Angina pectorală este durerea în piept provocată de faptul că inima nu primește suficient sânge oxigenat. Tratamentul anginei pectorale include medicamente sau proceduri medicale cum este angioplastia, dar o importanță deosebită o au alegerile pe care le facem în ceea ce privește stilul nostru de viață.
Angina este un simptom specific pentru boala coronariană. Medicul poate nota la diagnostic fie angină pectorală, fie boală coronariană.
În diagnostic se mai precizează faptul că angina este stabilă sau instabilă. Angina stabilă este declanșată de efort fizic sau stres, dar durerea în piept se calmează dacă stăm în repaus. În angina instabilă, durerea nu trece în repaus ceea ce constituie un semn de gravitate.
Simptomele anginei pectorale
Durerea în piept este semnul caracteristic al anginei pectorale. Durerea poate fi percepută și ca o greutate în piept sau presiune intensă.
Uneori durerea se extinde în braț, spre gât și mandibulă, în umăr, spate sau chiar în abdomen. Localizarea durerii este influențată de aria cardiacă afectată de oxigenarea proastă.
Simptomele însoțitoare ale durerii:
- greața
- oboseala
- respirația dificilă
- anxietate
- transpirații reci
- amețeală
- indigestie
Complicațiile posibile ale anginei pectorale
Netratată, angina pectorală se poate agrava devenind angină instabilă care poate conduce la complicații:
- aritmii cardiace
- insuficiența cardiacă
- infarct de miocard
- accident vascular ischemic
Autoîngrijire în cazul atacului de angină pectorală
Chiar și cu tratamentul corect, durerea în piept poate să apară. Dacă există un atac dureros de angină este recomandabil să urmăm câteva sfaturi:
- să întrerupem activitatea și să ne așezăm pentru odihnă
- să folosim o doză de Nitroglicerină indicată de medic
- dacă simptomele nu diminuează, după 5 min să mai luăm o doză de Nitroglicerină
- după alte 5 min să apelăm 112 dacă situația nu s-a ameliorat
Este util sfatul cardiologului în ceea ce privește administrarea unei doze de Nitroglicerină înaintea unui efort fizic preconizat.
Află mai mult ⮕ Infarctul miocardic la femei: semne particulare
Stilul de viață este remediul natural care ajută tratamentul medicamentos
Sunt 4 metode naturale cu efecte benefice dovedite în evoluția anginei pectorale: regimul alimentar, exercițiile fizice, somnul și menținerea greutății corporale optime.
Regim alimentar benefic pentru inimă
Alimentația bazată pe fructe, legume, cereale integrale, fasole și alte leguminoase, poate reduce frecvența crizelor anginoase cu 91% precizează un studiu clinic din 2016. În același timp, alimentația nesănătoasă crește frecvența crizelor anginoase cu 186%.
Reducerea consumului de carne roșie reduce și frecvența atacurilor de angină.
Lactatele degresate sunt preferabile. O singură linguriță de unt consumată zilnic duce la creșterea riscului cardiac, precizează alt studiu clinic.
Excesul de sare trebuie evitat, poate duce la creșterea tensiunii arteriale. Iar hipertensiunea crește riscul coronarian. Folosirea ierburilor aromatice în amestec cu sarea permite reducerea aportului de sare.
Excesul de zahăr nu este recomandabil nimănui și nici în angina pectorală. Consumul excesiv de zahăr crește caloriile și, în consecință, depășim mai ușor greutatea optimă.
Exercițiile fizice
Se știe că activitatea fizică regulată, sistematică, reduce riscul de apariție a bolii coronariene. Iar sedentarismul se asociază frecvent cu apariția infarctului miocardic și creșterea mortalității.
Întrebarea care se pune este ce facem după ce angina pectorală s-a instalat. Durerea în piept apare de multe ori după efort fizic sau stres emoțional și poate fi agravată de vremea rece sau de mesele copioase.
Studiile arată că majoritatea persoanelor cu angină pectorală pot face exerciții fizice de intensitate moderată timp de 30 min/ zi acordând atenție celor 10 min de încălzire care pregătesc inima pentru efort fizic.
Cele mai recomandate exerciții fizice sunt cele care antrenează mai ales partea inferioară a corpului:
- mersul pe jos
- exerciții aerobice în apă
- ciclism
- tenis
Află mai mult ⮕ Mersul pe jos: 5 beneficii majore pentru inimă
Menținerea greutății corporale optime ajută dacă ai angină pectorală
Este o legătură directă între grăsimea depusă în jurul organelor (grăsimea viscerală) și riscul de angină.
Indicele me masă corporală (BMI) mai mare de 35 specific pentru obezitate, este un semn că suntem mai expuși riscului de apariție a crizelor anginoase.
Și reversul este valabil. Indicele de masă corporală prea scăzut (sub 18,5) crește cu 23% riscul crizelor anginoase comparativ cu persoanele cu greutate normală.
Somnul este important
Insomnia sau somnul de proastă calitate, neodihnitor, crește riscul crizelor anginoase. La fel se întâmplă și în cazul apneei de somn.
Tratarea apneei de somn și respectarea unei igiene a somnului sunt esențiale pentru reducerea riscului cardiac.
Află mai mult ⮕ Etapele unui somn bun și sfaturi practice ca să nu le ratezi
Echilibrul emoțional ține angina pectorală sub control
Stresul și eliberarea hormonilor de stres (cortizol) sunt strâns legate de frecvența și severitatea crizelor anginoase.
Anxietatea sau depresia care se pot asocia stresului, insomnia, sunt factori care pot agrava situația inimii.
Cardiologii recomandă câteva măsuri esențiale pentru a reduce efectele stresului și a îmbunătăți evoluția anginei:
- antrenamentul fizic regulat care eliberează endorfinele, hormonii naturali ce cresc starea de bine
- menținerea contactelor sociale care pe lângă faptul că încetinesc îmbătrânirea creierului, combat anxietatea și depresia
- somnul suficient (7-8 ore pe noapte în majoritatea nopților unui an)
- tehnici de relaxare și respirație care reduc anxietatea
- alegerea unui hobby care ajută să ne focusăm pe alte tipuri de gânduri decât cele negative
Terapii alternative care pot fi de ajutor în angina pectorală
Yoga. Un studiu din 2021 a concluzionat că practicarea yoga aduce beneficii pacienților coronarieni reducând și riscurile și frecvența crizelor anginoase.
Yoga este utilizată tot mai frecvent ca terapie alternativă. Este o practică veche care include diferite posturi ale corpului (Asana), tehnici de respirație (Pranayama) și meditația (Dhyana). Scopul practicii este obținerea unui echilibru între corp, minte și spirit.
Mai multe studii clinice confirmă că yoga poate contribui la reducerea riscurilor cardiovasculare, reducerea tensiunii arteriale, diminuarea anxietății, reglarea profilului lipidic și a glicemiei.
Păducelul (Crataegus phaenopyrum, oxycantha, ș.a.) este una din plantele cu proprietăți medicinale multiple. Unele dintre acestea vizează și funcționarea inimii: efectul vasodilatator și reducerea tensiunii arteriale, efecte protective față de ischemia cardiacă, efecte antiaritmice.
Citește mai departe…
Grăsimea brună te ajută să scapi de kg în plus
Cum îți dai seama de sănătatea inimii tale?
Angina pectorală: ce pericole semnalează durerea în piept?
Preinfarct sau infarctul silențios: cum îți dai seama?
8 suplimente la care să ai grijă dacă iei tratament pentru inimă
Bibliografie
- Ralf Dechend, Hans-Georg Predel. Exercise in patients with chronic angina pectoris: friend or foe? Cardiol Cardiovasc Med. 2022
- Zhang Y, He Q, Zhang W, et al. Non-linear associations between visceral adiposity index and cardiovascular and cerebrovascular diseases: results from the NHANES (1999–2018). Front Cardiovasc Med. 2022
- Park D, Lee JH, Han S. Underweight: another risk factor for cardiovascular disease? A cross-sectional 2013 Behavioral Risk Factor Surveillance System (BRFSS) study of 491,773 individuals in the USA. Medicine (Baltimore). 2017
- Tsai CC, Chuang SY, Hsieh IC, Ho LH, Chu PH. The association between psychological distress and angina pectoris: a population-based study. PLoS One. 2019
- Li J, Gao X, Hao X, et al. Yoga for secondary prevention of coronary heart disease: A systematic review and meta-analysis. Complement Ther Med. 2021;


