celular poate genera asemenea mutații.

Se consideră că dieta fiecăruia din noi nu este lipsită de importanță. Poate avea un efect benefic reducând riscul cancerigen.

Antocianinele din afine au un potențial efect anticancerigen prin acțiunea antioxidantă, antiinflamatoare și antiproliferativă (se opun înmulțirii celulelor).

Antocianinele naturale au efect direct de protecție a ADN-ului celular față de stresul oxidativ.

Sunt necesare, însă, studii suplimentare care să stabilească la ce nivel de consum de afine se pot atinge nivele sanguine eficiente în lupta împotriva cancerului.

Asta deoarece doar sursele naturale de antocianine s-au dovedit benefice, nu și suplimentele.

Află mai mult Ce alimente ne ajută să îmbătrânim sănătoși?

3. Protejarea inimii

Bolile cardiovasculare sunt cauza nr. 1 de deces în lume. Riscul de a face o afecțiune cardiovasculară este crescut dacă avem: diabet, hipertensiune, obezitate, colesterol crescut, acid uric crescut.

Arterioscleroza este principala cauză a bolilor cardiovasculare și are la bază un fenomen inflamator cronic care afectează vasele de sânge.

De aceea, efectele antiinflamatorii și antioxidante ale afinelor pot avea efecte cardioprotective.

Într-un studiu clinic care a inclus 35 de persoane ce au consumat 100g afine/ zi, s-a observat îmbunătățirea tensiunii arteriale, a nivelului de HDL- colesterol și a funcției trombocitelor (celulele răspunzătoare de formarea cheagurilor de sânge).

Afinele nu pot înlocui tratamentul unor afecțiuni cardiovasculare, dar suplimentarea lor în alimentație poate contribui la:

efectul antihipertensiv

reducerea colesterolului

reducerea glicemiei

reducerea riscului de tromboze

Află mai mult 5 alimente care scad colesterolul

4. Efect antiinflamator

Inflamația acută este un mecanism de protecție al organismului. Dar inflamația cronică crește stresul oxidativ și este răspunzătoare de apariția multor afecțiuni, inclusiv cancer și boli cardiovasculare.

Multe studii clinice susțin efectul antiinflamator al afinelor, datorat antocianinelor și compușilor fenolici.

Este important de știut că aportul de afine pentru a obține efectul scontat este mult peste consumul obișnuit, respectiv în jur de 400 g/ zi afine proaspete sau 40 g afine uscate.

5. Efectul antidiabetic

Afinele sunt recunoscute pentru proprietățile antidiabetice.

Efectul de reducere a glicemiei este util în prevenția diabetului, în caz de prediabet, dar și când diabetul de tip 2 este instalat.

Diabetul tip 2 se asociază și cu creșterea stresului oxidativ, inflamator și dislipidemie. Astfel crește riscul de boli cardiovasculare, cancer, pierdere a vederii prin apariția cataractei și a retinopatiei.

Afinele, prin efectele antioxidant și antiinflamator, pot interveni în combaterea tuturor acestor reacții concomitente creșterii glicemiei la diabetici.

Află mai mult 10 fructe cu carbohidrați puțini utile la diabet

6. Efecte oculare

Este o lungă istorie a folosirii afinelor pentru tulburările de vedere. Există studii clinice efectuate după anii 2000 inclusiv pentru cataractă, retinopatie, degenerescența maculară sau vederea de noapte.

Multe din concluzii susțin efectul benefic al afinelor în corectarea anomaliilor retiniene, îmbunătățirea circulației sângelui la nivelul ochiului, încetinirea progresiei miopiei sau creșterea adaptării vederii la întuneric.

Sunt deja suficiente dovezi științifice care recomandă utilizarea afinelor pentru combaterea retinopatiei diabetice sau a tulburărilor de vedere legate de vârstă.

Oboseala ochilor și uscăciunea apărute la persoanele care utilizează mult computerul poate fi redusă cu ajutorul afinelor.

Un studiu efectuat pe parcursul a 2 ani a observat chiar reducerea progresiei glaucomului la un consum de 120 mg antocianine din afine/ zi.

7. Gingivita

Inflamația gingivală sau gingivita poate fi redusă prin aport de afine, dar consumul trebuie să fie substanțial.

Cantitățile de afine cu care s-a obținut acest efect într-un studiu publicat în International Journal of Molecular Science sunt de 500 mg afine/ zi.

8. Efect antimicrobian

Plantele sau produsele naturale pot avea efect antimicrobian prin mai multe mecanisme:

  • inhibă aderarea microbilor la peretele celular
  • acțiune directă asupra microbilor
  • crește efectul antibioticelor

Afinele și alte fructe de pădure au efecte antimicrobiene. Unele studii au demonstrat efectul benefic în infecții cu Stafilococ, Salmonella, Helicobacter pylori, Clostridium sau E. coli.

Fructele consumate ca atare s-au dovedit mai eficiente decât suplimentele cu extract de afine sau fructe de pădure.

Afinele s-au dovedit eficiente și în potențarea efectelor Vancomicinei în tratamentul infecției cu Stafilococ auriu.

Află mai mult Urina tulbure: care este cauza?

Afine și suplimente pe bază de afine: precauții

Utilizarea suplimentelor pe bază de afine trebuie discutată cu medicul. Nu trebuie să înlocuiască tratamentul standard al niciunei afecțiuni.

Consumul afinelor fructe este considerat sigur, dar nici acesta nu poate înlocui complet un tratament.

• Afinele conțin substanțe naturale numite taninuri. Taninurile se găsesc și în cafea, ceai, vin roșu, ciocolată și alte alimente.

Dacă sunteți alergic la taninuri trebuie evitate afinele, dar și suplimentele pe bază de afine.

Afinele pot reduce nivelul glicemiei

Pot fi de ajutor în dieta persoanelor cu diabet, dar nu înseamnă că se poate înlocui tratamentul antidiabetic cu consumul de afine. Eventual, cu acordul medicului, se pot ajusta dozele de antidiabetice.

Alte efecte:

Antocianinele pot inhiba acțiunea unor medicamente folosite în tratamentul cancerului (de exemplu, erlotinib), unele antibiotice, beta blocante sau medicamente pentru poliartrită.

Aportul crescut de flavonoide din suplimentele cu afine, poate crește teoretic riscul de sângerare la persoanele care iau tratament anticoagulant (trombostop sau anticoagulante noi), aspirină sau antiinflamatoare nesteroidiene.

Afinele provoacă constipație

Sunt un remediu foarte eficient pentru diaree la adulți sau copii, dar dacă nu acesta este scopul folosirii lor, atunci constipația poate fi deranjantă.

Citește mai departe…

Merișoarele: beneficii și idei de a le include în alimentație
Sunătoarea: la ce ajută și ce precauții sunt necesare?
Hreanul: la ce ajută și cum să-l folosești?
Pepene galben: ce vitamine și minerale câștigi?
Alimente care cauzează inflamație

Bibliografie



2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă