Acasă Blog Pagina 32

Cum să slăbești rapid vara?

0

Motivația de a slăbi este mai mare vara când suntem preocupați de aspect și de modul în care suntem priviți. Totodată, vara este un bun prilej să adoptăm obiceiuri sănătoase cum ar fi alimentația bogată în fructe și legume sau mișcarea fizică regulată.

Indiferent cum alegem să scăpăm de kg este sigur că apetitul o să crească. Foamea este un răspuns normal la reducerea numărului de calorii pe care le furnizăm organismului.

Când mâncăm mai puțin, celulele grăsoase eliberează mai mult hormon al foamei și crește apetitul, spun nutriționiștii. Alimentația cu multe proteine și fibre ne menține sătui pentru mai mult timp, dar și voința are rolul ei.

Este dovedit că un obicei sănătos se formează implementând mici modificări de care ne ținem și chiar dacă efectul nu este imediat spectaculos sunt șanse mari să nu abandonăm.

Nu mânca pe fugă

Prepararea și servirea mesei este una din experiențele de viață. Așa trebuie să o privim și nu ca pe ceva de care trebuie să scăpăm mai repede.

Este bine să fim atenți la sursa alimentelor, la culoarea lor, la modul în care sunt preparate și așezate în farfurie, la mirosuri și arome.

Porțiile modeste și ritmul de alimentație mai lent ne ajută să evităm să ne alimentăm excesiv.

Dacă mâncăm încet este mult mai probabil să sesizăm când suntem 80% sătui și să ne oprim.

Află mai mult Cum servești masa în stil familial?

Nu consuma carbohidrați dacă nu asociezi și fibre

Carbohidrații sunt foarte utili ca sursă de energie. Dar dacă energia furnizată nu avem pe ce să o consumăm, o vom depune ca rezervă de grăsimi.

De aceea, ideal este ca numai 1/4 din farfurie să fie ocupată de carbohidrați, iar 1/2 din farfurie cu alimente bogate în fibre (brocoli, morcovi, conopidă, roșii, spanac)

Fibrele alimentare țin glicemia sub control, ajută la scăderea colesterolului și ne reduc riscul de boli cronice ca diabetul, cancerul de colon sau afecțiunile cardiace.

Mai contează și momentul mesei în care consumăm carbohidrații pentru a nu-i depune. Ideal, în partea a doua a mesei.

Află mai mult Cum să consumi cartofii fără să crească glicemia?

Fructele și legumele să devină baza alimentației tale vara

Vara este simplu să alegi fructele și legumele care îți plac. Piața e plină și diversă. Și dacă nu ai trecut deja la o alimentație bazată pe fructe și legume, vara asta este momentul să începi. Va fi mai simplu să continui la iarnă, chiar dacă varietatea este mai mică.

Nutriționiștii ne îndeamnă să nu ne focusăm pe kg pe care le arată cântarul. Să facem mereu alegeri sănătoase, să fim atenți la dimensiunea porției și la antrenamentul fizic regulat.

Dacă urmăm aceste 3 principii, scăderea în greutate va urma și va fi de durată.

Află mai mult Cum să slăbești după 40 ani?

Atenție la sucuri și alcool

Vara suntem mult mai frecvent în împrejurări în care se consumă alcool sau băuturi carbogazoase îndulcite.

Atât alcoolul, cât și sucurile sau cocktailurile sunt surse de calorii goale. Nu aduc niciun plus în ceea ce privesc nutrienții și trebuie evitate dacă vrem să ne menținem silueta.

Află mai mult Zahărul adăugat în băuturi poate fi motivul pentru care ți-e foame tot timpul

Planifică-ți mesele cu o zi înainte

Când te așezi la masă seara, planifică și ce vei mânca mâine. Nu aștepta să ți se facă foame ca să te gândești ce să mănânci.

Atunci când foamea s-a instalat este mult mai probabil să mâncăm orice este la îndemână, să apelăm la alimente procesate sau la fast-food.

Află mai mult Dieta mediteraneană: lista de cumpărături și regulile de bază

Limitează intervalul orar în care consumi alimente

Alimentația restricționată de timp sau fastingul intermitent este un tip de conduită alimentară care te poate ajuta să slăbești.

Există mai multe variante de fasting. Dieta 16:8 este una din variante și presupune consumul de alimente într-un interval de 8 ore (de la 10 a.m. la 6 p.m, de exemplu) și pauză alimentară de 16 ore.

Un analiză a peste 40 de studii clinice pe această temă a concluzionat că fastingul este o variantă eficientă de scădere în greutate, cu un ritm de 3-5 kg scădere în 10 săptămâni.

Adepții acestui tip de dietă susțin și că alimentația restricționată la un anumit interval orar poate stimula sistemul imunitar să facă reparații celulare și poate conduce și la modificări metabolice: scăderea LDL-colesterolului, scăderea trigliceridelor, scăderea tensiunii arteriale și a glicemiei și reducerea depozitelor de grăsime.

Află mai mult Post intermitent sau fasting: cum obții beneficii maxime?

Mișcarea nu te ajută să slăbești dacă nu ești atent la porție

Este bine să facem mișcare. Pentru musculatură și oase, pentru dispoziția psihică, pentru senzația generală de bine sau pentru ameliorarea diferitelor tipuri de durere cronică, mișcarea este utilă.

Din păcate nu ajunge să faci mișcare ca să slăbești. Dimensiunea porției și alegerea inteligentă a alimentelor sunt cheia.

Asta nu înseamnă că suntem încurajați să fim sedentari. Antrenamentul fizic aduce beneficii esențiale și, pe lângă somnul suficient, este al doilea cel mai important factor de care depinde sănătatea noastră.

Citește mai departe…

Meniu sănătos pentru adulți și copii: plan și realizare
Cum să menții greutatea dacă ai probleme cu tiroida?
Somnul și greutatea corpului
Greutatea ideală și alte 12 numere importante pentru sănătate
Hormonii vinovați pentru creșterea în greutate

Bibliografie
  • Persynaki A, Karras S, Pichard C. Unraveling the metabolic health benefits of fasting related to religious beliefs: A narrative review. Nutrition. 2017
  • Seimon RV, Roekenes JA, Zibellini J, Zhu B, Gibson AA, Hills AP, Wood RE, King NA, Byrne NM, Sainsbury A. Do intermittent diets provide physiological benefits over continuous diets for weight loss? A systematic review of clinical trials. Mol Cell Endocrinol. 2015
  • Harvie M, Howell A. Potential Benefits and Harms of Intermittent Energy Restriction and Intermittent Fasting Amongst Obese, Overweight and Normal Weight Subjects—A Narrative Review of Human and Animal Evidence. Behavioral Sciences. 2017 Jan

Dureri de picioare în fasciita plantară: 5 remedii simple

Dacă ai dureri de picioare, de talpă și călcâi poate fi de vină fasciita plantară. Fascia plantară este o bandă de țesut care se întinde între cele 5 degete de la picior și călcâi. Obezitatea, statul prelungit în picioare, alergarea excesivă, dar și încălțămintea nepotrivită pot genera această afecțiune.

Simptomele care te anunță că este posibil să ai fasciita plantară sunt:

  • durere în talpă, către călcâi
  • durere în mijlocul arcului plantar
  • crampe musculare (cârcei) la laba piciorului și degete
  • durere la palparea tălpii
  • durere ascuțită în talpă când mergi, în special când te dai jos din pat

Dureri de picioare în fasciita plantară

1. Exerciții de stretching pentru fascia plantară

Exercițiile de stretching îmbunătățesc mobilitatea fasciei plantare și, practicate constant, vor conduce la diminuarea durerii.

exerciții pentru fasciita plantară
Foto: Verywell Health

fixăm piciorul gol în fața unui perete (vezi imaginea)

poziționăm piciorul astfel încât degetul mare să se sprijine de perete, iar arcul piciorului să se găsească la câțiva centimetri de sol

împingem ușor cu degetul mare în perete astfel încât acesta să facă o ușoară extensie

o senzație ușoară de întindere ar trebui să se simtă în talpă; menținem această poziție pentru 15 sec, apoi îndepărtăm piciorul de perete

repetăm exercițiul de 5 ori

Dacă efectuarea exercițiului provoacă durere, se poate face stretching și cu mâna în timp ce piciorul afectat este îndoit peste genunchiul celuilalt picior. Sau cu ajutorul unui prosop.

dureri de picioare

Află mai mult Tendinita ahileană: durere deasupra călcâiului

2. Antrenarea musculaturii care susține piciorul

Uneori musculatura care susține talpa piciorului și glezna este de vină pentru durere de picioare în fasciita plantară.
Antrenarea musculaturii gambei poate îmbunătăți situația.

Contracții simple ale musculaturii pot fi exersate încercând să ridicăm de pe sol un prosop mic sau o cârpă, prinse cu ajutorul degetelor (vezi figura de mai jos).

Repetarea exercițiului înseamnă contracții repetate ale musculaturii gambei.

exerciții pentru dureri de picioare

Află mai mult Durere de glezna: cum ne dăm seama de entorsă?

3. Masajul pe sticla cu gheață

exerciții pentru dureri de picioare
Foto: VeryWell Health

Durerea de picioare din fasciita plantară se explică prin inflamația fasciei. Controlând inflamația, controlăm și durerea. Exercițiile devin astfel mai eficiente.

Ne pregătim o sticlă de plastic, cu apă, înghețată în prealabil în congelator.

Mișcările de rulare a tălpii piciorului pe sticla cu gheață (vezi figura) pot fi practicate timp de 10 min. Exercițiul se poate relua de 3-4 ori pe zi.

Află mai mult Unguent antiinflamator pentru durere: ce să alegi?

4. Utilizează talonete ortopedice sau susținători plantari

Talonetele ortopedice sustin arcul piciorului și atenuează șocurile la mers. Purtate constant în încălțăminte pot rezolva problema fasciitei plantare. Agresiunea care generează inflamație va fi diminuată.

5. Acupunctura

Acupunctura este o metodă ce aparține medicinei tradiționale chineze. Trebuie să ne asigurăm, mai întâi, de priceperea și antrenamentul celui care o practică.

Mai multe studii s-au concentrat pe utilizarea acupuncturii pentru a diminua durerea de talpă și călcâi din fasciita plantară.

S-a practicat atât electro-acupunctura (acele utilizate sunt parcurse de un curent electric de mică intensitate), cât și acupunctura clasică, cu ace sterile și fără curent electric.

Studiile au raportat diminuarea semnificativă a durerii după 4-8 săptămâni de tratament.

Citește mai departe…

Durere de călcâi: cauze și remedii
Fasciita plantara: cauze, simptome, tratament
Acupunctura pentru dureri de picioare: merită să încerci?

Bibliografie

Fasciita plantară: durere de talpă și călcâi

0

Fasciita plantară este una din cauzele cele mai frecvente ale durerii de talpă și călcâi. Apare atunci când fascia plantară, o bandă de țesut aflată în talpă, devine inflamată. Uneori durerea devine acută, mai ales după efort fizic exagerat sau la purtarea pantofilor nepotriviți.

Fasciita plantară este cea mai frecventă cauză de durere cronică care afectează talpa, călcâiul și piciorul în ansamblu.

Piciorul are pe fața plantară (fața inferioară, cea pe care călcăm) o bandă de țesut fibros care se întinde de la călcâi spre degete.

Această bandă se numește fascia plantară. Rolul ei este de a susține musculatura și arcul piciorului.

Având în vedere localizarea fasciei, ea este foarte susceptibilă la leziuni și presiune exagerată. Consecințele acestui fapt sunt mici rupturi de țesuturi, iritație și inflamație. 

Inflamația va duce la creșterea presiunii pe structurile din vecinătatea fasciei, inclusiv pe nervii care răspund de această zonă. De aceea durerea poate deveni severă.

fasciita plantara

Am fasciita plantara?

1. Da, ai putea avea dacă durerea ta de talpa și călcâi are următoarele caracteristici:

  • este mai puternică dimineața, la trezire (“durerea primului pas”)
  • apare când ne ridicăm în picioare, după ce o perioadă mai lungă am șezut
  • este suficient de severă încât să determine șchiopătarea
  • este ameliorată de mișcare

2. Da, ai putea avea fasciita plantara, dacă durerea ta de picior se asociază cu următoarele semne și simptome:

rigiditate la nivelul călcâiului sau/și a arcului piciorului

sensibilitate crescută în talpă

roșeață a tegumentelor

edem

picior plat

dificultate la urcarea treptelor

Află mai mult Durere in călcâi: Cauze și remedii eficiente

3. Șansele sunt și mai mari ca fasciita plantara să fie diagnosticul tău dacă asociezi unul din următorii factori de risc:

Fasciita plantară apare atunci când fascia este expusă la presiune sau întindere exagerată și suprautilizare, iar aceste excese vor declanșa inflamația și consecințele ei.

O serie de factori de risc cresc șansele apariției fasciitei plantare:

  • sexul masculin (bărbații între 40-70 ani dezvoltă mai frecvent această afecțiune)
  • fumatul excesiv
  • alcoolismul
  • afecțiunile hepatice
  • diabetul
  • afecțiuni ale glandei tiroide
  • vârsta înaintată
  • obezitatea

Medicul stabilește ușor diagnosticul după localizarea durerii; rareori sunt necesare investigații imagistice ca radiografie sau RMN care să infirme alte cauze de durere (compresia unui nerv, fracturi, etc.).

Află prea mult 10 soluții practice ca să scapi de durere de călcâie

Ce trebuie să fac dacă am fasciită plantară?

1. Să reduci greutatea corporală dacă esti supraponderal – se va reduce astfel presiunea pe fascie

2. Sa alegi corect încălțămintea – pantofii să aibă un bun suport al arcului piciorului, să nu fie foarte uzați, cu talpa subțire – este de preferat să se evite tocurile înalte și să se utilizeze pantofii ortopedici, cu talpă și suport moale pentru călcâi

3. Să mergi la înot și să eviți alergarea dar și mersul cu picioarele desculțe pe suprafețe dure

4. Să faci exerciții de stretching (întindere) pentru gambe, picioare și tendonul ahilian, care vor ajuta la diminuarea durerii, dar și la stabilizarea gleznei.

5. Poţi aplica şi alte câteva remedii eficiente

repaus – este important până când inflamaţia se remite

aplicaţii cu gheaţă – ajută la reducerea inflamaţiei

ATENŢIE! – Gheața se aplică maximum 20 min de 3 ori pe zi şi niciodată nu se pune gheața în contact direct cu pielea. Punga cu gheaţă se înveleşte într-un prosop înainte de aplicare

analgezice (calmante ale durerii) – se folosesc antiinflamatoare nesteroidiene care reduc inflamaţia

benzi kineziologice ce susţin piciorul în poziţii care au efect benefic şi asupra durerii

Află mai mult Unguente antiinflamatoare: cum alegem pe cel mai potrivit?

Ce mai poate recomanda medicul pentru fasciita plantară?

antiinflamatoare nesteroidiene care pot completa analgezicele iniţiale şi care combat inflamaţia şi durerea

kinetoterapie sub îndrumarea unui specialist care va alterna exerciţiile fizice de întindere şi antrenament ale musculaturii membrelor inferioare cu masajul şi alte proceduri specifice

proceduri intervenţionale – dacă celelalte măsuri au fost ineficiente, durerea a devenit cronică şi afectează semnificativ activitatea zilnică a pacientului

injectarea intraarticulară de corticosteroizi este o procedură minim invazivă și foarte eficientă

Foarte rar se practică intervenția chirurgicală, ca ultimă opţiune, în cazul eşecului celorlalte metode.

Citește mai mult…

Dureri de picioare în fasciita plantara: 5 remedii ușor de aplicat
Dureri de picioare. Află care este cauza
Artrite autoimune: dureri articulare și simptome asociate
Monturile: sfaturi practice ca să împiedici agravarea
Merită să încerci acupunctura pentru dureri de picioare?

Bibliografie

Alimente care cauzează inflamație

Inflamația este o reacție normală a corpului nostru care se apără de diverși agresori. Datorită inflamației organismul repară leziunile și se vindecă. Există însă și situații care cauzează inflamație dintr-o eroare, cum sunt bolile autoimune, sau în care inflamația se prelungește prea mult în timp și devine cronică.

Există 2 tipuri de inflamație, acută și cronică. Inflamația acută apare brusc, este temporară, în timp ce inflamația cronică poate dura luni sau ani.

Inflamația cronică poate conduce în timp la apariția unor afecțiuni ca artrita, bolile cardiovasculare, accidentul vascular sau diabetul.

În situațiile cu inflamație cronică, de durată, alimentația capătă o importanță mai mare. Unele alimente pot favoriza procesul inflamator, în timp ce altele contribuie la diminuarea inflamației.

Cauze de inflamație la care nu te gândești

Mediul în care trăim, stilul nostru de viață, expunerea la toxice, pot fi răspunzătoare de inflamația cronică:

  • activitatea fizică redusă
  • stres cronic
  • obezitate
  • disbioza – dezechilibrul florei intestinale
  • consumul constant al unor alimente pro-inflamatorii cum sunt grăsimile trans sau cele cu exces de sare
  • somnul insuficient
  • perturbarea ritmului circadian
  • expunerea la poluanți

Alimente care cauzează inflamație

Alimentația din zilele noastre abundă de produse ultraprocesate, prelucrate, cu liste lungi de ingrediente care să sporească gustul și aromele și care cauzează inflamație.

Sunt multe dovezi științifice care susțin rolul alimentației în combaterea inflamației cronice.

O analiză a 17 studii clinice care au inclus 2300 de persoane arată că adoptarea dietei mediteraneene s-a asociat cu o reducere substanțială a markerilor inflamatori cum sunt proteina C reactivă sau interleukina 6.

1. Alimentele cu grăsimi trans cauzează inflamație

Grăsimile trans duc la creșterea LDL-colesterolului ceea ce ne crește riscul de ateroscleroză urmată de boli cardiovasculare, accident vascular sau diabet tip 2.

Adaosul de grăsimi trans este utilizat pentru a modifica textura și durata de valabilitate a produselor.

Ar fi bine ca toate alimentele pe care le consumăm să nu conțină deloc grăsimi trans sau cel puțin să ne încadrăm la sub 1g de grăsimi trans/ zi.

Putem depista prezența grăsimilor trans în lista de ingrediente a unui produs alimentar sub denumireile de uleiuri hidrogenate sau uleiuri parțial hidrogenate.

Exemple de alimente cu grăsimi trans:

  • margarina
  • prăjituri, biscuiți și alte produse de patiserie
  • alimente preparate la restaurant
  • unt vegetal sau alte grăsimi vegetale
  • produse nelactate de adăugat în cafea

Află mai mult Grăsimi alimentare bune și grăsimi de evitat

2. Carnea roșie și carnea procesată

Carnea procesată prin fermentare, afumare, cu adaos de sare și alți conservanți este bogată în grăsimi saturate care cauzează inflamație.

Consumul crescut al produselor procesate din carne crește riscul de cancer, boli cardiace și AVC. Toate aceste afecțiuni merg mână în mână cu inflamația.

Exemple de alimente din carne care cauzează inflamație:

  • bacon
  • hamburger
  • hot dog
  • salam
  • cârnați
  • friptură

Consumul de carne este valoros pentru aportul de proteine și de fier, dar grăsimile saturate ne sunt nefavorabile. De aceea, este recomandabil să reducem consumul de carne la 1-2 mese/ săptămână și să evităm cât mai mult produsele procesate din carne.

Află mai mult Necesarul zilnic de proteine și sursele cele mai indicate

3. Alimente cu acizi grași omega-6

Acizii grași omega-6 sunt necesari pentru a fabrica energie. Dar trebuie menținut un echilibru corect între omega-3 și omega-6. Prea mulți acizi omega-6 favorizează inflamația.

Consumul de alimente cu omega-3, în paralel cu cele cu omega-6 ajută la menținerea balanței optime.

Alimente cu omega-6:

  • ulei de floarea soarelui
  • ulei de porumb
  • ulei de rapiță
  • ulei de șofran
  • maioneză

Alimente cu omega-3:

Află mai mult Cum alegi un ulei potrivit cu metoda de gătit?

4. Alimentele îndulcite cu zahăr cauzează inflamație

Consumul de alimente bogate în zaharuri simple cresc repede glicemia și producția de insulină din pancreas și duce la accentuarea inflamației.

Când consumăm în mod regulat produse cu mult zahăr, insulina încearc să stocheze excesul de calorii în celulele țesutului gras. Cu timpul acest lanț de reacții duce la obezitate, apariția rezistenței la insulină și a diabetului.

Zaharurile naturale prezente în fructe și legume nu provoacă o creștere așa de rapidă a glicemie deoarece conțin și fibre care încetinesc digestia.

Află mai mult Sfaturi practice ca să reduci consumul de zahăr

5. Carbohidrații rafinați

Carbohidrații rafinați provoacă creșterea rapidă a glicemiei deoarece sunt lipsite de fibre, grăsimi și proteine care ar încetini digerarea lor.

Creșterea rapidă a glicemiei are efect pro-inflamator.

Carbohidrați rafinați:

  • pâine albă și alte produse de panificație
  • biscuiți
  • cartofi prăjiți
  • paste
  • orez alb

Acest tip de alimente se pot înlocui cu cereale integrale, quinoa, bulgur sau orez brun. Timpul de digestie este mai lung și efectul pro-inflamator diminuează.

Alimentele bogate în vitamine și minerale combat și inflamația

Vitamina A: cartofi dulci, spanac, morcovi, roșii

Vitamina C: citrice, pepene galben, ardei roșu gras

Vitamina D: pește gras, lactate

Calciu: lactate, broccoli, kale, iaurt grecesc

Cupru: dovleac, ciuperci, semințe de dovleac

Zinc: carne slabă, nuci, migdale, caju, fasole, pește

Turmericul este un ingredient pe care-l găsim în pudra curry și care are efecte antiinflamatoare.

Usturoiul reduce producția a două enzime implicate în inflamație.

Bromelaina este o enzimă din sucul de ananas și are efecte antiinflamatoare.

Citește mai departe…

Dieta antiinflamatoare
Ce analize medicale depistează inflamația?
Proteina C reactivă: cum depistăm inflamația?
Alicina din usturoi și leurdă: cum să obții toate beneficiile?
Ce superalimente ne ajută să îmbătrânim sănătoși?

Bibliografie

Tipuri de depresie: semne caracteristice

Depresia este o afecțiune frecventă, dar există mai multe tipuri de depresie cu simptome caracteristice și grade diferite de severitate. Dacă nu luăm măsuri, depresia ne afectează sentimentele, gândurile și desfășurarea activităților zilnice.

Nu există o singură cauză de depresie. Mai mulți factori contribuie la apariția depresiei: psihologici, genetici, biologici sau de mediu.

Depresia poate afecta și copiii sau adolescenții.

La adult, depresia poate însoți prezența altor afecțiuni ca diabetul, bolile de inimă, cancerul sau boala Parkinson.

Tipuri de depresie

Depresia majoră

Depresia majoră este un definită de prezența a cel puțin 5 din semnele caracteristice de mai jos, care se manifestă aproape zilnic.

  • stare persistentă de tristețe (sau iritabilitate la copii și adolescenți)
  • diminuarea interesului și plăcerii pentru activități zilnice
  • scădere sau creștere în greutate cu modificarea apetitului
  • insomnie sau somn mai prelungit decât obișnuiam
  • mișcări mai lente sau, dimpotrivă, agitație și neliniște
  • oboseală și pierderea energiei
  • sentiment de inutilitate sau de vină nejustificate
  • dificultăți de concentrare și gândire
  • gânduri de suicid și moarte

Depresia atipică

Depresia atipică este definită de prezența a cel puțin două din semnele de mai jos și care sunt prezente în majoritatea timpului dintre două episoade de depresie majoră.

  • creștere semnificativă a apetitului și creștere în greutate
  • hipersomnia (somn prelungit)
  • senzație de greutate în mâini și picioare
  • sentimentul de respingere în relațiile interpersonale

Depresia persistentă (distimia)

Tulburarea depresivă persistentă sau distimia se caracterizează printr-o dispoziție psihică de tristețe prezentă în cea mai mare parte dintr-o zi și în fiecare zi. Alte semne caracteristice ale distimiei:

  • scăderea apetitului sau apetit exagerat
  • insomnie sau hipersomnie
  • lipsa de energie
  • scăderea stimei de sine
  • dificultăți de concentrare sau incapacitatea de a lua decizii
  • sentimentul lipsei de speranță

Află mai mult Atac de panică vs atac de cord: cum faci rapid diferența?

Depresia perinatală

Depresia perinatală este o tulburare a dispoziției psihice care poate apărea înainte sau după naștere. Se datorează unei combinații de factori fizici și hormonali și poate fi accentuată de lipsa cronică de somn din perioada de îngrijire a copilului.

Semnele caracteristice depresiei postnatale includ:

  • sentimente de tristețe, vină, inadaptabilitate
  • plâns prelungit
  • oboseală extremă
  • neliniște
  • pierderea interesului și a plăcerii de a desfășura anumite activități
  • tulburări de somn
  • furie, iritabilitate, frustrare
  • dificultăți în a gândi și a lua decizii
  • probleme de alăptare

Disforia premenstruală

Disforia premenstruală se caracterizează prin iritabilitate, instabilitatea dispoziției psihice, depresie sau anxietate ce pot apărea cu 1-2 săptămâni înaintea debutului menstruației.

Simptomele se rezolvă, de obicei, în 2-3 zile după începerea ciclului menstrual.

Simptomele disforiei premenstruale:

  • iritabilitate sau furie
  • tristețe, disperare, gânduri de suicid
  • anxietate
  • atacuri de panică
  • pierderea interesului pentru activitățile zilnice
  • dificultăți de atenție și concentrare
  • oboseală, lipsă de energie
  • pofta de alimente și alimentarea compulsivă
  • crampe, balonare, durere de cap, dureri musculare și articulare, tensiune la nivelul sânilor

Află mai mult Sindrom premenstrual. Remedii verificate științific

Tulburarea afectivă sezonieră

Tulburarea afectivă sezonieră este o formă de depresie în care simptomele apar sezonier, mai ales iarna.

Simptomele depresiei sezoniere sunt similare depresiei majore, cu deosebirea că apar și reapar într-un anumit anotimp.

Află mai mult Ai depresie de iarnă? Sau doar tristețea obișnuită la schimbarea

Tulburări bipolare

Tulburările bipolare erau denumite mai demult depresie maniacală sau tulburare maniaco-depresivă. Sunt caracteristice schimbările bruște de dispoziție psihică și energie, acțiuni și comportament.

Dispoziția psihică alternează între episoade maniacale (expansivitate, iritabilitate) și episoade depresive (tristețe, lipsă de speranță).

Tulburările bipolare sunt afecțiuni mentale cauzate de combinația a mai multor factori. Genetica joacă un rol important, dar și traumele emoționale în copilărie sau traumele psihice de-a lungul vieții.

Sunt 3 forme de tulburări bipolare.

Tulburări bipolare de tip 1 în care episoadele maniacale durează cel puțin 7 zile și simptomele depresiei sunt severe necesitând spitalizare.

Tulburări bipolare de tip 2 în care predomină episoade depresive alternativ cu episoade hipomaniacale (manie cu simptome mai ușoare).

Ciclotimia este a treia formă de tulburare bipolară în care apar mutiple episoade de depresie și hipomanie care durează de cel puțin 2 ani. Totuși episoadele nu pot fi încadrate niciodată pe deplin la manie sau depresie.

Află mai mult Fototerapia (terapia cu lumină): utilă nu doar în depresiile sezoniere

Cum prevenim diferitele tipuri de depresie?

Tratamentul depresiei odată instalate necesită intervenția profesionistă. Nu ne putem descurca singuri doar cu voință.

Terapia cognitiv-comportamentală este momentan cea mai eficientă metodă de tratament. Comunicarea cu psihoterapeutul față în față sau de la distanță poate influența pozitiv gândurile, emoțiile și comportamentul.

Psihoterapia pentru depresie identifică situațiile sau evenimentele din trecut care contribuie la apariția simptomelor și te pot ajuta să eviți rememorarea lor.

Pe lângă tratament, câteva modificări ale stilului de viață sunt esențiale:

  • activitatea fizică constantă, cel puțin 30 min pe zi
  • program regulat de somn și alimentație
  • alimente bogate în nutrienți și limitarea celor cu efect pro-inflamator cum este zahărul sau alimentele ultraprocesate
  • menținerea conexiunilor sociale
  • tehnici de respirație eficiente
  • yoga și tai chi practicate regulat
  • tehnici de relaxare utile în combaterea stresului
  • evitarea alcoolului, tutunului și drogurilor recreaționale

De reținut

Sunt numeroase tipuri de depresie diferențiate prin simptome și contextul în care apar. Acestea includ: depresia majoră, depresia atipică, depresia persistentă, depresia perinatală, disforia premenstruală, depresia sezonieră și depresia în cadrul tulburărilor bipolare.

Diagnosticul corect îl stabilește medicul psihiatru care face ulterior și planul de tratament. variantele de terapie diferă de la un tip de depresie la altul.

Intervențiile non-medicale, care țin de stilul de viață, cum sunt somnul sau exercițiile fizice completează celelalte măsuri terapeutice.

Citește mai departe…

Simptomele depresiei grăbesc pierderea memoriei
Putem fi dependenți de tristețe și nefericire?
Diabetul și riscul de depresie
7 semne fizice de depresie care ne trimit la doctor
Sindrom burnout. Cum recunoști efectele stresului?

Bibliografie

Simptomele depresiei grăbesc pierderea memoriei

0

Simptomele depresiei și scăderea memoriei sunt legate între ele și se influențează reciproc. Datele adunate în peste 16 ani de la 8268 de adulți arată că depresia poate să preceadă diminuarea memoriei, iar memoria slabă poate duce la creșterea simptomelor depresive.

Această relație bidirecțională sugerează că îmbunătățirea simptomelor depresiei poate preveni diminuarea memoriei, iar îmbunătățirea memoriei poate preveni sau diminua simptomele depresiei.

Autoarea principală a studiului apărut în JAMA Network Open, Dr. Dorina Cadar a spus: Se știe că depresia și memoria slabă apar adesea împreună la persoane în vârstă, dar care din ele este prima era neclar.

Studiul nostru arată că relația dintre depresie și slaba memorie poate fi în ambele sensuri, cu simptomele depresiei precedând diminuarea memoriei, iar diminuarea memoriei fiind urmată subsecvent de simptomele depresiei.

Această observație a cercetătorilor de la University Colege London subliniază importanța monitorizării din timp a modificărilor memoriei la persoanele cu depresie. Scopul ar fi intervenția precoce asupra pierderilor de memorie care să împiedice agravarea depresiei.

În același timp este de importanță critică tratarea simptomelor depresiei pentru a preveni declinul capacității de memorare.

Cum se explică faptul că simptomele depresiei afectează memoria?

Depresia poate afecta capacitatea de memorare prin mai multe mecanisme:

Și factorii psihologici au un rol în declinul memorie la depresivi. Ruminația, revenirea permanentă a gândurilor negative, contribuie la afectarea memoriei.

Declinul memoriei, pe de altă parte, afectează interacțiunile sociale, duce la izolare și poate astfel să conducă la declanșarea depresiei.

Elucidarea mecanismelor implicate este esențială pentru a ști exact cum se poate acționa eficient pentru tratarea depresiei și prevenirea pierderii memoriei.

De reținut

Persoanele implicate în studiu la care simptomele depresiei s-au agravat pe perioada urmăririi, au avut și o pierdere de memorie semnificativă ulterior.

Și invers, cei la care memoria s-a degradat mai accentuat pe perioada urmăririi, au dezvoltat și simptome ale depresiei.

Citește mai mult…

12 factori de risc pentru boala Alzheimer pe care-i poți evita
Boli cardiace urmate de depresie
7 semne fizice de depresie care ne trimit la doctor

Bibliografie

Perfecționism sau anxietate? Unde este granița?

Perfecționism este o trăsătură de personalitate care poate avea valențe pozitive și trebuie cultivată sau poate să ne împingă spre anxietate și depresie. Perfecționismul si anxietatea se însoțesc frecvent dacă nu știm să scăpăm de ideea că totul trebuie să ne iasă perfect.

Dacă ești o persoană perfecționistă care te focusezi pe obiective pozitive și asta te ajută să fii performant, atunci utilizează această trăsătură mai departe.

Dacă ești perfecționistul care te focusezi obsesiv pe obiective nerealiste, atunci ar trebui să abandonezi această strategie neproductivă.

Există și perfecționism orientat către ceilalți, atunci când așteptăm perfecțiunea celor din jurul nostru

Ce este perfecționismul?

Perfecționistul este acela care vrea să-i iasă totul ”așa cum trebuie”. Părinții insistă frecvent în educație asupra necesității de a ne preocupa de excelența într-un domeniu sau altul. Și nu neapărat greșesc.

Concepția lor se bazează pe teoria ”perfecționismului pozitiv sau constructiv” – o trăsătură de personalitate care găsește împlinirea în a face lucrurile cât mai bine posibil. Este considerată, în general, o conduită benefică ce ne transformă în persoane conștiincioase cu un bun autocontrol.

Dar perfecționismul are și o parte întunecată: dacă arăți perfect, trăiești perfect, și faci totul perfect, va fi greu să nu apară sentimente de rușine, autocritică și autoînvinuire atunci când nu iese totul perfect.

Această formă de perfecționism este departe de a fi benefică. Este așa-numitul ”perfecționism distructiv”. Presiunea pe care o creează contribuie la apariția problemelor de sănătate mintală: anxietate, depresie, tulburări obsesiv-compulsive, tulburări de alimentație.

Perfecționism constructiv:

Să spunem că ești înotător și vrei să-ți depășești propriul record. Te mobilizezi, te antrenezi pentru a face totul cât mai bine și privești tot timpul încrezător către reușită. Câștigarea cursei este o reușită grozavă atunci când se întâmplă. Dacă nu se întâmplă gândești că ți-a scăpat ceva și data viitoare vei face mai bine.

Perfecționism distructiv:

Ești înotătorul care vrea să fie perfect. Scopul tău este să câștigi fiecare cursă. Dacă acest lucru nu se întâmplă, ți-e rușine, te învinuiești, consideri că ești un sportiv fără valoare.

”Când perfecționistul nu are succes, el nu este dezamăgit de ceea ce a făcut. El simte rușinea de a fi cine este.”

Perfecționism si anxietate

Cum îți dai seama că ești perfecționist distructiv?

Margaret Rutheford, psiholog practician de peste 25 ani, identifică în cartea ei Perfectly Hidden Depression (2019), 10 trăsături care ne avertizează că este vorba de perfectionism distructiv.

ești preocupat să-ți iasă totul perfect și ești alimentat permanent de o voce interioară care te face să te simți rușinat sau să-ți fie frică dacă nu iese totul perfect

ai un excesiv simț al responsabilității și cauți mereu soluții la probleme

te abții să exteriorizezi emoțiile negative, dar continui să le analizezi în capul tău

∎ îți faci nenumărate griji și eviți situațiile în care nu deții controlul

∎ negarea oricărei situații traumatice din trecut sau prezent (evitarea oricărui sentiment dureros sau amintire neplăcută)

ești excesiv preocupat să faci totul bine și ceilalți să-ți confirme acest lucru, să te valideze; dacă acest lucru nu se întâmplă o dată, orice succes din trecut este lipsit de valoare

ești preocupat activ și sincer ca celorlalți să le fie bine, dar uiți să te preocupi de tine

∎ ai dificultăți emoționale în viața intimă, dar ai succes profesional semnificativ

consideri lipsă de recunoștință dacă nu ești apreciat pentru meritele tale

∎ ai și alte probleme asociate: anxietate, tulburare obsesiv-compulsivă, atacuri de panică

Dacă te recunoști descris de majoritatea celor 10 puncte nu este încă un motiv în plus de anxietate, ne spune autoarea. Poți răsufla ușurat, există o soluție: autoacceptarea.

Află mai mult 8 simptome de anxietate care te avertizează să iei măsuri

Ce poți face pentru a schimba situația?

Dacă crezi că ești un perfecționist distructiv, Margaret Rutheford îți propune câteva soluții:

Conștientizarea

Primul pas ar fi să recunoaștem că suntem în situația perfecționistului distructiv și că ar trebui să schimbăm ceva.

Din păcate, majoritatea oamenilor de acest fel consideră că perfecționismul este o trăsătură normală și nu necesită corecție: ”Nu toți oamenii sunt la fel?”. Răspunsul este ”nu”, nu toți oamenii sunt la fel și nici toți perfecționiștii nu sunt la fel.

Perfecționismul poate conduce la stres, anxietate și depresie.

Studiile clinice arată că cei care se concentrează permanent asupra greșelilor pe care le fac, care simt permanent că nu sunt suficient de buni, care au părinți foarte critici sau au standarde personale foarte ridicate ajung cel mai frecvent să se gândească la suicid.

Hotărârea de a reuși schimbarea

Dacă deja realizăm problemele pe care ni le creează perfecționismul și ne facem un plan de ”luptă” atunci trebuie să fim hotărâți să depășim orice obstacol.

Oricine face greșeli, dar trebuie să începi prin a te gândi la greșeli ca la o experiență din care înveți și care te ajută să progresezi.

Află mai mult 10 soft skills sau abilități sociale pe care le caută angajatorii

Confruntarea

Trebuie să pornim de la schimbarea regulilor inutile sau nocive după care trăim.

Care este diferența dintre reguli și convingeri?

Convingerile, credințele sunt fapte pe care le accepți ca adevărate. Regulile sunt setate de tine și guvernează felul în care te comporți. Cele două, convingerile și regulile, interacționează între ele. Convingerile tale influențează regulile pe care le setezi.

De exemplu, ai stabilit ca regulă: ”Voi zâmbi ori de câte ori întâlnesc pe cineva”. Regula se bazează pe convingerea:”Nimeni nu mă place dacă nu zâmbesc”.

De multe ori perfecționistul alege să nu facă nimic decât să facă imperfect. De exemplu:
-să practice un sport la care nu e bun vs să nu facă mișcare deloc
-să lucreze la ceva care știe că nu va ieși perfect din diverse motive vs să nu lucreze deloc

Nu trebuie să fii perfect ca să progresezi. Acțiunile imperfecte participă și ele la succesul final.

Conexiunea

Este bine să faci conexiunea cu sentimentele care îți alimentează dorința de perfecțiune.

Faptul că vrei mereu să ții situația sub control, strădania de a-i mulțumi pe ceilalți, apăsarea permanentă a accelerației te îndeamnă să ascunzi și față de tine faptul că uneori simți frică, anxietate, furie, oboseală.

Dacă nu conștientizezi emoțiile negative, furia, tristețea, acestea vor ajunge să-ți guverneze viața fără să-ți dai seama.

Află mai mult Sindromul burnout: de ce apare epuizarea?

Schimbarea

Este util să monitorizezi ceea ce ai reușit să schimbi și să îți răsplătești succesele.

Treci prin toate cele 10 trăsături ale perfecționismului distructiv și alege să schimbi câte un comportament, pe rând.

Observă-ți progresele. Chiar și cele mai mărunte merită conștientizate. Încearcă să iei totul ca pe o călătorie cu obstacole și reușite. Și nu ca pe încă ceva care trebuie ”să-ți iasă perfect”.

Tehnicile de reușită se învață. Totul este să începem prin a recunoaște problema.

Așa cum ne tratăm familia și prietenii, cu compasiune și blândețe și le iertăm greșelile, tot așa trebuie să procedăm și cu noi înșine.

Terapia cognitiv-comportamentală este una din metodele folosite de psihologi și care poate avea rezultate pozitive în combaterea perfecționismului distructiv. Putem schimba tendința exagerată către autocritică.

Nu trebuie să ne ferim să apelăm la specialiști pentru a ne pune mintea în ordine, la fel cum apelăm la medic pentru celelalte organe ale corpului nostru.

Majoritatea specialiștilor consideră că perfecționismul nu se referă la standardele înalte autoimpuse sau impuse dinafară. Ci la standarde nerealiste.

Citește mai departe…

Cum stai cu inteligența emoțională?
8 semne de anxietate care te avertizează să iei măsuri
Află dacă stai bine cu echilibrul psihic
Cum dobândești stima de sine și ce beneficii vei avea?
Temperamentul. Care din cele 4 tipuri ți se potrivește?

Bibliografie
  • Cartea Perfect Hidden Depression de Margaret Rutheford pe baza căreia este conceput articolul nostru
  • Documentarul Netflix: The Call to Courage (2019)
  • Ted Talk: The Power of Vulnerability (2010) cu peste 50 milioane de vizualizări, în care autoarea discută cercetările ei legate de vulnerabilitate și legăturile dintre oameni
  • Articolul Successful imperfection. Psychology Today (2017)Articolul The dangerous downsides of perfectionism. BBC Future
  • Articolul  The relationship between perfectionism and psychopathology: A meta-analysis. Journal of Clinical Psychology, 2016



15 alimente cu seleniu utile pentru tiroidă

Avem nevoie zilnic de cantități foarte mici de seleniu, dar absența lui din alimentație ne poate crea probleme. Seleniul ajută organismul să se apere de infecții și bolile cronice, dar participă și la reglarea funcției tiroidei.

Din fericire, seleniu se găsește în multe alimente pentru că solul este bogat în seleniu. Dacă avem o dietă echilibrată este greu să ajungem la deficit de seleniu.

Nici excesul nu este bun. Abuzul de suplimente nutritive ne poate expune acestui risc.

Bine de știut
Semnele toxicității seleniului sunt respirația cu miros de usturoi și gustul metalic.

Tiroida are nevoie de seleniu

La adult, tiroida depozitează cea mai mare cantitate de seleniu. Acest mineral joacă un rol esențial în producția de hormoni tiroidieni alături de iod.

Un deficit de seleniu poate fi implicat în apariția afecțiunilor tiroidei:

Seleniul: necesarul zilnic recomandat

Cantitatea de seleniu recomandată zilnic diferă în funcție de vârstă.

  • copii 1-3 ani: 20 mcg/ zi
  • copii 4-8 ani: 30 mcg/ zi
  • copii 9-13 ani: 40 mcg/ zi
  • bărbați peste 14 ani: 55 mcg/ zi
  • femei peste 14 ani: 55 mcg/ zi
  • în sarcină: 60 mcg/ zi
  • în timpul alăptării: 70 mcg/ zi

Află mai mult Tiroida și oboseala exagerată: Ghid complet

15 alimente din care ne procurăm seleniu

Nuci braziliene

Nucile braziliene sunt o sursa cea mai potentă de seleniu. Putem acoperi până la 1000% doza zilnică necesară de seleniu cu numai 6-8 nuci.

Altfel spus, o singură nucă braziliană aduce 95 mcg de seleniu, aproape de 2 ori doza zilnică necesară.

Trebuie să fim atenți, totuși, pentru că nu este recomandabil să consumăm mai mult de 400 mcg/ zi.

În afară de seleniu, nucile braziliene mai conțin și calciu, magneziu, fosfor, potasiu și zinc.

Află mai mult Ce riști dacă iei suplimente cu zinc fără să ai o lipsă de zinc?

Ton

Hrana marină, scoicile, creveții și diferite specii de pește constituie o sursă sigură de seleniu.

O porție de ton, aproximativ 80-90 g, aduce 92 mcg de seleniu sau 167% din doza zilnică necesară.

Sardine

O porție de sardine (80-90 g) din conserva în ulei, consumate cu tot cu oase, aduce 45 mcg de seleniu, adică 82% din cât ar trebui să consumăm zilnic.

Află mai mult Peștele la conservă are aceleași beneficii ca și cel proaspăt?

Carne de curcan

O porție de piept de curcan (80-90 g) conține 31 mcg seleniu (56% din necesarul zilnic).

Friptura și ficatul de vită

O porție de ficat de vită (80-90 g) preparat termic aduce 28 mcg seleniu sau 51% din necesarul zilnic. O porție de friptură atinge 60% din necesarul zilnic.

Piept de pui

Carnea slabă de pasăre conține selenium. O porție aduce 22 mcg, deci 40% din necesarul zilnic.

Brânza

Contează varietatea de brânză. În medie, aportul seleniului este de aproximativ 30% din necesarul zilnic obținut dintr-o porție de brânză.

Ciuperci

Aportul seleniului diferă în funcție de specia de ciuperci.

De exemplu, aportul este mai mare (48% din necesarul zilnic) la o porție de ciuperci portobello decât la champinion (34% din necesarul zilnic).

Cifrele se referă la o porție cât o cană de ciuperci gătite.

Orez

Orezul este o sursă bună mai ales pentru cei cu alergie la produsele din grâu sau cu boală celiacă.

O cană de orez alb gătit aduce 9 mcg seleniu, iar una cu orez brun, până la 15 mcg.

Semințe de floarea soarelui

Semințele de floarea soarelui nu sunt așa de bogate în seleniu ca nucile braziliene, dar 1/4 cană de semințe aduce 29% din necesarul zilnic.

Se pot încorpora în bolul de cereale de la micul dejun sau în diverse rețete de salate.

Ouă

Un ou mediu-mare fiert aduce 15 mcg de selenium sau 27% din necesarul zilnic.

Fasole gătită

Fasolea este o sursă bună de selenium, dar și de proteine, mai ales la persoanele care au un regim predominant vegetarian sau la cele vegane.

O cană de fasole gătită acoperă 24% din necesarul zilnic.

Pâine

Pâinea nu este pe primele locuri la completarea rezervelor seleniului, dar cu o felie de pâine integrală putem acoperi 24% din necesarul zilnic.

Paste

Pastele sunt o sursă la îndemână. Ca și la pâine, pastele din făină integrală ne sunt mai utile.

O porție cât o cană de paste integrale gătite poate aduce până la 50 mcg de seleniu comparativ cu pastele din făina albă.

Ovăz

O cană de ovăz conține 23 mcg selenium. Dacă la micul dejun optăm doar pentru bolul de cereale cu ovăz, nu câștigăm prea mult seleniu. Dar dacă asociem și 2 ouă fierte, deja ajungem la 50 mcg.

Citește mai departe…

Previne seleniul bolile care apar odată cu vârsta?
Dieta pentru tiroidă: ce alegem? ce evităm?
Hormonii tiroidieni și metabolismul
Hipertiroidia. Ghid complet
Glanda tiroidă la menopauză

Bibliografie

Tiroidita Hashimoto. Ghid complet

Tiroidita Hashimoto este cea mai frecventă boală autoimună, dar și cea mai frecventă cauză de hipotiroidie. Femeile sunt de 10 ori mai afectate decât bărbații.

S-a constatat și o predispoziție familială, precum și faptul că cine are tiroidită Hashimoto, poate avea și alte afecțiuni autoimune: vitiligo, boala celiacă ș.a.

Modificările hormonale (în timpul pubertății, al sarcinii, la menopauză), dar și evenimentele stresante de viață, pot favoriza apariția tiroiditei.

Sistemul imunitar atacă celulele tiroidei, glanda de la baza gâtului. Tiroidita evoluează lent, în ani, și duce la scăderea nivelului de hormoni tiroidieni în sânge.

Ce simptome poate da tiroidita Hashimoto?

Simptomele tiroiditei Hashimoto sunt simptome de hipotiroidie:

  • oboseală, lipsă de energie
  • sensibilitate crescută la frig
  • constipație
  • piele uscată, palidă
  • unghii friabile
  • căderea părului
  • îngroșarea vocii și senzație de presiune la nivelul gâtului
  • creștere în greutate
  • limbă de dimensiuni crescute (macroglosie)
  • dureri musculare, contracturi, rigiditate
  • dureri articulare
  • slăbiciune musculară
  • sângerare prelungită în timpul ciclului menstrual
  • depresie
  • tulburări de memorie

Ce analize sunt necesare la tiroidita Hashimoto?

Nivelul de TSH (hormon produs de hipofiză care stimulează tiroida să producă hormoni) este crescut totdeauna; nivelul hormonilor tiroidieni T4, T3 este redus

Prezența anticorpilor specifici anti-TPO ( anti tiroid-peroxidază) și anti-tiroglobulină, confirmă diagnosticul de tiroidită Hashimoto; totuși 10-15% dintre persoanele cu tiroidită pot să nu aibă prezenți acești anticorpi în sânge.

Puncția biopsie care analizează țesutul tiroidian va confirma diagnosticul.

Află mai mult Ce medicamente pot modifica rezultatul analizelor de tiroidă?

Ce alte analize de sânge se mai modifică în tiroidita Hashimoto?

  • anemia apare în 30-40 % din cazuri
  • nivel crescut în sânge pentru: colesterolul total, LDL-colesterol, trigliceride
  • scăderea capacității de filtrare a rinichilor
  • nivel crescut al hormonului numit prolactină

Află mai mult Ce este hipotiroidismul subclinic?

Ce variante de tratament sunt?

Tratamentul medicamentos constă în administrarea de hormoni tiroidieni (levotiroxina) pentru toată viața.

Tratamentul chirurgical este indicat dacă:

  • tiroida este foarte crescută în volum, face compresia structurilor vecine și provoacă: tulburări de înghițire, voce răgușită, dificultăți de respirație
  • nodul tiroidian malign descoperit la puncție
  • limfom diagnosticat tot prin puncție
  • gușa este inestetică și deranjează din acest punct de vedere

Află mai mult Cât timp este necesar tratament pentru tiroidită

Mai pot apărea simptome de hipotiroidie după ce s-a instituit tratamentul?

Simptomele pot reapărea din mai multe motive:

doza de hormoni (levotiroxina) este incorectă

După ce s-a început tratamentul este important să ții legătura cu medicul endocrinolog care va ajusta dozele până ce va ajunge la doza potrivită.

se suprapune un eveniment stresant

Stresul cronic poate agrava o boală autoimună așa cum este tiroidita Hashimoto. Dar nu trebuie pus totul pe seama stresului. Medicul va reevalua situația dacă ținem legătura.

consumi concomitent medicamente sau suplimente care scad absorbția de hormoni tiroidieni

Potrivit studiilor, 1 din 5000 de persoane care au tratament cu levotiroxină consumă în paralel medicamente și suplimente ce reduc absorbția.

Dintre medicamente, pot fi de vină:

  • sucralfat
  • ciprofloxacin
  • omeprazol, esomeprazol sau alți inhibitori de pompă de protoni
  • carbamazepina
  • fenitoin
  • cordarone

Bine de știut
Când este necesar un inhibitor de pompă de protoni (omeran, nexium, controloc) pentru probleme digestive este de preferat forma lichidă (soluție) de levotiroxină în loc de tablete.

Dintre suplimente, pot fi de vină:

  • calciu carbonat
  • iod
  • fier
  • multivitamine cu calciu și fier
  • suplimente cu soia

Levotiroxina (T4) este un hormon inactiv pe care organismul nostru îl convertește în T3, forma activă. Medicii prescriu ca tratament T4 pentru a permite organismului să producă T3 atunci când are nevoie.

Dar uneori această conversie de la T4 la T3 nu se face eficient. De aceea, uneori se prescrie și T3 (liotironina) pe lângă eutirox (T4).

Citește mai departe…

Ginseng indian sau Ashwaganda și alte suplimente care afectează tiroida
Hipotiroidie (tiroida leneșă)
Colesterol mărit și legătura cu tiroida
Soia și tiroida
15 alimente cu seleniu utile la tiroidă

Bibliografie

10 strategii care cresc atenția și capacitatea de învățare

Atenția este necesară atunci când încercăm să dobândim abilități noi. Tot ceea ce învățăm nou, învățăm datorită capacității creierului nostru de a se schimba conform cu experiența. Este ceea ce știința numește neuroplasticitate. Și ceea ce este extraordinar este că întregul sistem nervos își menține plasticitatea pe toată durata vieții.

La naștere conexiunile neuronale sunt multiple, dar haotice. De aceea nu avem precizia niciunei execuții: nu mergem bine, nu ne coordonăm mișcările, nu vorbim.

Ulterior, experiențele de învățare pe care ni le oferă părinții, școala, limbile pe care le învățăm, călătoriile, interacțiunile sociale stimulează anumite circuite neuronale și le întăresc.

Totodată sunt eliminate conexiuni neuronale care nu ne servesc bine obiectivele.

Creierul nostru devine personalizat conform propriei experiențe datorită neuroplasticității.

Vestea proastă este că dacă până la 25 de ani învățarea este mult pasivă, creierul stabilește ușor conexiuni și circuite noi, iar ulterior lucrurile nu mai stau așa.

Nu este adevărată afirmația: am citit o carte care mi-a schimbat creierul. Creierul nu se mai schimbă după 25 ani fără să vrei mai întâi acest lucru. După 25 ani dacă vrei să înveți ceva nou trebuie să vrei să provoci plasticitatea.

Și dacă vorbim de long life learning, de dobândirea unor abilități noi după această vârstă, fie că e vorba de o limbă nouă sau un sport sau alte abilități necesare la job, trebuie să știm câteva tehnici prin care putem folosi toată viața această minunată capacitate a creierului care este neuroplasticitatea.

Primul pas atunci când te-ai hotărât să înveți ceva este să vrei. Numai dacă ești motivat atenția e maximă.

Doar experiențele la care manifestăm atenție pot să schimbe creierul unui adult, pot să permită neuroplasticitatea. Iar modificarea creierului (neuroplasticitatea) se va manifesta strict pentru acea experiență.

Dacă vrei să-ți schimbi creierul trebuie atenție și focus

Neuroplasticitatea este inițiată doar atunci când anumite substanțe chimice numite neuromodulatori sunt eliberate în creier. Neuronii activi în momentul eliberării acestor substanțe își întăresc conexiunile.

Atenția declanșează eliberarea acestor neuromodulatori:

  • epinefrina – crește probabilitatea ca neuronii să fie responsivi, creierul să fie pregătit
  • acetilcolina – permite creierului să filtreze stimulii senzoriali și să focuseze atentia pe ceva anume

Focusul este un con de atenție  îndreptat către un câmp mai îngust, nu către tabloul mare.

Atenția permite descărcarea epinefrinei. Acetilcolina (Ach) face focus. Tot Ach marchează circuitele neuronale nou formate.

Odată marcat cu Ach, circuitul neuronal nu mai poate decât să se schimbe. Plasticitatea este declanșată. Învățarea este inevitabilă.

Află mai mult Creierul uman: cum este alcătuit și cum funcționează?

10 strategii eficiente pentru a îmbunătăți atenția și învățarea

Nu uita că modificarea creierului este un proces chimic. Ca să descarci epinefrina și acetilcolina trebuie să fii atent. Atenția este ceva ce poate fi învățat.

Încearcă să-ți compui  strategii de comportament care să te ajute să fii atent.

Iată câteva din strategiile eficiente dovedite științific.

1. Identifică perioada din zi în care ești capabil să fii maxim atent și atunci programează învățarea

Verifică dacă dimineața la trezire ești mai atent sau după ora prânzului. Și programează învățarea în acel interval de timp.

2. Un somn bun noaptea, o cană de cafea și hidratarea corectă a doua zi, îmbunătățesc atenția

Noaptea nu ar fi indicat să studiezi pentru că neuroplasticitatea se definitivează la somnul de noapte.

3. Stabilește perioade de învățare de 90 min

Primele 5-10 min nu vei fi 100% focusat. Dar ulterior ar trebui să poți menține focusul pentru aproximativ 1h.

Chiar dacă te simți agitat că nu verifici mesajele de pe telefon în acest interval de timp, adu atenția înapoi, crește focusul.

Noile circuite neuronale pe care le creezi în aceste 90 min vor fi marcate cu Ach. Nu uita că e primul pas și cel mai important pentru a se declanșa învățarea.

Poți stabili mai multe reprize de 90 min într-o zi pe măsură ce-ți educi capacitatea de focusare și atentia.

Află mai mult Tehnici de învățare rapidă și memorare pe termen lung

4. Exersarea focusului vizual îmbunătățește focusul mental și atenția

Este științific demonstrat că exersarea focusului vizual ajută focusul mental.

Când ne concentrăm să privim într-un punct, creierul sesizează și descarcă epinefrina.

Exercițiu: Alege o zonă de pe peretele din apropiere sau chiar o zonă de pe ecranul computerului pe care încearcă să o fixezi cât mai mult timp fără să clipești.

Este un exercițiu foarte eficient pentru focusul vizual care va facilita și focusul mental.

5. Dacă înveți ceva dintr-un material audio, închide ochii

Vei crea astfel un con de atenție auditiv și vei reține mult mai multe informații decât atunci când un flux de imagini se mișcă în timp ce asculți.

Poți crede că economisești timp dacă asculți un podcast în timp ce alergi, dar nu vei fi suficient de atent încât să declanșezi acțiunile epinefrinei și acetilcolinei. Focusul nu se va produce. 

6. Exercițiile de meditație îmbunătățesc clipitul atenției

Exercițiile de meditație nu înseamnă spiritism, esoterism sau vreo formă de practică religioasă.

Mintea noastră este înclinată să migreze rapid de la o idee la alta, de la o imagine la alta. Este ceea ce David Goleman și Richard Davidson numesc în cartea lor Altered Traits clipitul atenției.

Exercițiul de a ne focusa strict pe o temă așa cum este focusul pe respirație într-o ședință de meditație va reduce substanțial clipitul atenției.

Află mai mult Metoda Retrieval: cum să înveți de nota 10

7. Somnul profund în cursul nopții este esențial

Esența neuroplasticității este ca ceea ce înveți, să înveți pentru totdeauna, fie că e vorba de abilități cognitive, abilități motorii sau emoționale.

Dacă focusezi intens 90 min, eventual mai multe reprize într-o zi, nopțile următoare circuitele neuronale care au fost marcate cu Ach vor fi întărite.

Neuroplasticitatea se definitivează numai în somn. Când vei fi treaz vei constata că ai dobândit cunoștințele pentru totdeauna.

Somnul de calitate și cu durata corespunzătoare este esențial pentru a ne păstra sănătatea mintală, dar și pentru procesul de învățare.

Află mai mult Somnul: Ce se întâmplă în creier când dormim?

8. Odihna profundă fără somn accelerează învățarea

Dacă imediat după cele 90 min de învățare oprești pentru 20 min inputul senzorial, informațiile pe care le aduce ochiul și urechea, rata de învățare este mai mare decât după un somn bun de noapte.

Există metode exemplificate pe YouTube pentru odihna profundă fără somn denumită non-sleep deep rest (NSDR).

Încearcă să te întinzi cu ochii închiși sau chiar să ațipești 10 min după repriza de focus.

9. Alternanța perioadelor de învățare cu activități motorii accelerează învățarea

Dacă lași mintea fără gânduri organizate după o perioadă de focus maxim, vei accelera învățarea.

Mulți din cei care practică mai multe reprize de câte 90 min de învățare într-o zi au observat că alternanța cu activități fizice, motorii, este benefică.

Nu uita că 150-180 min de exerciții cardio/ săptămână îmbunătățesc activitatea cardiacă. Iar o bună activitate cardiacă stimulează cogniția.

10. Hrănește-te echilibrat dacă vrei să-ți îmbunătățești atenția

Apa și electoliții, sodiul si potasiul, sunt esențiale pentru creier, ca și pentru întregul organism.

Dar anumite alimente au componentele care acționează direct asupra cogniției și ar fi bine să le consumăm constant în perioadele de suprasolicitare intelectuală.

Acizii grași omega-3 (EPA și DHA) îmbunătățesc activitatea creierului și chiar și dispoziția psihică.

Ar trebui să consumăm zilnic alimente bogate în omega-3: pește, semințe chia, nuci, soia.

Fosfatidilserina îmbunătățește cogniția și reduce chiar și declinul provocat de îmbătrânire. O găsim în carne, pește, varză și alte alimente.

Colina stimulează circuitele neuronale și îmbunătățește atenția pentru că intervine în producerea Ach.

Gălbenușul de ou este o sursă bună de colină, dar și de alți nutrienți utili creierului.

Citește mai departe…

Autoreglarea învățării: strategii de învățare eficientă
10 tehnici de învățare rapidă și memorare pe termen lung
Etapele unui somn bun și sfaturi practice ca să nu le ratezi
Cum stimulăm motivația copiilor de a învăța?
Eustres: stresul bun care ne crește productivitatea și entuziasmul

Bibliografie
2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă