Acasă Blog Pagina 33

Cum să alungi oboseala fără cafea?

0

Nu poți începe ziua fără cafea? Vrei totodata sa reduci numărul de cafele? Câte cafele sunt benefice si cum să alungi oboseala fără cafea?

Cafeaua are multe efecte benefice pe lângă faptul că ne produce plăcere. Studiile științifice au concluzionat faptul că cei peste 1000 de compuși pe care îi conține ne pot prelungi viața dacă nu depășim un număr de 3-4 cafele pe zi.

Dar de ce 3-4 cafele? Pentru că unii dintre compușii cafelei (kahweol, cafestol) pot crește nivelul de colesterol. Depinde însă și de modul de preparare al cafelei. Cafeaua obținută prin fierbere are acest efect, în timp ce cafeaua la filtru nu.

Ce să facem la ora amiezii când simțim că ne cuprinde oboseala?

Dacă nu putem dormi 10-15 min atunci vom mai bea o cafea. Se știe însă că, băută după-amiaza, cafeaua strică somnul de noapte. Nu ar trebui să mai consumăm cafea după ora 3 p.m. dacă vrem să avem un somn de calitate și suficient.

Ce metode sunt să evităm oboseala de peste zi fără cafea?

Hidratarea

Oboseala este frecvent semn de deshidratare. Mintea nu este clară, parcă nu poți gândi corect. Ți se pare că ți-ar trebui o cafea, dar, de fapt este nevoie de apă.

Formula corectă după care calculezi apa necesară este 2 ml de apă pe kg corp la fiecare 15 min.

Asta înseamnă la o greutate de 70 kg, 140 ml de apă la fiecare 15 min ziua, când suntem activi.

Nu înseamnă să te oprești la fiecare 15 min să bei dacă ți se pare greu, dar poți bea o cantitate mai mare la 30 min sau la 1h, astfel încât, peste zi, să termini doza de apă calculată.

Efortul sau temperatura ridicată ne fac să transpirăm excesiv. Dacă este așa, vei adăuga în plus apă la doza calculată mai înainte.

Află mai mult Câtă apă să bei în mod normal și câtă apă la efort?

Mișcarea

Musculatura necesită energie și corpul nostru va pune la dispoziție mai multe resurse care vor alunga oboseala chiar și fara cafea. În plus se vor descărca endorfine care ne îmbunătățesc și tonusul psihic.

Chiar și 15 min de plimbare vor da un plus de energie, iar beneficiile cresc cu atât mai mult cu cât practicăm mai des orice tip de mișcare.

Progresiv, în câteva săptămâni sau luni, poți ajunge la cele 2h și 30 min de exerciții aerobice recomandate săptămânal.

Află mai mult 8 teste utile ca să afli dacă ești în formă fizică bună

Contactul cu lumina naturală

Dimineața, cât mai aproape de trezire, 10 min în aer liber dacă este o zi însorită sau 30 de min în zilele noroase, stimulează secreția de cortizol și adrenalină care ne mențin tonusul peste zi.

Tot lumina soarelui inhibă și secreția de melatonină, hormonul care ne face somnoroși.

Află mai mult 6 tipuri de hormoni influențați de expunerea la lumină

Creează o rutină a somnului

Somnul este cel mai important lucru pe care îl putem face ca să ne menținem sănătoși.

Menține aceleași ore de trezire și culcare indiferent dacă este week-end. Organismul va învăța care sunt orele în care trebuie să fie alert.

Pregătește-te de ora de culcare:

  • antrenamentul fizic nu se face în ultimele 2-3 ore înainte de culcare
  • mesele copioase nu se potrivesc cu 2h înainte de culcare
  • nu lăsa televizorul în dormitor și nici telefonul mobil pentru a nu fi tentat peste noapte să-l verifici

Află mai mult Insomnia la 50+ se poate rezolva fără medicamente

Mai multe alimente cu fier

Lipsa de fier se poate manifesta cu oboseală. Se datorează faptului că este mai puțină hemoglobină la dispoziția organismului. Hemoglobina transportă oxigenul către creier, mușchi și celelalte organe, iar o cantitate mai redusă ne face să ne simțim mai obosiți.

Ciclurile menstruale abundente fac ca anemia să fie mai frecventă la femei.

Alimentele bogate în fier ajută la corectarea anemiei:

  • carne
  • legume cu frunze verzi
  • cereale integrale
  • fasole, mazăre, linte

Află mai mult Cum se corectează lipsa de fier?

Proteine la micul dejun

Poți începe ziua făcând o rezervă de proteine care vor fi utile peste zi. La o dietă cu 2000 cal/ zi, aproximativ 20% din calorii trebuie să provină din proteine.

Proteinele complete, care au toți aminoacizii esențiali pe care corpul nostru nu-i poate produce, sunt furnizate de carne și produse de origine animală sau pește.

Sursele vegetale furnizează proteine incomplete, dar fac parte din alimentele sănătoase pentru inimă: fasole, linte, cereale integrale, nuci ș.a.

Sunt cauze de oboseală care necesită o vizită la medic

Dacă oboseala se asociază și cu alte simptome este necesară o vizită la medic. Unele afecțiuni ne semnalizează cu oboseala:

Citește mai departe…

Pot să beau cafea dacă am probleme cu ficatul?
Efectele cafelei asupra rinichilor
Sindromul de oboseală cronică
Tiroida și oboseala exagerată
Dacă ești pasăre de noapte ai risc mai mare pentru anumite boli

Bibliografie
  • Brown J, Makker HK. An approach to excessive daytime sleepiness in adults. BMJ 2020
  • American Psychological Association. Stress and sleep.
  • Zielinski MR, Systrom DM, Rose NR. Fatigue, sleep, and autoimmune and related disordersFront Immunol. 2019
  • Kalra S, Sahay R. Diabetes fatigue syndrome. Diabetes Ther. 2018
  • National Institutes of Health, National Heart, Lung, and Blood Institute. Insomnia.

Efectele vitaminei C asupra pielii

0

Efectele vitaminei C (acid ascorbic) asupra sistemului imunitar sunt bine cunoscute, dar efectele asupra pielii, mai puțin. Vitamina C este un antioxidant puternic și de aceea poate stimula producția de colagen și poate atenua semnele îmbătrânirii pielii.

Pentru piele, este mai utilă vitamina C aplicată direct decât tabletele cu vitamina C, spun dermatologii.

Cu tabletele de vitamina C avem și riscul supradozajului care nu merită asumat. Excesul de vitamina C poate provoca: litiază renală, diaree, balonare și chiar tulburări de ritm.

Beneficiile vitaminei C pentru sănătatea și frumusețea pielii

Stimulează producția de colagen

Vitamina C este absolut esențială pentru stimularea producției de colagen din corp. Colagenul este componentă de bază a pielii, părului, mușchilor și tendoanelor.

Pe măsura avansării în vârstă, producția de colagen scade. Aplicarea vitaminei C pe piele stimulează producția de colagen, dar și pe cea de elastină, ambele menținând fermitatea pielii.

Află mai mult Cum să întârzii apariția ridurilor cât mai mult timp?

Protecția vitaminei C față de arsurile solare

Studiile clinice arată că prezența vitaminei C în piele ne protejează de efectele nocive ale radiațiilor solare UV.

Expunerea pielii la razele UV duce la formarea radicalilor liberi de oxigen care afectează și celulele și reduc producția de colagen. De aceea, expunerea exagerată sau neprotejată a tenului la soare creează ceea ce numim fotoaging sau îmbătrânirea prematură a pielii.

Vitamina C este unul din cei mai potenți antioxidanți. La nivelul pielii, vitamina C blochează acțiunea radicalilor liberi.

În Jurnalul de Dermatologie cosmetică a apărut în 2023 o analiză sistematică a mai multor studii pe această temă. Concluzia a fost una îmbucurătoare: vitamina C aplicată pe piele poate reversa efectul de fotoaging produs de soare.

Află mai mult Numai 1 din 4 creme de protecție solară este eficientă

Hidratarea pielii

Deshidratarea pielii duce la descuamare, prurit și îmbătrânire prematură. Menținerea hidratării este cheia pentru o piele cu aspect tânăr.

Vitamina C poate ajuta la hidratare. Are un rol important în formarea stratului cel mai exterior al pielii și crește abilitatea celulelor de a-și diminua pierderile de apă.

Află mai mult 9 sfaturi practice pentru pielea uscată

Reduce hiperpigmentarea pielii

Hiperpigmentarea pielii cu apariția petelor maronii se datorează mult factorilor de mediu, polării și expunerii la soare.

Vitamina C inhibă producția de tirozinază, o enzimă implicată în producția de melanină, pigmentul pielii. Efectul este de reducere a hiperpigmentării.

Vitamina C nu decolorează tonul normal colorat al pielii.

Află mai mult Pete maronii pe piele: ingrediente obligatorii în crema de față

Vindecarea rănilor cu ajutorul vitaminei C

Vitamina C joacă un rol cheie în repararea și regenerarea pielii prin efectul antiinflamator și stimularea producției de colagen.

Nu este întâmplător că la persoanele cu deficit de vitamina C unul din simptome este vindecarea dificilă a rănilor.

Utilizarea vitaminei C pentru îngrijirea pielii

Fie că ai tenul gras sau uscat, vitamina C îți va îmbunătăți substanțial aspectul pielii.

Aportul de fructe și legume bogate în vitamina C este benefic mai degrabă pentru celelalte efecte ale ei asupra imunității și sănătății, în general. Dar prea puțin din vitamina C consumată va ajunge la nivelul pielii.

De aceea, aplicarea topică este mai eficientă. Vitamina C pătrunde imediat în straturile pielii, face pielea mai netedă și reduce aspectul ridat. Atenuează, de asemenea, petele maronii de pe piele.

Vitamina C este încorporată în cremele emoliente sau în seruri. Serurile sunt mai concentrate decât cremele hidratante și emoliente.

Chiar dacă un ser conține mai puțin de 1% vitamina C, este suficient pentru a obține beneficiile: efectul antioxidant și de protecție.

Cât de des să folosim vitamina C pentru îngrijirea pielii?

Rezultatele cele mai bune se obțin prin includerea vitaminei C în rutina îngrijirii zilnice a tenului:

Aplicare de 1-2 ori pe zi a vitaminei C ne asigură toate beneficiile.

Citește mai departe…

Retinol: cum să-l folosești pentru riduri, pete sau acnee?
6 alimente bogate în vitamina C în afară de citrice
Toner sau astringent: ce se potrivește tenului tău?
Mâncărimi de piele: cauze și remedii simple
Stresul și acneea

Bibliografie

6 alimente bogate în Vitamina C în afară de citrice

Imunitatea ne preocupă, de obicei, doar în sezonul rece. Atunci ne gândim că ar trebui să facem rezerve de vitamina C. Alimente bogate în vitamina C putem consuma însă pe tot parcursul anului, nu doar iarna.

Vitamina C face parte din nutrienții esențiali însemnând că organismul nostru trebuie să-și asigure necesarul zilnic din alimente.

Unele persoane sunt mai expuse riscului de deficit de vitamina C:

  • fumători
  • cancer
  • afecțiuni digestive în care este afectată absorbția alimentelor

Majoritatea copiiilor mici au necesarul de vitamina C acoperit din laptele matern sau formulele de lapte. Laptele de vacă fiert pierde însă din vitamina C. Aportul trebuie compensat cu alte alimente bogate in vit. C.

Care este necesarul zilnic de vitamina C?

Copiii până la 14 ani au un necesar zilnic recomandat cuprins între 40-65 mg vitamina C, fără diferențe între sexe.

Ulterior lucrurile se schimbă puțin.

VârstaBărbațiFemeiGravide și alăptare
14-18 ani75 mg65 mg80-115 mg
peste 19 ani90 mg75 mg85-120 mg
Necesar zilnic recomandat de Vit. C

Alimente bogate in Vitamina C

1. Ardei gras

Indiferent de culoare, ardeii grași conțin vitamina C în cantități asemănătoare. Dacă totuși este să facem un top, ordinea ar fi ardei galben, apoi roșu și ultimul ardeiul verde.

O jumătate de cană cu ardei gras galben tăiat în bucăți aduce 153% din necesarul zilnic de vit. C. De aceea este util când suntem răciți.

1/2 cană bucăți de ardei gras galben= 138 mg vit. C
1/2 cană bucăți ardei gras roșu= 95 mg vit. C
1/2 cană bucăți ardei gras verde= 60 mg vit. C

Se poate adăuga la salate pe tot parcursul anului. Sau se poate consuma cu humus, o rețetă pe bază de năut foarte nutritiv și sățios.

2. Kiwi

Un fruct de kiwi de dimensiuni medii este la fel de valoros ca o portocală.

1 kiwi mediu= 64 mg vitamina C

Poate fi consumat ca atare, dar dacă nu-ți place gustul lui acrișor, poți să-l adaugi în rețetele de smoothie cu banane și diverse semințe.

Află mai mult Kiwi pentru constipație și colon iritabil

3. Broccoli

broccoli și vitamina C

Probabil știi deja că broccoli este bogat în nutrienți, iar vit. C este unul dintre aceștia.

1/2 cană bucățele de broccoli= 51 mg vitamina C

Prepararea contează când vrem să păstrăm calitățile nutritive. Înăbușit, la abur sau pe grătar sunt variante avantajoase de preparare. Poate fi apoi încorporat în salate.

Află mai mult Chec sau broccoli? Principiul după care aleg copiii

4. Căpșuni

căpșuni cu vitamina C

Despre căpșuni știm că sunt bogate în antocianine cu efect antioxidant și esențiale pentru menținerea performanțelor creierului.

1/2 cană de căpșuni= 49 mg vit. C

Se pot folosi și căpșunile congelate la smoothie atunci când nu este sezon.

Află mai mult Căpșuni: Beneficii și rețete de smoothie

5. Varza de Bruxelles

varza de bruxelles cu vitamina C

Varza de Bruxelles este rudă cu varza obișnuită și cu conopida. În afară de vit. C conține folat, vitamina A și vitamina K.

1/2 cană de varză de Bruxelles gătită= 48 mg vit. C

Se poate folosi crudă la salate. Sau preparată termic: sote sau înăbușită. Se păstrează bine la frigider (aproximativ 2 săptămâni) fără să fie gătită.

Află mai mult Rețetă: Salata de sfeclă roșie cu varză, mere și nuci

6. Suc de roșii

roșii cu vitamina C

Și roșiile conțin vitamina C. Dar dacă dorim să acoperim cât mai mult din necesarul zilnic, o cană cu suc de roșii aduce nutrienții concentrați.

3/4 cană cu suc de roșii= 33 mg vit. C

Află mai mult Top 5 alimente cu licopen de care putem profita

Ce nu știai despre vitamina C?

fumătorii necesită aproximativ 35 mg vit. C în plus pe zi.

cartofii sunt o bună sursă de vit. C, dar au dezavantajul faptului că pot crește glicemia mai mult decât zahărul
Pentru a reduce din acest efect negativ, nutriționiștii recomandă să-i consumăm reci sau reîncălziți.

combate durerile articulare, osoase și musculare, fiind eficientă în prevenirea apariției durerii cronice după operațiile ortopedice (în doză de min 500 mg/zi)

administrată intravenos în doze mari reduce durerea postherpetică (după zona zoster)

favorizează absorbția fierului din alimente.

este posibil să reducă efectul statinelor, medicamentele care reduc nivelul de colesterol și trigliceride.

Citește mai departe…

Ajută vitamina C la răceală sau COVID?
Excesul de vitamina C: poate cauza pietre la rinichi?
Combinații de alimente care cresc absorbția fierului
10 alimente bogate în fier
Cartofii dulci: ce vitamine și minerale câștigi?

Bibliografie

 

Febra Dengue

Febra Dengue este o infecție virală răspândită prin înțepăturile de țânțari infectați cu virusuri dengue. Simptomele sunt asemănătoare unei gripe, dar se pot agrava și pot pune viața în pericol. Infectarea a doua oară cu același virus crește riscul unor simptome mai severe.

Sunt 4 tipuri de virusuri dengue care pot fi colportate de țânțari. Virusurile sunt specifice zonelor tropicale și subtropicale, respectiv America Centrală și de Sud, Africa și parțial Asia.

Persoanele care călătoresc în aceste zone se pot infecta și pot transporta boala în regiuni unde nu este specifică. Recent s-au semnalat cazuri de febră Dengue în Europa.

După ciupitura de țânțar, virusul ajunge în sânge unde se autocopiază și se multiplică.

Febra Dengue: simptome

În multe situații, infecția cu virus dengue nu cauzează simptome sau simptomele sunt ușoare.

Când apar simptomele, febra peste 40 este specifică și este însoțită de:

  • erupție cutanată
  • durere intensă în spatele ochilor
  • durere de cap
  • greață și vărsături
  • dureri musculare, osoase și articulare
  • ganglioni inflamați

Simptomele febrei Dengue apar la 4-10 zile de la mușcătura de țânțar și poate dura până la 7 zile. Una din 20 de persoane cu febra dengue dezvoltă simptome grave.

Febra dengue severă (febra hemoragică dengue)

Febra hemoragică Dengue poate pune viața în pericol. Semnele de alarmă apar, de obicei, la 24-48 ore după ce temperatura începe să scadă.

Febra hemoragică Dengue este o urgență medicală și poate fi fatală.

Bine de știut
O episod de febră Dengue în antecedente crește riscul unei forme severe la o nouă infectare.

Semne de alarmă:

  • durere de stomac
  • durere abdominală
  • sânge în scaun
  • spută cu sânge
  • sângerări nazale și gingivale
  • sete exagerată
  • respirații rapide
  • tegumente palide
  • oboseală extremă
  • neliniște și iritabilitate

Este contagioasă febra Dengue?

Febra Dengue nu se poate transmite de la o persoană la alta așa cum se transmite gripa.

Singura excepție este transmiterea de la mamă la făt, în timpul sarcinii, prin intermediul placentei. Copiii mamelor infectate sunt expuși la unele riscuri: naștere prematură, greutate mică la naștere, suferință fetală.

Țânțarii preiau boala de la un om infectat. O persoană cu febră dengue poate transmite virusul unui țânțar neinfectat timp de 5 până la 12 zile de când s-a infectat de la alt țânțar infectat.

Odată infectat, un țânțar rămâne purtător pe toată durata vieții sale și poate transmite boala.

Diagnostic

Diagnosticul de febră dengue se stabilește printr-o analiză de sânge. În proba de sânge se analizează tipul de virus care a provocat infectarea.

Febra Dengue: tratament

Nu există un tratament curativ al febrei dengue. Tratamentul este simptomatic și legătura cu medicul trebuie ținută pentru semnele de agravare a bolii.

Măsuri recomandate:

O unitate de urgențe trebuie contactată imediat ce se observă semnele de alarmă.

Există vaccin pentru febra Dengue?

Există vaccin contra infecției Dengue și este recomandat numai dacă deja ai avut o infecție dengue înainte. Vaccinul scade riscul de febră duenge hemoragică severă.

Dacă facem vaccinul înainte de a avea boala vreodată, atunci la infectare există riscul formei severe.

Înaintea vaccinării, medicul trebuie să verifice printr-un test de sânge dacă ai fost vreodată infectat înainte.

Prevenirea infecției Dengue

Țânțarii care răspândesc dengue sunt activi ziua.

Riscul de infectare scade cu câteva măsuri:

  • haine care să acopere cât mai mult din suprafața pielii
  • plase de țânțari
  • repelenți cu DEET, picaridină sau IR3535
  • aparate care eliberează substanțe anti-țânțari
Bibliografie

Protecția solară la copii: ce produse alegem, cum le folosim?

Produsele care asigură protecția solară a copiilor nu pot fi folosite înainte de vârsta de 6 luni. Dar ulterior protejarea pielii este necesară și este util să știi ce caracteristici ar trebui să aibă crema de protecție solară pentru a fi și eficientă și sigură.

Cremele de protecție solară, fie că sunt pentru adulți, fie pentru copii, se încadrează în 2 mari categorii: minerale și chimice.

Este destul de greu să ne decidem ce să cumpărăm în fața raftului cu produse dacă nu avem niște criterii după care alegem.

Este evident că este bine să ne protejăm pielea de acțiunea nocivă a soarelui și noi adulții și copii. Și oricare dintre cremele de protecție este mai bună decât nimic având în vedere riscul cancerului de piele.

Dar ideal este să alegem produsul cel mai eficient și cu efecte secundare minime sau absente dacă este posibil.

Diferențele dintre produsele minerale și cele chimice

Lista ingredientelor de pe spatele ambalajului ne lămurește dacă produsul e mineral sau chimic.

Cremele de protecție solară minerale:

  • conțin oxid de zinc sau dioxid de titan
  • formează un film la suprafața pielii care resping razele solare
  • nu se absorb în piele
  • sunt opace și încep să acționeze imediat ce sunt aplicate
  • sunt mai bine tolerate de pielea sensibilă, predispusă la alergii
  • favorabile tenului acneic

Cremele de protecție solară chimice:

  • conțin ingrediente chimice de tipul avobenzona, oxybenzonă, octinoxat
  • acționează similar unui burete care absoarbe razele UV
  • sunt transparente
  • necesită mai întâi absorbția în piele și devin eficiente în aproximativ 20 min
  • sunt mai ușor de aplicat pe piele decât cremele minerale
  • sunt mai rezistente la contactul cu apa decât produsele minerale
  • pot provoca reacții alergice

Sunt unele îngrijorări medicale legate de faptul că produsele chimice se absorb prin piele și ajung în sânge.

O cercetare din 2021 a constatat prezența benzenului (compus chimic cancerigen) în unele din produsele de protecție chimice.

Expunerea la benzen scade imunitatea, provoacă probleme de fertilitate, anemie și leucemie.

Ce cremă alegi pentru protecția solară a copiilor?

Cremele de protecție minerale sunt preferabile

Produsele de protecție solară minerale nu se absorb în piele și de aceea sunt preferabile pentru copii.

Creează o barieră care nu lasă razele de soare să pătrundă și sunt considerate mai eficiente decât produsele chimice de protecție.

Crema este minerală dacă are în compoziție oxid de zinc sau dioxid de titan. Deși sunt mai dificil de găsit în farmacii decât produsele chimice, nu este totuși imposibil și efortul se justifică.

Spectru larg

Factorul SPF se referă doar la protecția față de UVB, nu și la cea față de UVA.

Pe crema de protecție solară trebuie să fie precizată protecția față de UVA, pe lângă factorul SPF pentru a avea spectru larg protectiv.

Nu spray

Produsele de protecție solară pot fi sub formă de spray, loțiune, gel sau cremă.

Varianta spray este ultima pe care ar trebui să o alegem. Nu acoperă bine pielea și nici nu are eficiența optimă.

Loțiunile și gelurile sunt preferabile spray-urilor.

SPF 30+

Factorul de protecție solară variază de la 15 la 100.

Medicii dermatologi ne sugerează că SPF 30 este suficient atât pentru adulți, cât și pentru copii. Protecția față de UVA și UVB este 97% la SPF 30.

SPF mai mare de 30 nu asigură o protecție semnificativ mai mare.

Nu există cremă de protecție solară perfect rezistentă la apă

Niciun produs nu este perfect rezistent la apă chiar dacă pe etichetă scrie waterproof (rezistent la apă). De aceea, este necesară reaplicarea la 40 min după contactul cu apa.

De ce medicii pediatri nu recomandă protecția solară înainte de 6 luni?

Produsele de protecție solară chimice se absorb prin piele în organism. Medicii pediatri consideră că un copil cu vârsta sub 6 luni nu poate metaboliza substanțele chimice absorbite în sânge.

Nici cremele de protecție minerale nu sunt recomandate sub 6 luni. Filmul protector mai gros pe care-l formează pe piele nu permite transpirația și reglarea temperaturii corpului.

În concluzie, niciun tip de produs de protecție solară nu este recomandabil la copiii sub 6 luni.

Se vor folosi alte metode de protecție solară:

  • se evită expunerea la soare la orele prânzului
  • se folosesc umbrele, pălăriuțe, haine cu mâneci lungi, hăinuțe de protecție și la baie

Citește mai departe…

Dermatita atopică: factori declanșatori care pot fi evitați
Cum alegi crema cu factor SPF?
Crema de protecție solară: numai 1 din 4 ne protejează direct
Iritația pielii la bebeluși: ce tratament este eficient?

Bibliografie

Ulcer gastric

Ulcer gastric este o rană deschisă a mucoasei gastrice și durerea de stomac este principalul simptom. Infecția cu Helicobacter pylori este cauza cea mai frecventă a leziunilor mucoasei gastrice. Nici stresul și nici alimentele nu provoacă ulcer gastric sau duodenal, dar pot accentua simptomele.

A doua cauză posibilă este consumul cronic de antiinflamatoare nesteroidiene folosite frecvent pentru a calma diferite tipuri de durere.

Persoanele care au infecție cu Helicobacter pylori și simultan consumă antiinflamatoare nesteroidiene au riscul cel mai mare de ulcer.

Ulcerul este de fapt o leziune a mucoasei care tapetează tubul digestiv. Dacă leziunea se află la nivelul stomacului vorbim de ulcer gastric. Dacă este mai jos, în prima porțiune a intestinului subțire, atunci este vorba despre ulcer duodenal.

Ulcer gastric: simptome

Durerea provocată de ulcer este resimțită sub stern, către ombilic și este percepută ca o durere surdă, ca arsură sau senzația că te roade la stomac. Mai rar este durere intensă.

Senzația de durere poate să țină câteva minute până la câteva ore. Se agravează noaptea și dimineața.

Unele persoane observă că durerea se calmează dacă mănâncă ceva. Și este adevărat, pentru că acidul clorhidric pe care îl secretă stomacul nu mai vine în contact direct cu ulcerul care este ca o rană deschisă.

Semne însoțitoare ale durerii:

  • balonare
  • arsuri gastrice
  • greață
  • eructații frecvente
  • apetit scăzut

Simptome asemănătoare provoacă și gastrita care este o etapă premergătoare ulcerului. Mucoasa gastrică este inflamată, iritată, dar încă nu s-a produs leziunea numită ulcer.

Află mai mult Gastrita: simptome, analize, tratament

Ce simptome anunță că ulcerul s-a complicat?

vărsături, uneori cu sânge – este semn că a apărut hemoragia digestivă, cea mai frecventă și cea mai de temut complicație a ulcerului.
Hemoragia digestivă poate pune viața în pericol.

scaun negru sau melena – ulcerul sângerează și sângele ajunge să se elimine cu materiile fecale.

oboseala – poate însemna că se produc pierderi mici de sânge de mai mult timp care au ajuns să producă anemie feriprivă.
Ulterior apar și deficite de vitamine și minerale.

durere atroce, resimțită în tot abdomenul și așa-numitul abdomen de lemn – anunță că s-a produs perforația peretelui gastric.
Este o urgență medicală.

Ulcerul este o afecțiune tratabilă. Complicațiile grave ale ulcerului, hemoragia digestivă sau perforația, sunt evitabile dacă ne tratăm la timp.

Află mai mult Sânge în scaun: 10 cauze digestive de sângerare

Ce analize pun diagnosticul de ulcer gastric?

Endoscopia digestivă superioară sau gastroscopia este investigația la care ulcerul gastric și ulcerul duodenal se pot observa cu ajutorul unei camere de luat vederi.

În plus, medicul va solicita și alte analize sau investigații:

  • test din scaun sau din sânge pentru a verifica infecția cu Helicobacter
  • hemoleucograma și fierul – verifică anemia
  • proteina C reactivă, VSH – verifică inflamația
  • computer tomografia CT

Află mai mult VSH: este util pentru depistarea cancerului?

Tratament

Ulcerul este tratabil în câteva săptămâni.

Se folosesc:

  • antibiotice pentru infecția cu Helicobacter
  • inhibitori de pompă de protoni: omeprazol, esomeprazol, pantoprazol etc
  • blocanți de receptori H2: ranitidina, famotidina ș.a.

Pentru a preveni ulcerul antiinflamatoarele nesteroidiene ar trebui înlocuite cu acetaminofen (paracetamol).

Alcoolul trebuie evitat și fumatul întrerupt.

Citește mai departe…

Durere de stomac: este ulcer sau gastrită?
Stresul și durerea de stomac
Reflux gastroesofagian și arsuri la stomac
Ai palpitații? Poate fi stomacul de vină
Senzația de nod în gât

Bibliografie

Helicobacter pylori. Simptome digestive frecvente

Helicobacter pylori este o bacterie identificată în 1983 ca principala cauză de ulcer și gastrită. Bacteria populează tractul gastrointestinal și este foarte răspândită. Se crede că aproximativ 50% din populația globului poartă această bacterie și au semne de gastrită. În țările Europei de Est procentul este chiar mai mare.

Aproximativ 20% din cei infectați cu H.Pylori dezvoltă ulcer, cancer gastric sau un tip particular de limfom. Complicațiile fiind atât de severe, infecția cu Helicobacter trebuie recunoscută la timp și tratată.

Infectarea cu Helicobacter are loc în copilărie, până la vârsta de 12 ani. Dar netratată bacteria rămâne în tractul digestiv toată viața. Și poate fi dată mai departe prin contact cu saliva.

Ce simptome provoacă Helicobacter?

Persoanele infectate și care dezvoltă simptome au, de obicei, un episod de gastrită acută. Adică o inflamație a mucoasei gastrice care se manifestă cu dureri abdominale și greață.

Cu timpul, se instalează gastrita cronică și simptomele persistă:

  • durere de stomac
    Apare mai ales când stomacul este gol, între mese, sau dimineața, la primele ore. Cei mai mulți descriu senzația cu expresia ”mă roade stomacul”.
  • senzație de arsuri la stomac
  • senzație de plenitudine gastrică sau că stomacul este foarte plin
  • senzație că te saturi rapid după ce ai început să mănânci
  • greață
  • balonare
  • lipsa poftei de mâncare
  • vărsături

Simptomele dispar după tratamentul pentru Helicobacter pylori în aproximativ 6 luni.

Ce simptome apar dacă Helicobacter a produs ulcer?

Ulcer înseamnă o eroziune la nivelul mucoasei gastrice, stratul intern de celule care tapetează stomacul.

Eroziunea poate apărea chiar la nivelul stomacului și este vorba de ulcer gastric. Sau în prima porțiune de intestin cu care se leagă stomacul și este vorba de ulcer duodenal.

Eroziune înseamnă nu doar inflamație, ci o leziune care depășește primul strat de celule al mucoasei gastrice.

Ce semne poate da ulcerul gastric?
durere epigastrică sau așa-numita durere de stomac
-este accentuată de alimente
-poate fi însoțită de greață, vărsături sau scădere în greutate

Ce semne poate da ulcerul duodenal?
durere epigastrică percepută ca o senzație de arsură
-apare la 1-3 ore după alimente
-apare noaptea

Gastroscopia efectuată de medicul gastroenterolog poate vedea exact localizarea leziunii.

Află mai mult Ce infecții pot provoca cancerul?

Ce simptome provoacă ulcerul complicat?

Principala complicație a ulcerului este hemoragia digestivă. Consecința hemoragiei este anemia. Deci semnele că ulcerul s-a complicat sunt simptome de hemoragie digestivă și anemie.

materii fecale de culoare neagră, așa-numitul ”scaun negru” (semn de sângerare în tractul digestiv)
Aspectul este tipic, negru-lucios, și cu miros foarte puternic.
Este un semn care trebuie să ne trimită urgent la medic.

vărsături cu sânge
oboseală
respirații scurte, frecvente
senzație de ”cap tulbure”
lipotimie (leșin)

Află mai mult Ulcer gastric: simptome, analize, tratament

Ce simptome apar dacă Helicobacter a produs cancer gastric?

Cauza cancerului gastric este inflamația cronică a mucoasei gastrice în cadrul gastritei produse de Helicobacter. Sunt și alți factori care contribuie simultan: cazuri de cancer gastric în familie, obezitate, fumat, dieta bogată în alimente prea sărate sau afumate.

Din păcate, cancerul gastric poate să nu dea semne în fazele inițiale.

Indigestie, pirozis sau lipsa poftei de mâncare sunt frecvente. Pe măsură ce boala avansează, pot apărea:

Află mai mult Esofagita: de ce apar arsuri gastrice și nod în gât

De reținut

Infecția cu Helicobacter pylori este frecventă și ușor transmisibilă de pe o cană împrumutată (sau prin alte modalități în care venim în contact cu saliva celui infectat).

Simptomele infecției trebuie recunoscute cât mai devreme pentru a evita complicațiile: ulcer sau cancer gastric.

Cele mai frecvente simptome sunt: durere de stomac, senzație de arsură, balonare, greață, senzație rapidă de sațietate după mâncare.

Citește mai departe…

Tratament Helicobacter pylori
Sânge în scaun: 10 cauze digestive de sângerare
Afectarea memoriei în infecția cu Helicobacter
Ce consecințe are infecția cu Helicobacter și cum să le eviți?
Hiperaciditate: cauze, simptome, complicații, tratament

Bibliografie

Cancer de ovar: 6 simptome surprinzătoare

În cazul unui cancer de ovar simptomele sunt ușoare și foarte vagi în primele stadii. Balonarea sau senzația că te-ai săturat prea repede la masă sunt semne care nu duc cu gândul la ovar. Din acest motiv cancerul ovarian este adesea diagnosticat târziu și șansele de reușită a tratamentului scad.

În primele stadii de evoluție sunt 4 semne care te fac să te gândești la cu totul alte probleme decât cele legate de ovar:

  • balonare
  • durere pelvină
  • senzație că te-ai săturat prea rapid la masă
  • necesitatea frecventă de a urina

Toate aceste simptome apar cu câteva luni înainte de stabilirea diagnosticului de cancer de ovar, doar că majoritatea femeilor nu le bagă în seamă sau nu se adresează medicului potrivit.

Recunoașterea simptomelor de cancer ovarian este importantă pentru că supraviețuirea este de 80-90% pentru tumorile descoperite în faze incipiente și de numai 25% pentru cele descoperite tardiv.

cancer de ovar

Alte 6 simptome care pot însemna cancer de ovar

1. Oboseala excesivă

Oboseala nu este printre primele semne de cancer ovarian, dar apare frecvent la femeile cu această afecțiune.

Nu este o oboseală obișnuită care trece după o noapte de somn bun și o cană de cafea.

Dacă observi și alte semne de cancer de ovar atunci este bine să investighezi cauza oboselii cât mai curând.

2. Durere lombara

Durerea lombară care poate apărea în cancerul ovarian este asemănătoare cu crampele menstruale sau cu durerile de la naștere.

Dacă nu există o cauză de dureri de spate pe care să o poți identifica, mergi și la medicul ginecolog.

3. Durere la contact sexual (dispareunia)

Durerea la contact sexual (dispareunia) poate apărea și în alte afecțiuni în care există inflamație pelvină.

Durerea din cancerul ovarian predomină pe o parte și se aseamănă crampelor menstruale. Debutează la contact sexual, dar continuă și după.

Află mai mult ⮕ 10 semne de cancer pe care femeile nu trebuie să le ignore

4. Durere de picior

Tumorile ovariene pot exercita presiune asupra nervilor ce pornesc de la nivelul coloanei vertebrale.

Ca urmare, durerea lombară se poate extinde pe picior, ca și în lombosciatică.

5-6. Creștere sau scădere în greutate neintenționate

Creșterea în greutate poate fi cauzată de apariția ascitei – acumulare de lichid în abdomen. Este o complicație a cancerului ovarian.

Scăderea în greutate este provocată și de scăderea poftei de mâncare, dar și de consumul energetic mare al tumorilor maligne.

Pierderea neintenționată a mai mult de 5% din greutate în timp de 6-12 luni trebuie investigată pentru stabilirea cauzei.

Află mai mult ⮕ Scădere în greutate: când este un semn de alarmă?

Ce simptome apar în cazul cancerului de ovar complicat?

În stadii avansate, simptomele se datorează complicațiilor cancerului ovarian. Tumorile mari afectează organele din jur, cum sunt colonul sau aparatul urinar. Sau pot fi prezente deja metastaze osoase.

  • dureri osoase
  • ocluzie intestinală
  • perforația colonului
  • retenție de urină

Risc crescut de cancer ovarian

Riscul de cancer ovarian este crescut pentru femeile care se încadrează într-una din categoriile:

De reținut

Supraviețuirea la 5 ani de la diagnosticul de cancer de ovar este de numai 49,7%. Acest fapt se datorează și depistării tardive a tumorii.

Simptomele camcerului de ovar incipient sunt înșelătoare și ne pot trimite cu gândul la o afecțiune digestivă, mai degrabă decât la una ginecologică.

Consultația regulată la medicul ginecolog este o metodă bună de a depista la timp orice modificare. Examinarea fizică, unele analize de sânge cum este markerul tumoral CA-125 sau investigațiile imagistice pot ajuta la stabilirea cât mai rapidă a diagnosticului.

Citește mai mult…

Semne de cancer ovarian incipient care ne trimit la medic
Chistul ovarian: poate deveni cancer ovarian?
Sindromul ovarelor polichistice: 10 semne ușor de identificat
Ce este chistul endometriozic?
Când este necesară operația pentru chist ovarian?

Bibliografie

Boala renală: 3 criterii de apreciere a riscului

Riscul pentru boala renală cronică înseamnă riscul unor complicații care conduc la dializă și transplant renal. Dacă ne încadrăm într-o categorie de persoane cu risc crescut, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea, este important să verificăm regulat funcția rinichilor prin analize de sânge și de urină.

Boala renală cronică este consecința altor afecțiuni care duc la complicații renale. Evoluează progresiv ceea ce înseamnă că se agravează în timp și afectarea rinichilor devine permanentă.

Rinichii sunt responsabili cu filtrarea sângelui, reglarea cantității de apă pe care o păstrăm în organism, menținerea la valori normale a mineralelor esențiale cum ar fi potasiul și clorul, eliminarea deșeurilor.

Deoarece cantitatea de sânge pe care rinichii o verifică zilnic este mare, compoziția sângelui influențează și funcția și capacitatea rinichilor de a echilibra permanent valorile modificate.

Când este depășită capacitatea rinichilor de a realiza aceste reglaje fine apare boala renală cronică.

Depistarea la timp și tratamentul corect pot stopa progresia bolii renale cronice către insuficiență renală.

Primul criteriu de apreciere a riscului de boală renală

Primul indiciu că rinichii ar putea fi afectați este apartenența la una din categoriile de persoane cu risc crescut de boală renală:

  • diabet

Diabetul este una din cauzele principale de afectare renală. Aproximativ 40% din persoanele cu diabet dezvoltă și boala renală cronică sau nefropatia diabetică.

  • hipertensiune

Hipertensiunea poate fi cauza bolii renale cronice sau consecința apărută după ce boala renală s-a instalat.

  • afecțiuni cardiace și insuficiență cardiacă

Ateroscleroza care stă la originea multor afecțiuni cardiace duce în timp și la îngustarea arterelor renale care aduc sângele la rinichi. Progresiv funcția rinichilor este afectată.

  • rinichi polichistic

Rinichiul polichistic este o afecțiune în care apar multiple chisturi renale ce perturbă funcția rinichilor și pot duce la insuficiență renală.

  • obezitate

Obezitatea crește riscul de diabet și hipertensiune, ambele afecțiuni fiind cauze de boală renală. În plus, țesutul gras produce adipokine, substanțe cu efect inflamator care cauzează rinichilor.

  • vârsta peste 65 ani

Boala renală cronică apare mai frecvent la vârste peste 65 ani. Aproximativ 38% din cei care trec acest prag de vârstă au o afectare renală.

  • antecedente familiale de boală renală cronică

Factorii genetici au un rol important în apariția bolii renale, iar prezența unui membru de familie cu această afecțiune este un semnal că trebuie să ne urmărim funcția renală.

  • boli autoimune care afectează și rinichii

Lupusul eritematos sistemic este una din afecțiunile autoimune în care inflamația generalizată provoacă și afectarea rinichilor.

  • insuficiență renală acută în antecedentele personale
  • fumat

Fumatul poate provoca constricția (îngustarea) vaselor de sânge care alimentează rinichii.

Alte afecțiuni care pot conduce la boală renală:

Află mai mult Insuficiența renală și pericolul ca rinichii să nu mai funcționeze

Al doilea criteriu

Odată ce știm că ne încadrăm într-una din categoriile de risc, funcția renală trebuie urmărită regulat.

Analiza de sânge care ne informează suficient de exact despre capacitatea rinichilor de a filtra sângele este rata filtrării glomerulare.

Estimarea ratei de filtrare glomerulară pornește de la determinarea creatininei din sânge. Creatinina este un deșeu provenit din digestia proteinelor. Acest deșeu este îndepărtat din sânge de către rinichi. Când creatinina crește, înseamnă că rinichii nu funcționează suficient de corect pentru a o îndepărta.

Pe baza valorilor creatininei se calculează rata filtrării gliomerulare. Valori ale ratei filtrării sub 60 pot însemna o funcție renală afectată și prezența bolii renale cronice.

Cu cât valorile ratei filtrării sunt mai mari, cu atât este mai bine și înseamnă că rinichii funcționează corect.

Află mai mult Sindromul CKM care afectează inima, rinichii și metabolismul

Al treilea criteriu de apreciere a riscului de boală renală

Al treilea criteriu de apreciere a funcției renale este rezultatul raportului dintre albumină și creatinină într-o probă de urină.

Albumina este o proteină. În mod normal nu găsim proteine în urină. Prezența proteinuriei (albuminurie) semnifică afectarea funcției rinichilor.

Creatinina este deșeul pe care rinichii îl elimină în urină.

Raportul albumină/ creatinină sub 30 ne arată că rinichiul funcționează corect.

Raportul albumină/ creatinină peste 30, corelat și cu rata filtrării glomerulare sub 60, sunt indicatori ai bolii renale.

De reținut

Boala renală cronică are o evoluție progresivă spre insuficiență renală care va necesita dializă și transplant renal.

Unii factori de risc, cum sunt obezitatea sau fumatul, sunt corectabili prin modificarea stilului de viață. Alți factori de risc cum sunt cei genetici nu sunt influențabili.

Diabetul și hipertensiunea rămân cele mai frecvente cauze de boală renală cronică. Tratamentul corect al celor două afecțiuni este o bună metodă de prevenție a bolii renale.

Dacă ne încadrăm la una din categoriile de persoane cu risc, atunci urmărirea funcției renale trebuie să fie regulată. Două dintre analize, una de sânge (rata filtrării glomerulare) și cealaltă din urină (raportul albumină/ creatinină) sunt cei mai buni indicatori ai gradului de afectare renală.

Citește mai departe…

Analize pentru rinichi. Ce rezultate te trimit la medic?
10 obiceiuri care ne pot afecta rinichii
Hipertensiunea arterială renală
Sănătatea rinichilor se menține cu câteva obiceiuri bune
7 semne că ai probleme cu rinichii

Bibliografie

Virusul Epstein-Barr și bolile autoimune asociate

Virusul Epstein-Barr care provoacă mononuleoza infecțioasă, este legat și de apariția a șapte afecțiuni autoimune diferite. Cercetătorii susțin că virusul este responsabil de modificări genetice care fac mult mai probabilă apariția bolilor autoimune.

Infecția cu virus Epstein-Barr nu este rară, dimpotrivă, face parte din infecțiile cele mai frecvente la om. Mononucleoza sau boala sărutului este cea mai frecventă afecțiune provocată de acest virus care aparține familiei virusurilor herpetice.

Odată ce contractăm virusul Epstein-Barr, rămânem purtători. Virusul rămâne dormant, iar dacă se reactivează, sistemul imunitar intervine și virusul este trecut din nou în stadiu dormant.

La anumite persoane, după infecția inițială, sunt afectate gene care care controlează sistemul imunitar. Aceasta este o posibilă explicație pentru efectele pe termen lung ale virusului.

Cum se poate declanșa o boală autoimună?

Sistemul imunitar este special destinat luptei noastre cu invadatori ca virusurile și bacteriile. Se produc celule specializate pentru acest scop și acestea acționează acolo unde este nevoie de ele.

Autoimunitatea este o reacție greșită a sistemului imunitar care consideră ca invadatori propriile țesuturi, acționează asupra lor și declanșează inflamația și distrucția celulară.

Caracteristicile bolii autoimune declanșate depind de tipul de țesut împotriva căruia acționează sistemul imunitar.

Riscul ca sistemul imunitar să facă acest tip de greșeală este mai mare dacă există anumiți factori favorizanți, genetici sau de mediu.

De exemplu:

  • expunerea la radiația ultravioletă este posibil implicată în apariția dermatomiozitei juvenile în care slăbiciunea musculară se asociază cu un tip de urticarie.
  • copiii crescuți în sărăcie sunt mai expuși riscului de a avea artrită reumatoidă când ajung adulți.
  • expunerea la anumite pesticide joacă un rol în creșterea riscului fermierului de a avea artrită reumatoidă mai târziu în viață.
  • la populația caucaziană din Europa și Statele Unite s-a observat o incidență mai mare a unor afecțiuni autoimune ceea ce sugerează faptul că rasa și factorii genetici sunt implicați.

Toți acești factori sunt predispozanți. Nu este obligatoriu ca un caucazian să facă o boală autoimună. Dar dacă la un anumit moment se întrunesc mai mulți factori favorizanți, caucazianul are un risc mai mare de a face boala.

Află mai mult Mononucleoza infecțioasă: simptome, analize, tratament

Care este legătura între virusul Epstein-Barr și bolile autoimune?

Un studiu clinic din 2018 centrat pe legătura virusului cu bolile autoimune, a concluzionat că virusul Epstein-Barr ar fi capabil să ducă la manifestarea unor gene ce cauzează boli autoimune.

Impactul genetic al infecției cu virus Epstein-Barr a fost demonstrat de existența unei proteine numită antigen nuclear Epstein-Barr (EBNA2) și care interacționează cu gene de care depinde apariția lupusului eritematos.

Ulterior cercetătorii au studiat legătura virusului și cu alte afecțiuni autoimune.

Boli autoimune precedate de infecția cu virus Epstein-Barr

Lupus – o afecțiune autoimună care afectează pielea, creierul, ochii, gura, plămânii, inima, rinichii și articulații.

Artrita reumatoidă – manifestată prin dureri articulare, rigiditate, edeme și diformități.

Scleroza multiplă – o afecțiune neurologică în care sistemul imunitar atacă și distruge teaca de protecție a neuronilor (mielina).

Boli inflamatorii intestinale: boala Crohn și colita ulcerativă.

Diabet de tip 1, afecțiune autoimună în care sistemul imunitar atacă celulele pancreasului producătoare de insulină.

Artrita idiopatică juvenilă, afecțiune autoimună care pare la copii.

Boala celiacă în care reacția autoimună e declanșată de gluten, proteina din grâu.

Aceste 7 afecțiuni autoimune nu apar numai la persoanele purtătoare de virus Epstein-Barr, dar prezența virusului face mai probabilă apariția lor. De exemplu, infecția virală face de 30 de ori mai probabilă apariția sclerozei multiple la persoana purtătoare de Epstein-Barr.

Descoperirea este importantă și pentru că un tratament antiviral după infectare sau un vaccin anti-Epstein-Barr înainte de infectare, ar putea ajuta la prevenirea bolilor autoimune.

Citește mai departe…

Bolile autoimune: care sunt și de ce apar?
Artrite autoimune: dureri articulare și simptome asociate
Coșmarurile pot semnala o boală autoimună
Ce infecții pot declanșa boli autoimune?

Bibliografie

2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă