Caută
Acasă Blog Pagina 17

Oare am depresie de iarnă?

Servus Med
-
0
Oare am depresie de iarnă?

Depresie de iarna este mai mult decât o scădere de tonus în sezonul rece. Depresia de iarnă aparține unui grup de afecțiuni numite tulburări afective sezoniere. Este deci o afecțiune, nu doar o schimbare de tonus psihic și fizic datorată vremii.

Fiecare din noi resimte într-o anumită măsură schimbarea anotimpului. Este normal să ne simțim mai puțin în formă, mai triști și mai melancolici toamna și iarna când scade intensitatea luminii. Depresie de iarna este mai mult decât atât.

Simptomele depresiei de iarnă nu diferă de ale depresiei obișnuite, doar că se manifestă ciclic, la schimbarea anotimpului.

Există același fenomen și primăvara sau vara, dar este mult mai rar decât la trecerea în anotimpul rece.

Depresie de iarnă: Simptome

  • scade interesul pentru diverse activități și hobby-uri
  • ne izolăm social
  • suntem mai iritabili, cei din jur ne intră mai greu în voie
  • ne simțim triști sau anxioși, îngrijorați fără motiv
  • suntem mereu obosiți și nu ne putem concentra
  • uneori apar gânduri de suicid

În plus:

  • mâncăm prea mult și creștem în greutate
  • crește consumul de carbohidrați
  • apar tulburări de somn

Medicul stabilește diagnosticul de depresie de iarnă dacă apar cel puțin 5 din simptomele de mai sus.

Simptomele durează cel puțin 2 săptămâni, la venirea sezonului rece. Starea se îmbunătățește primăvara, dar depresia reapare toamna sau iarna, câțiva ani la rând.

Află mai mult ⮕ 7 semne fizice de depresie care ne trimit la doctor

Poate este vorba doar de ceva obișnuit iarna?

Uneori resimțim o parte din simptomele depresiei de iarnă, dar sunt ușoare și nu ne afectează prea mult entuziasmul zilnic și activitatea.

Este vorba despre așa-numita tristețe de iarnă (winter blues):

  • ne scade energia, suntem mai obosiți
  • ne mișcăm mai lent, suntem lipsiți de dinamism
  • ne concentrăm mai greu
  • dormim mai mult
  • creștem în greutate

Diferența depresie de iarna vs tristețea de iarnă

Tristețea și oboseala obișnuite iarna se rezolvă de obicei de la sine.

Depresia de iarnă necesită tratament.

Dacă ne simțim constant depresivi, triști, fără tonus, fără speranță, ne pierdem interesul pentru activitățile obișnuite care ne făceau plăcere și, mai ales, dacă apar gânduri de suicid, este clar că trebuie să mergem la medic.

Află mai mult ⮕ Poți fi dependent de tristețe?

De ce apar modificările psihice iarna?

Tulburările afective sezoniere, din care face parte și depresia de iarnă, se pare că sunt declanșate de cantitatea mai redusă de lumină la care ne expunem. Declanșate nu înseamnă cauzate.

Zilele mai scurte dereglează ritmul circadian (somn-veghe). Ceasul nostru biologic se dă peste cap și ne afectează tonusul psihic. Schimbarea orei în sezonul de toamnă este un factor agravant.

Scăderea dozei de lumină la care ne expunem:

  • reduce secreția de serotonină ceea ce poate declanșa simptomele depresiei
  • crește secreția de melatonină, hormonul care ne face somnoroși
  • scade cantitatea de vitamina D pe care o producem singuri la nivelul pielii atunci când ne expunem la soare

S-a mai observat și faptul că persoanele cu depresie de iarnă sunt, în general, cele care preferă să se culce târziu seara.

Mecanismele sunt similare și pentru tristețea de iarnă (winter blues), doar că simptomele sunt mai ușor de controlat și autoreglarea este eficientă.

Află mai mult ⮕ Cum reglezi ceasul biologic ca să nu te îmbolnăvești?

Depresie de iarnă: Tratament

Depresia de iarnă necesită intervenția medicului. Toate măsurile care se iau au în vedere câte unul din mecanismele presupus implicate și descrise mai sus.

Psihoterapia, în mod special terapia cognitivă comportamentală, este utilă și eficientă. În cursul terapiei putem învăța să ne controlăm gândurile și să ne concentrăm pe cele pozitive.

Terapia cognitiv comportamentală are rezultate foarte bune în tulburările afective sezoniere. Mai ales dacă se asociază și cu câteva modificări simple ale stilului de viață care să permită reglarea ceasului biologic:

  • mișcarea fizică, de exemplu mers pe jos, dimineața
  • expunerea la lumina naturală cât mai aproape de răsăritul soarelui
  • alimentația echilibrată, bogată în nutrienți de toate tipurile, fără excluderea vreunei grupe alimentare

Studiile clinice comparative au arătat că terapia cognitiv comportamentală poate da rezultate pe termen lung, cu prevenirea reapariției depresiei de iarnă.

Medicația se bazează pe o grupă de medicamente care să crească cantitatea de serotonină din creier. Se numesc inhibitori ai recaptării serotoninei.

Terapia cu lumină (fototerapia) folosește expunerea la lumină artificială în scop terapeutic. Lămpile luminoase furnizează cel puțin 10 000 lux.

Expunerea se face câte 30 min/ zi, dimineața, preferabil înainte de ora 8 a.m.

Terapia este eficientă dacă este practicată încă de la începutul toamnei.

Află mai mult ⮕ Lucrezi în ture de noapte? Ce consecințe sunt și cum le eviți?

Ce putem face singuri ca să ne fie mai bine?

Fie că avem depresie de iarna, fie că este doar winter blues, putem să ne ajutăm singuri prin câteva măsuri aplicate constant în sezonul rece.

Repere ale stilului de viață care nu trebuie neglijate

Dacă ceasul biologic funcționează corect, hormonii se secretă în secvența potrivită, la orele potrivite și sunt eliminate tulburările de dispoziție care apar iarna.

Expunerea la lumina naturală, chiar dacă cerul este acoperit de nori, este esențială.

Pentru reglarea ceasului biologic sunt necesare:

  • stabilirea unui program de somn care să respecte aceeași oră de culcare și trezire, inclusiv în week-end
  • expunerea la lumina soarelui, în fiecare zi, mai ales în cursul dimineții
  • evitarea expunerii la lumina artificială între orele 11 p.m. și 4 a.m.
  • antrenamentul fizic regulat

Vitamina D

Zilele mai scurte din timpul toamnei și iernii reduc expunerea la lumină și poate scădea și cantitatea de vitamina D.

Lipsa de vitamina D crește riscul de depresie. De aceea, trebuie discutată cu medicul oportunitatea suplimentelor cu vitamina D pe perioada de toamnă-iarnă.

Citește mai departe…

6 tipuri de hormoni influențați de expunerea la lumină
Fototerapia sau terapia cu lumină pentru depresii sezoniere
Somn insuficient: 5 consecințe pe termen lung și cum să le eviți
5 stresori care ne afectează cel mai mult în viață
Anxietatea socială sau frica de a comunica cu alte persoane

Bibliografie

Metode pentru îmbunătățirea memoriei

Servus Med
-
0
Metode pentru îmbunătățirea memoriei

Pe parcursul vieții, memoria și capacitatea de concentrare fluctuează. La 20 de ani ne preocupăm de îmbunătățirea memoriei și a abilităților cognitive pentru că ne sunt utile în profesie. La 50+ trebuie să avem aceeași preocupare chiar dacă motivația este alta: să trăim cât mai mult timp conștienți de noi înșine și cu memoria cât mai bine conservată.

Antrenamentul fizic și alimentația capătă o importanță mai mare în funcționarea creierului odată cu trecerea timpului. Datele științifice pe această temă sunt deja numeroase.

Sportul minții este o altă pistă pe care putem alerga pentru a ne menține creierul în formă.

Ne dorim să fim nu doar longevivi, dar și apți de a gândi, de a memora și de a rezolva diversele probleme timp îndelungat. Stimularea cognitivă presupune antrenarea creierului așa cum sportul ne antrenează mușchii.

Tipurile principale de memorie

Specialiștii împart în categorii tipurile de memorie pentru a putea înțelege mai ușor cum funcționează creierul nostru.

Memoria senzorială: ne amintim informații pe care ni le-au furnizat simțurile (miros, văz, auz,, etc) și pe care după ce le-am experimentat o dată le stocăm.

Memoria de scurtă durată: sunt informații pe care le reținem aproximativ 30 sec, cum ar fi reținerea unui număr de telefon de când îl auzim și până ce îl tastăm pe telefon.

Memoria de lucru a creierului (cunoscută și ca memorie operațională sau working memory) este un sistem cognitiv care ne permite să stocăm temporar și să manipulăm informații în mintea noastră pentru a realiza sarcini cognitive complexe, cum ar fi raționamentul, învățarea, luarea deciziilor și rezolvarea problemelor.

Memoria de lucru este strâns legată de atenție și capacitatea de concentrare și joacă un rol esențial în învățare deoarece permite combinarea și integrarea tuturor informațiilor deja cunoscute.

Memoria de lungă durată: este sistemul prin care informațiile sunt stocate pentru perioade îndelungate, de la câteva zile până la o viață întreagă. Aceasta include amintiri, cunoștințe, experiențe și abilități acumulate pe parcursul vieții.

Îmbunătățirea memoriei prin folosirea creierului

Învață ceva nou

Stimularea memoriei este ca și exersarea musculaturii. Cu cât mai mult ne folosim capacitățile cognitive, cu atât vom beneficia de ele mai mult timp.

Dobândirea unor cunoștințe noi este o metodă excelentă pentru îmbunătățirea memoriei.

De exemplu, mai multe cercetări au pus în evidență că cei care vorbesc și folosesc mai mult de o limbă, pot întârzia substanțial apariția problemelor de memorie.

Ce poți învăța nou:

  • un instrument muzical
  • o limbă străină
  • un tip de dans
  • un joc cum sunt șahul sau Sudoku

Repetă ceea ce înveți prin metoda retrieval

Repetarea informațiilor memorate este o modalitate de a întări conexiunile dintre neuroni.

În ultimii ani se subliniază tot mai mult efectul păgubos al repetării informației prin recitirea textului. Eficiența învățării este mult mai scăzută decât în cazul aplicării metodei retrieval.

Tehnica retrieval reprezintă autotestarea repetată a materialului memorat, fără recitire.

Încercarea de a ne reaminti și de a extrage din memorie cât mai multe informații fără să le recitim, apoi testare repetată cu autocorectare a materialului memorat, este o metodă mai lentă, dar mult mai eficientă de memorare decât recitirea materialului.

Află mai mult ⮕ Ce este metoda retrieval?

Nu căuta pe Google ceea ce nu-ți amintești

Amână căutarea pe Google a informațiilor pe care nu ți le amintești. Efortul de reamintire are același efect ca și tehnica retrieval descrisă mai sus. Conexiunile dintre neuroni se mențin și te vor ajuta și mai târziu să-ți reamintești.

Nu apela la GPS de fiecare dată când conduci mașina

O greșeală pe care o facem frecvent este de a apela la GPS ori de câte ori încercăm să ajungem undeva.

Un studiu din 2013 a arătat că dacă ne bazăm regulat pe GPS pentru a ajunge la o locație, hipocampusul involuează.

Hipocampusul este structura creierului care răspunde de memoria spațială și de transferul informațiilor din memoria de scurtă durată în cea de lungă durată. Involuția hipocampusului duce la pierderea memoriei și demență.

Învață o tehnică de meditație și concentrare și încearcă să o practici zilnic 10-20 min

Practicile de meditație îmbunătățesc atenția, memoria, vorbirea și pot crește capacitatea cognitivă.

Focusarea gândurilor și a simțurilor într-o anumită direcție, fără să ne lăsăm distrași, activează toate regiunile creierului.

Cu ajutorul fRMN (rezonanța magnetică funcțională) au fost puse în evidență chiar modificări structurale ale creierului la persoane care practică o formă de meditație.

Antrenarea focusului vizual ne crește și focusul mental

Când ne concentrăm să privim într-un punct fix, creierul sesizează și descarcă epinefrina (adrenalina). Astfel, concentrarea pe acel punct crește.

Exercițiu de repetat pe parcursul zilei: alege un punct de pe peretele din apropiere și încearcă să-l fixezi cât mai mult timp fără să clipești.

Stimulezi astfel focusul vizual ceea ce va crește și focusul mental către ceea ce ai de făcut.

Este bine să fim ocupați

Cercetările în domeniul neuroștiințelor ne arată că persoanele cu un program încărcat, mereu ocupați, își mențin mult mai bine capacitățile cognitive.

Amânarea pensionării ar trebui să fie un obiectiv. Pensionarea la vârste tinere cauzează un declin profund al funcțiilor cognitive, accelerarea procesului de îmbătrânire și a insatisfacției față de propria viață.

Află mai mult ⮕ Eustres: stresul bun care ne crește productivitatea și entuziasmul

Stilul de viață contribuie la îmbunătățirea memoriei

Antrenamentul fizic, somnul și alimentația capătă o importanță mai mare în funcționarea creierului odată cu trecerea timpului. Datele științifice pe această temă sunt deja numeroase.

  • antrenamentul fizic stimulează cert activitatea creierului

Activitatea fizică stimulează producția unui hormon numit Brain Derived Neurotrophic Factor (BDNF) care susține vitalitatea și integritatea neuronilor și stimulează formarea de noi sinapse (legături) între neuroni.

  • practică zilnic o repriză de exerciții fizice aerobice de intensitate medie-mare

Exercițiile fizice aerobice joacă un rol cheie în încetinirea proceselor neurodegenerative și pot preveni boala Alzheimer.

  • ai grijă să dormi 7-8 ore pe noapte în cel puțin 80% din nopțile unui an

Somnul profund și suficient este esențial în memorarea informațiilor.

Neuroplasticitatea este capacitatea creierului nostru de a forma conexiuni neuronale noi chiar și la vârste avansate.

Acest proces se susține prin învățarea zilnică sau constantă, dar se definitivează la somnul de noapte.

  • menține tensiunea arterială normală 

Riscul de pierdere a memoriei și boală Alzheimer crește de peste 2 ori dacă tensiunea arterială depășește 140-160 mmHg.

  • menține colesterolul normal

Colesterolul menținut în limite normale scade riscul de arterioscleroză și de afectare a vaselor de sânge care hrănesc creierul.

  • alimentația sănătoasă ajută și creierului

Nu există alimentele minune pentru îmbunătățirea memoriei, dar putem face alegerile cele mai bune pentru a ne proteja inima și vasele de sânge și, indirect, și creierul.

Fructele și legumele, nucile și semințele, cerealele integrale și mai ales alimentele bogate în omega 3 cum este peștele gras sunt alegeri bune și pentru inimă și pentru creier.

Citește mai departe…

Ce tulburări de memorie ar trebui să ne îngrijoreze?
Efectele anesteziei asupra memoriei
Simptomele depresiei grăbesc pierderea memoriei
Abilități cognitive care cresc speranța de viață
12 factori de risc pentru Alzheimer

Bibliografie

Sindromul picioarelor neliniștite

Servus Med
-
0
Sindromul picioarelor neliniștite

Sindromul picioarelor neliniștite este o tulburare neurologică în care apare o nevoie urgentă de a mișca picioarele. Senzația se asociază frecvent cu furnicături, durere, crampe musculare.

Fenomenele apar imediat ce persoana cu această tulburare se întinde în pat sau stă în picioare prelungit; pot apărea și la volan sau în alte situații care solicită să stăm pe scaun (la vizionarea unui spectacol, de exemplu).

Cei cu sindrom al picioarelor neliniștite se mișcă permanent sau își mișcă picioarele, încercând să atenueze senzația neplăcută.

La cine apare sindromul picioarelor neliniștite?

Simptomele nu sunt de la început frecvente. Apar o dată sau de două ori pe lună și, de aceea, este neglijat când mergem la medic.

Sindromul poate apărea la orice vârstă, inclusiv la copii. Sunt mai frecvent afectate femeile decât bărbații.

Simptomele pot apărea și în ultimul trimestru de sarcină, dar, de obicei, dispar după naștere.

Sindromul picioarelor neliniștite apare mai frecvent la persoane care au una din următoarele afecțiuni:

Un studiu recent constată că sindromul picioarelor neliniștite este de 10 ori mai frecvent la persoanele cu fibromialgie.

Află mai mult ⮕ Fibromialgia: de ce am durere peste tot?

Cum putem recunoaște sindromul picioarelor neliniștite?

Semnul principal este nevoia irezistibilă de a mișca picioarele.

Persoanele cu acest simptom descriu arsuri, mâncărimi, senzație de curent electric, furnicături, crampe musculare la nivelul picioarelor.

Mișcând picioarele, aceste simptome se atenuează.

Alte caracteristici sunt:

  • senzațiile apar în repaus, când trebuie păstrată poziția așezat mai mult timp: în mașină, în avion, în sălile de spectacol
  • simptomele se atenuează la mișcarea picioarelor
  • semnele se agravează seara
  • frecvent apar mișcări involuntare ale picioarelor în somn

Sindromul picioarelor neliniștite nu are o cauză clară. Se presupune că există un deficit de dopamină – un neurotransmițător din creier prin intermediul căruia se transmit mesaje către muculatură.

Află mai mult ⮕ Durere de picioare: sunt de vină arterele sau venele?

Cum se tratează sindromul picioarelor neliniștite?

Medicul este cel care trebuie să decidă dacă simptomele nu semnifică altă afecțiune.

Odată stabilit diagnosticul, există câteva variante terapeutice:

  • corectarea lipsei de fier care ar putea fi de vină pentru simptome; se poate administra fier sub fomă de tablete sau intravenos, dar numai la indicația medicului; de asemenea, administrarea fierului se decide numai după ce analizele pun în evidență lipsa de fier
  • terapie medicamentoasă

Se folosesc medicamente din următoarele clase:

  • medicamente care cresc nivelul de dopamină în creier (ropinirol, pramipexole); sunt recomandate când sindromul e sever, deoarece au efecte secundare de care trebuie ținut cont (somnolență în cursul zilei, greață, oboseală ș.a.)
  • medicamente care acționează asupra canalelor de calciu: gabapentin, pregabalin
  • opioidele – pot diminua simptomele, dar dau dependență. Din această categorie fac parte: codeină, oxycodona, combinația de oxycodonă și acetaminofen
  • relaxante musculare și somnifere ; benzodiazepinele (clonazepam, de exemplu) ușurează simptomele, dar pot fi răspunzătoare de amețeală a doua zi

În sarcină, toate aceste medicamente sunt evitate.

De asemenea, trebuie revizuite medicamentele pe care le luăm pentru alte afecțiuni. Unele pot provoca simptome de ”picioare neliniștite”.

Aici se încadrează unele medicamente pentru răceală sau alergii, medicamente care combat greața (antiemetice), antidepresive și antipsihotice.

Ce putem face singuri?

Sindromul picioarelor nelinistite se poate calma parțial cu unele măsuri ce țin de stilul de viață:

• băi calde și masaj înainte de culcare

• igiena somnului: ore de somn suficiente și în condiții confortabile; oboseala accentuează simptomele sindromului de picioare neliniștite

• exerciții fizice regulate, moderate

• evitarea cofeinei, a ciocolatei, a băuturilor energizante

Citește mai departe…

Crampe musculare la picioare: cauze și prevenire
Somn insuficient: 5 consecințe pe termen lung și cum să le eviți?
10 alimente bogate în fier
Cum să alungi oboseala fără cafea?
7 cauze de oboseală cronică ce trebuie tratate

Bibliografie

Somn insuficient: 5 consecințe pe termen lung și cum să le eviți

Servus Med
-
0
Somn insuficient: 5 consecințe pe termen lung și cum să le eviți

Un somn insuficient are consecințe imediate, asupra felului în care gândim și ne comportăm, și consecințe pe termen lung, provocate de modificările metabolice. În somn procesăm informațiile și le stocăm în memorie. De aceea, după o noapte în care nu am dormit destul, nu ne putem concentra și nu putem gândi clar. Ne simțim obosiți, iritabili și anxioși pe tot parcursul zilei.

La copii, somnul insuficient provoacă deficit de atenție și tulburări de comportament.

Uneori sunt afecțiuni care ne împiedică să dormim bine, cum sunt apneea de somn sau sindromul picioarelor neliniștite. Dar, alteori, este vorba numai despre necunoașterea regulilor simple de igienă a somnului.

somn insuficient

Ce înseamnă somn suficient și de calitate?

Durata optimă a somnului pentru un adult este de 7-9 ore de somn pe noapte, în majoritatea nopților, pentru a se simți refăcut și cu mintea limpede a doua zi. La copii, durata somnului diferă în funcție de vârstă.

Chiar dacă atingem durata optimă, dar somnul este discontinuu, fragmentat, se consideră somn insuficient.

Regularitatea somnului este o altă condiție importantă ca să ne ferim de consecințele unui somn insuficient.

Dacă ne facem obiceiul de a merge la somn și a ne trezi mereu la aceleași ore (plus/ minus 30 min), corpul nostru intră mai ușor în ritmul ceasului biologic. Este mai puțin probabil să apară insomnia sau fragmentarea somnului.

Studiile clinice arată că regularitatea somnului este chiar mai importantă decât durata totală atunci când analizăm riscul de afecțiuni cronice provocate de un somn insuficient.

Alinierea somnului la cronotipul natural. Fiecare din noi are un cronotip determinat genetic în mare parte. Putem funcționa mai bine dimineața, ne trezim ușor și intrăm repede în ritm. Sau suntem așa-zise păsări de noapte, mai activi seara când alții se culcă.

Somnul în afara orelor cronotipului natural nu este un somn de calitate. Atât cât viața socială ne permite, ar trebui să ne adaptăm programul de somn la cronotipul natural.

Somn insuficient: 5 consecințe majore

Obezitate

Cercetările arată că un somn mai scurt de 7 ore/ noapte influențează metabolismul afectând hormonii care reglează apetitul (leptina și grelina). Riscul de obezitate crește cu aproape 40% dacă somnul este prea scurt.

Grelina este hormonul foamei. Se eliberează din celulele mucoasei gastrice și ne declanșează senzația de foame. Leptina este fabricată de celulele grăsoase și are efect invers reducând apetitul.

Somnul insuficient crește producția de grelină și scade producția de leptină. Rezultatul este că resimțim mai intens foamea și creștem aportul de alimente. În timp, acesta este mecanismul principal care explică obezitatea.

Diabet tip 2

Riscul de diabet tip 2 crește dacă durata somnului este sub 7 ore/ noapte, dar și dacă somnul depășește 9 ore/ noapte.

Explicația constă în perturbarea producției de cortizol, hormonul produs de glandele suprarenale.

Nivelul de cortizol din sânge este minim la miezul nopții și crește progresiv pe măsură ce se apropie ora de trezire atingând un maxim în jurul orei 9 a.m.

Somnul insuficient afectează acest program de secreție a cortizolului.

De exemplu, dacă întârziem ora de culcare și producția de cortizol se devansează atingând un maxim în jurul orei prânzului în loc de ora 9 a.m.

Această perturbare a cortizolului influențează la rândul ei producția de insulină și declanșează reacții în lanț care conduc la prediabet, diabet tip 2 și acumularea abdominală a grăsimii.

Află mai mult ⮕ Grăsimea abdominală: cauze, pericole, soluții eficiente

Boli cardiovasculare

Somnul prea lung sau prea scurt crește riscul de boli cardiovasculare: hipertensiune, infarct miocardic și accident vascular.

Explicația posibilă este activarea sistemului nervos simpatic și a mecanismelor pro-inflamatorii care afectează vasele de sânge.

Depresie

Insomnia este asociată frecvent cu depresia, mai ales atunci când suferim de insomnie cronică.

Somnul insuficient crește senzația de oboseală și schimbările dispoziției psihice sunt mai probabile.

Și relația inversă este valabilă. Simptomele accentuate ale depresiei, tristețea și lipsa de speranță, gândurile negative permanente, cresc riscul de insomnie.

Tratarea depresiei corectează și durata și calitatea somnului, după cum și corecția insomniei îmbunătățește evoluția depresiei.

Află mai mult ⮕ 7 semne fizice de depresie

Demență

Un studiu din 2021 arată că există o legătură clară între durata somnului și modificările care apar la nivelul creierului la persoane sub 50 ani.

Au fost urmărite 7900 de persoane timp de 25 ani și s-a constatat că riscul de demență a fost cu 30% mai mare la cei care au dormit regulat 6 ore pe noapte sau mai puțin.

Află mai mult ⮕ Sindromul picioarelor neliniștite

Igiena somnului: reguli de bază

Temperatura corpului trebuie să scadă cu 1 ℃ ca să adormim bine

Sfaturi practice

  • dușul de seară cu apă doar călduță
  • temperatura în dormitor în jur de 19 ℃
  • mâinile și picioarele afară din plapumă ca să grăbești răcirea corpului

Lasă melatonina să-și facă treaba

Melatonina este hormonul care ne face somnoroși, dar se secretă doar în condiții de întuneric sau lumină redusă.

Sfaturi practice:

  • când se face seară este bine să reduci și intensitatea luminii din casă
  • lămpile poziționate mai jos și nu deasupra capului, lumina gălbuie sau oranj sunt mai puțin stimulante
  • la trezire, vino în contact cu lumina naturală pentru 10-15 min; ceasul biologic se reglează automat și seara vei dormi mai bine

Programează masa de seară în funcție de ora de culcare

Consumul alimentelor în ultimele 2 ore înainte de culcare afectează somnul și crește probabilitatea refluxului gastroesofagian.

Sfaturi practice

  • nu te culca cu senzație de foame, dar alege o gustare ușoară
  • nu face exces de lichide ca să nu te trezești peste noapte să mergi la baie

Evită activitățile prea stimulante seara

Activitățile stimulante combat efectele melatoninei și vei adormi mai greu.

Sfaturi practice:

Nu poți adormi?

Sfaturi practice:

  • evită să dormi la amiază mai mult de 30 min
  • încearcă o plimbare mentală: parcurge cu ochii minții un drum cunoscut
  • ascultă muzică relaxantă
  • citește o carte
  • evitî folosirea ecranelor înainte de culcare, mai ales cele care emit lumină albastră (smartpfone, tabletă)

Citește mai departe…

Etapele unui somn bun și sfaturi practice ca să nu le ratezi
Dacă ești pasăre de noapte ai risc mai mare pentru anumite boli
Lucrezi în ture de noapte? Ce consecințe sunt și cum le eviți?
Ceasul biologic: cum îl reglezi ca să nu te îmbolnăvești?
Magneziul. Cum te ajută dacă ai insomnie?

Bibliografie
  • Watson CJ, Baghdoyan HA, Lydic R. Neuropharmacology of sleep and wakefulness. Sleep medicine clinics. 2010
  • Master Your Sleep & Be More Alert When Awake. Heberman Lab
  • Patel SR, Malhotra A, White DP, Gottlieb DJ, Hu FB. Association between reduced sleep and weight gain in women. American journal of epidemiology. 2006
  • Koren D, Dumin M, Gozal D. Role of sleep quality in the metabolic syndrome. Diabetes, metabolic syndrome and obesity: targets and therapy. 2016

Băuturile zero zahăr: beneficii sau efecte secundare?

Servus Med
-
0
Băuturile zero zahăr: beneficii sau efecte secundare?

Băuturile zero zahăr, așa-zis ”dietetice”, sunt folosite deopotrivă de obezi și de cei slabi, de diabetici și non-diabetici, de copii și adulți, din cauza unui marketing insistent centrat pe beneficii.

Băuturile zero zahăr, tip cola sau alte tipuri de băuturi, au în rețetă îndulcitori artificiali cu scopul de a menține un gust dulce fără a adăuga un număr semnificativ de calorii. Se livrează astfel gustul dorit, dar fără caloriile zahărului.

Îndulcitorii artificiali se găsesc nu doar în băuturile zero zahăr, ci și în multe alte produse: bomboane, gumă de mestecat, alimente conservate, gemuri și jeleuri, cafea instant sau chiar pastă de dinți și medicamente.

În general, orice produs pe care scrie sugar-free (fără zahăr) sau low-calorie (calorii puține), conține un îndulcitor artificial.

Băuturile zero zahăr conțin îndulcitori artificiali

Îndulcitorii artificiali aprobați de agențiile americană (FDA) și europeană (EFSA) pentru siguranța alimentelor și medicamentelor:

Aspartam – are un gust de 200 de ori mai dulce decât zahărul (sucroza).
Este utilizat pe scară largă în produse alimentare și băuturi zero zahăr, dar este contraindicat pentru persoanele cu fenilcetonurie (o boală genetică rară).

Acesulfam potasiu – este de 200 de ori mai dulce decât zahărul.
Este utilizat în combinație cu alți îndulcitori pentru a îmbunătăți gustul și a masca eventuale gusturi reziduale. Fiind stabil la temperaturi ridicate, este util în produse procesate.

Zaharina – este de 300-400 de ori mai dulce decât zahărul.
Se folosește în băuturi, guma de mestecat și alte produse pe care scrie dietetic sau fără zahăr.

Sucraloza – este de 600 de ori mai dulce decât zahărul și este des folosit în băuturile fără zahăr.

Neotam – este de 7000-13 000 de ori mai dulce decât zahărul.
Este chimic înrudit cu aspartamul.

Advantam – este de 20 000 de ori mai dulce decât zahărul.
Derivă din aspartam și vanilină.

Ce este stevia?

Deși mai puțin frecvent utilizată în băuturile de tip Cola Zero, stevia este un îndulcitor natural derivat din planta Stevia rebaudiana. Este 200-400 de ori mai dulce decât zahărul și nu conține calorii.

Este o alternativă mai naturală față de îndulcitorii artificiali, dar poate avea un gust ușor amar sau de lemn dulce, ceea ce limitează utilizarea sa în unele produse.

Află mai mult ⮕ Grăsimea abdominală: cauze, pericole, soluții eficiente

5 motive pentru care am putea alege băuturile și alimentele zero zahăr

Consumul pe termen scurt al băuturilor și produselor fără zahăr ar putea avea unele avantaje.

Gust dulce fără calorii
Îndulcitorii pot fi de mii de ori mai dulci decât zahărul, dar lipsește dezavantajul caloriilor în exces.

Protejează dantura
Consumul de zahăr este legat de apariția cariilor. Cu îndulcitorii artificiali din produsele zero zahăr poți evita acest risc.

Teoretic avantajoase la diabet
Produsele fără zahăr nu provoacă vârfuri de creștere a glicemiei ceea ce este avantajos pentru diabetici.

Teoretic avantajoase în regimul de slăbit
Deoarece nu conțin calorii, sunt varianta optimă pentru persoanele care vor să slăbească.

Reduc senzația de foame
Se crede că îndulcitorii artificiali reduc senzația de foame.

8 motive pentru care nu ar trebui să alegem produsele zero zahăr

Îndulcitorii artificiali sunt substanțe chimice produse în laborator. Deși sunt considerate relativ sigure de către autorități, un număr mare de studii independente avertizează că un consum de lungă durată implică riscuri serioase pentru sănătate.

Avertismentul se bazează pe studii clinice.

Riscul de cancer

Un studiu din 2022 care a inclus femei la menopauză a observat o asociere între consumul produselor cu îndulcitori artificiali și creșterea riscului de cancer renal.

Alte studii similare nu au obținut aceleași rezultate.

Un alt studiu desfășurat în Franța a concluzionat că un consum sporit de îndulcitori artificiali crește riscul general de cancer (mai ales aspartam și acesulfam).

Din 2023, OMS (Organizația Mondială a Sănătății) clasifică aspartamul în grupa substanțelor posibil carcinogene, alături de plumb și de extractul din frunzele de aloe vera.

Crește riscul de diabet

Consumul exagerat de îndulcitori artificiali crește riscul de obezitate, sindrom metabolic și diabet tip 2.

Deși îndulcitorii artificiali au fost creați special pentru a evita creșterea glicemiei provocată de consumul de zahăr, s-a observat în timp un efect nociv.

Consumul prelungit de îndulcitori duce la creșterea rezistenței la insulină ceea ce face și mai dificilă reglarea glicemiei de către organism.

Rezistența la insulină este fenomenul care explică apariția diabetului tip 2.

Creștere în greutate

În 2023, OMS (Organizația Mondială a Sănătății) a avertizat privitor la creșterea în greutate provocată de băuturile zero zahăr și alte produse cu îndulcitori artificiali atunci când sunt folosite pe termen lung.

Un alt studiu din 2023 a demonstrat clar că obiceiul de a consuma băuturi cu aspartam și zaharină, pe termen lung, crește depozitele de grăsime.

Probleme digestive

Consumul produselor cu îndulcitori are un efect negativ asupra florei intestinale. Disbioza (dereglarea florei intestinale) poate duce la apariția unor afecțiuni cum sunt bolile inflamatorii intestinale.

Declanșarea durerilor de cap

S-a observat că sucraloza și aspartamul pot declanșa durere de cap sau migrenă.

Tulburări emoționale și afectarea dispoziției psihice

Aspartamul este legat de apariția a numeroase probleme de comportament și cognitive, de la anxietate și depresie la insomnie. Este posibil ca aspartamul să crească nivelul de cortizol din sânge ceea ce face creierul mai vulnerabil la inflamație.

Probleme reproductive

Aspartamul crește riscul de infertilitate provocând modificări hormonale.

Aspartamul și autismul

Un studiu din 2023 remarcă incidența de 3 ori mai mare a autismului la copiii băieți ai mamelor consumatoare de aspartam.

Află mai mult ⮕ Sfaturi practice ca să reduci consumul de zahăr

Recomandări bazate pe știință

Ținând cont de rezultatele tuturor acestor cercetări, în 2018 specialiștii de la American Heart Association și American Diabetes Associatiation au făcut câteva recomandări privind utilizarea îndulcitorilor artificiali pe termen lung. Aceste recomandări se adaugă altora rezultate din studii științifice.

1. copiii nu ar trebui să consume timp îndelungat și în mod regulat băuturi zero zahăr (cu îndulcitori artificiali) din cauza efectelor secundare încă incomplet elucidate.

Deoarece la adulți există un risc potențial de apariție a sindromului metabolic și a diabetului de tip 2, riscul poate fi mai mare la copil ținând cont de greutatea mai mică și expunerea organismului la contactul cu îndulcitorii la vârste fragede.

2. adulții mari consumatori de băuturi îndulcite cu zahăr pot folosi temporar băuturile zero zahăr pentru a le înlocui pe primele dacă apa simplă este o opțiune indezirabilă.

3. îndulcitorii artificiali folosiți zilnic, permit reducerea consumului de carbohidrați și a numărului de calorii, dar acest avantaj se pierde dacă se depășește numărul de calorii din celelalte alimente.

Totuși, nu este recomandabil să ne bazăm doar pe băuturile și alimentele cu îndulcitori artificiali pentru a ne menține greutatea optimă.

Legumele, fructele, cerealele integrale sunt alimente cu calorii puține și fără zaharuri prea multe. Pe acestea ar trebui să se bazeze un regim alimentar sănătos.

Băuturile zero zahăr consumate regulat și pe termen lung nu sunt o alegere înțeleaptă

4. Diabeticii ar trebui să consume produse zero zahăr, cu îndulcitori, în cantități minime posibil având în vedere concluziile unor studii:

  • îndulcitorii artificiali pot induce apariția intoleranței la glucoză (prediabet și diabet) prin alterarea florei intestinale.
  • îndulcitorii artificiali utilizați pe termen lung pot duce la obezitate prin alterarea florei intestinale.

5. Efectul antidiabetic al îndulcitorului natural Stevia este foarte probabil, dar nu este încă confirmat suficient prin studii clinice.

6. Produsele zero zahăr ar fi recomandabil să fie utilizate moderat sau să nu fie consumate deloc de către persoane cu epilepsie sau migrenă până la apariția unor studii clinice mai ample.

Ceea ce s-a observat este că îndulcitorii artificiali pot declanșa durerea de cap la persoane susceptibile.

7. femeile gravide sau care alăptează este recomandabil să excludă complet îndulcitorii artificiali.

Un studiu desfășurat în Danemarca ce a inclus peste 59 000 de femei gravide a observat asocierea consumului de băuturi zero zahăr cu nașterea prematură.

8. Produsele conținând ciclamat (un alt îndulcitor artificial interzis în anumite țări), zaharină sau sucroză (zahăr) ar trebui evitate cu totul.

Produsele conținând celelalte tipuri de îndulcitori ar trebui consumate în cantități minime posibil sau, preferabil, deloc.

Citește mai departe…

Băuturile îndulcite cresc cazurile de cancer de colon la tineri
10 rețete de băuturi energizante cu semințe și nuci ușor de preparat
Zahărul adăugat poate fi motivul pentru care ți-e foame tot timpul
Perturbatori endocrini care ne provoacă probleme hormonale
Riscul de cancer și alimentația. Află ce greșeli să nu faci

Bibliografie
  • Suez J, Korem T, Zeevi D, Zilberman-Schapira G, Thaiss CA, Maza O, et al. Artificial sweeteners induce glucose intolerance by altering the gut microbiota. Nature. 2014
  •  Abott A. Sugar substitutes linked to obesity: Artificial sweetener seems to change gut microbiome. Nature. 2014
  • Newman LC, Lipton RB. Migraine MLT-down: An unusual presentation of migraine in patients with aspartame-triggered headaches. Headache. 
  • Maher TJ, Wurtman RJ. Possible neurologic effects of aspartame, a widely used food additive. Environ Health Perspect. 1987
  • Artificial sweeteners as a sugar substitute: Are they really safe? Indian J. Pharmacol 2016
  • Halldorsson TI, Strøm M, Petersen SB, Olsen SF. Intake of artificially sweetened soft drinks and risk of preterm delivery: A prospective cohort study in 59,334 Danish pregnant women. Am J Clin Nutr. 2010;
  • Gardner C, Wylie-Rosett J, Gidding SS, Steffen LM, Johnson RK, Reader D, Lichtenstein AH. Nonnutritive sweeteners: current use and health perspectives: a scientific statement from the American Heart Association and the American Diabetes Association. Circulation. 2012

Hipertensivii trebuie să evite aceste remedii pentru răceală

Servus Med
-
0
Hipertensivii trebuie să evite aceste remedii pentru răceală

Hipertensivii trebuie să evite anumite remedii pentru răceală și gripă pentru că unele din ele cresc riscul unor valori mari ale tensiunii arteriale în ciuda tratamentului pentru hipertensiune administrat corect. Este vorba despre medicamente pe care le achiziționăm de la farmacie, fără rețetă, și, uneori, din păcate, chiar la recomandarea farmacistului.

Medicamentele pentru răceală și gripă combină, de regulă, mai multe substanțe active. Unele sunt decongestionante nazale, altele sunt antitusive, analgezice sau antitermice.

Deși toate ingredientele combinate ne fac să ne simțim mai bine când suntem răciți, tensiunea arterială poate crește. Se știe că un singur episod de hipertensiune cu valori mari poate avea ca și consecință accidentul vascular.

Hipertensiunea și decongestionantele nazale

Decongestionantele nazale provoacă constricția vaselor de sânge și reducerea diametrului acestora. Efectul este desfundarea nasului și o respirație mai ușoară.

Din păcate, efectul secundar este creșterea tensiunii arteriale. De aceea, hipertensivii ar trebui să evite decongestionantele sub formă de tablete.

Substanțele care pot provoca un puseu hipertensiv sunt specificate pe produs sau în prospect. Sunt de evitat decongestionantele nazale care conțin:

  • pseudoefedrină
  • efedrină
  • fenilefrină
  • nafazolină
  • oximetazolină

De asemenea, multe din medicamentele pe care scrie RĂCEALĂ ȘI GRIPĂ sunt combinații care conțin și decongestionante nazale.

De exemplu:

  • paracetamol cu guaifenesin și fenilefrină
  • guaifenesin cu pseudoefedrină
  • clorfeniramină cu ibuprofen și fenilefrină

Bine de știut
Pseudoefedrina nu doar crește tensiunea arterială, dar reduce și eficiența unora din tratamentele antihipertensive.

Ce pot folosi hipertensivii pentru congestia nazală?

Decongestionantele nazale care se administrează topic (în nas) nu se absorb în cantitate semnificativă în sânge. Acționează predominant pe vasele de sânge din nas și ușurează congestia nazală cu efecte minime asupra tensiunii arteriale.

Antihistaminicele (benadryl) pot ajuta în congestia nazală și pot ușura respirația. Sunt o variantă mai sigură pentru hipertensivii care au o infecție respiratorie.

Află mai mult ⮕ Cum te afectează hipertensiunea netratată corect?

Hipertensiunea și antiinflamatoarele nesteroidiene

Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sunt medicamente foarte eficiente atunci când avem febră, dureri musculare, durere de cap și alte simptome specifice infecțiilor respiratorii.

Se încadrează la AINS tablete pe care le folosim frecvent: diclofenac, ibuprofen, naproxen și altele.

Consumarea AINS per os, sub formă de tablete, crește și tensiunea arterială ceea ce duce la creșterea riscului de complicații cardiace:

Multe din medicamentele combinate (răceală & gripă) pot conține și AINS. De aceea, verificarea prospectului înainte de consum este obligatorie.

Bine de știut
Toate antiinflamatoarele nesteroidiene influențează efectul majorității medicamentelor antihipertensive și cresc riscul de accident vascular, infarct miocardic sau alte probleme cardiace.

Află mai mult ⮕ Tensiune mare: care sunt valorile periculoase?

Remedii pentru răceală potrivite la hipertensivi

Unele medicamente sau combinații pe care le putem procura de la farmacie fără rețetă, pot fi folosite și de către persoanele cu hipertensiune.

Recomandări:

  • tratamentul antihipertensiv trebuie luat cu regularitate și una din doze înaintea medicamentelor pentru răceală și gripă
  • hidratarea este importantă: apă, ceaiuri, sucuri și supe
  • paracetamolul simplu (acetaminofen) combate febra, durerile musculare, durerea în gât sau durerile de cap, fără efectele secundare ale antiinflamatoarelor nesteroidiene
  • acadelele cu salvie sau cu nalbă ameliorează răgușeala și durerea în gât
  • remedii naturale pentru tuse
  • umidificarea camerei de lucru sau a dormitorului
  • monitorizarea atentă a tensiunii pe durata infecției respiratorii; o valoare mare necesită acțiune imediată cu antihipertensive.

De reținut

Medicamentele speciale pentru răceală & gripă cumpărate de la farmacie au prospecte în care sunt notate substanțele combinate.

Verificarea compoziției este esențială pentru hipertensivi.

Dacă nu suntem siguri asupra efectelor, sfatul medicului de familie ne ajută să evităm complicațiile.

Citește mai departe…

Simptome de gripă: cum te orientezi rapid?
Somnul insuficient influențează tensiunea arterială
Dieta DASH care reglează tensiunea arterială
Alimente bogate în potasiu utile la hipertensiune și nu doar atât
Ceaiul de ghimbir: cum să-l prepari ca să fie eficient?

Bibliografie

Simptome de gripă : cum te orientezi rapid?

Servus Med
-
0
Simptome de gripă : cum te orientezi rapid?

Gripa este o infecție virală, ca și simpla răceală. Dar simptomele sunt mult mai deranjante decât la răceală, iar evoluția se poate complica cu pneumonie și insuficiență respiratorie. Cum să te orientezi rapid la simptome de gripă? De unde știi că nu este o simplă răceală?

Gripa este una din cele mai frecvente infecții virale ale căilor aeriene superioare provocată de 3 tipuri de virusuri gripale: A,B și C. Tipurile A și B cauzează epidemii, tipul C doar infecții sporadice.

Virusurile gripale se răspândesc foarte ușor și provoacă o afecțiune acută febrilă cu grade diferite de severitate, de la oboseală ușoară, la insuficiență respiratorie și deces.

Simptome de gripă: care sunt semnele frecvente?

Simptomele de gripă apar brusc și durează 1-2 săptămâni.

Febra și frisoane

Febra apare apare brusc în cursul gripei. Dacă temperatura este mare, apar și frisoane.

Febra este semn că organismul se luptă cu virusul. Majoritatea infecțiilor virale provoacă febră peste 37 ℃.

La copii febra apare și dacă infecția este moderată, nu numai în infecție severă. Combaterea febrei depinde de cât de severă este. Afectarea creierului nu apare decât la valori peste 42 ℃

Un copil are febră când temperatura atinge următoarele valori:
➤ 38 ℃ la măsurare intrarectală
➤ 37,5 ℃ la măsurare orală
➤ 37,2 ℃ la măsurare axilară (subraț)

Un adult are febră dacă atinge valori peste 37,2-37,5 ℃.

Temperatura sub 38 ℃ nu necesită, de obicei, tratament. Este mai bine să lăsăm cursul normal de evoluție, chiar și la copii.

Totuși, dacă temperatura este peste 38 ℃ și creează o stare neplăcută este bine să o combatem:
– paracetamol, ibuprofen (la vârste peste 6 luni) sau aspirina (numai la adult)
– baie călduță
Băile reci sau împachetările reci pot provoca frisoane care cresc consumul de oxigen și pot precipita alte complicații
– evitați să vă îmbrăcați prea gros sau să vă înveliți excesiv

Când trebuie să solicităm urgent medicul?

  • temperatura rectală de 38 ℃ la copii sub 3 luni
  • temperatura rectală de 39 ℃ la copii sub 1 an
  • temperatura peste 40 ℃ la copii peste 1 an și la adulți
  • temperatura peste 42 ℃ care poate genera afectare cerebrală

Află mai mult ⮕ Febra la copii și bebeluși: cum o combatem corect?

Oboseala și epuizare

Oboseala extremă este unul din cele mai evidente simptome de gripă. Este o senzație de epuizare care ne împiedică să efectuăm activitățile zilnice și care ne ține în pat.

Oboseala este mult mai accentuată decât ceea ce simțim de obicei la o răceală obișnuită.

Dureri musculare

Durerile musculare apar mult mai frecvent la gripă decât la alte afecțiuni. Durerile musculare sunt generalizate, epuizante.

Tusea

Cel mai frecvent gripa este însoțită de tuse seacă, nu tuse productivă.

Dacă tusea e productivă și însoțită de febră, urgent trebuie contactat medicul.
Mai ales dacă, la debut tusea era seacă și a devenit productivă. Ar putea fi vorba despre o infecție bacteriană suprapusă peste infecția virală. Pneumonia este complicația principală.

Durere de cap

Este un simptom frecvent la gripă și cedează la acetaminofen (paracetamol) sau ibuprofen.

Sinuzita

Sinuzita este rezultat al inflamației mucoasei nazale și a sinusurilor. Congestia nazală și a sinusurilor este răspunzătoare de:

  • nas înfundat
  • senzație de presiune la nivelul feței și ochilor
  • durere de dinți
  • rinoree (nasul curge)
  • durere în gât

Dacă simptomele sunt însoțite de febră și secrețiile nazale sunt urât mirositoare trebuie contactat medicul.

Află mai mult ⮕ Remediile cele mai eficiente pentru sinuzită

Diaree și Vărsături

Copiii au mai frecvent simptome digestive.
Dacă simptomele digestive sunt cele mai zgomotoase, atunci ar putea fi vorba despre enteroviroză.

Semne de alarmă pentru care trebuie să apelăm 112

Simptome de gripă la copii:

  • respirație frecventă
  • buze cu tentă albăstruie
  • durere în piept
  • dureri musculare severe (copilul refuză să meargă)
  • deshidratare (lipsa urinei de 8 ore, gura uscată, plânge fără lacrimi)
  • nu interacționează cu adultul când e treaz
  • convulsii
  • febra peste 38 ℃
  • orice febră la copil sub 12 săptămâni
  • tuse care inițial cedează, apoi devine productivă și se agravează

Află mai mult ⮕ Pneumonie: cum ne orientăm rapid?

Simptome de gripă la adulți:

  • respirație dificilă
  • durere toracică sau abdominală
  • amețeală, confuzie, imposibilitatea de a se trezi
  • convulsii
  • lipsa urinei
  • tuse și febră care inițial evoluează spre bine apoi se agravează
  • agravarea bolilor cronice

Află mai mult ⮕ Diferența între COVID-19 – răceală – gripă

Care sunt complicațiile gripei?

Gripa poate să se limiteze la simptomele de mai sus care trec în 1-2 săptămâni.
Dar uneori gripa generează complicații și poate conduce chiar la deces.

Complicațiile gripei:

  • pneumonia
  • miocardita (inflamație la nivelul cordului)
  • encefalita (inflamație la nivelul creierului)
  • insuficiență organică multiplă
  • sepsis sau septicemie (infecție generalizată)
  • agravarea bolilor cronice

Află mai mult ⮕ Diferența între răceală și gripă

Când este risc crescut de complicații?

Persoanele mai expuse la riscul complicațiilor sunt:

  • adulți peste 65 ani
  • gravide
  • copii sub 5 ani
  • persoane cu boli cronice: astm, diabet, boli cardiace, boli renale, boli hepatice
  • imunodepresie (HIV, cancere, leucemie, chimioterapie, radioterapie, corticoterapie cronică ș.a.)
  • obezitate cu BMI 40 sau peste

Citește mai departe…

Bronșita vs simpla răceală: cum te orientezi rapid?
Complicațiile gripei: care sunt, când apar, cum le recunoști?
Tuse seacă: 10 remedii naturale și cum le prepari
Laringita cu durere puternică în gât: tratamentul corect
Ceai de ghimbir: cum îl prepari ca să fie eficient?

Bibliografie
  • Medscape. Pediatric Influenza
  • CDC..Flu Symptoms&Complication
  • MedlinePlus. Fever
  • CDC: People at high risk for flu complication

Analize pentru tiroidă: medicamente care duc la rezultate false

Servus Med
-
0
Analize pentru tiroidă: medicamente care duc la rezultate false

Un studiu american care a urmărit timp de 56 luni peste 170 000 de persoane cu afecțiuni ale tiroidei și tratament hormonal, arată că 32% din acestea consumă și alte medicamente care viciază rezultatul analizelor de tiroidă. Rezultă că 1 din 3 persoane consumă medicamente care modifică rezultatele analizelor de tiroidă.

Analize de tiroidă cu rezultate anormale sunt frecvente în practica medicală.

Dacă analizele sunt în concordanță cu simptomele de hipertiroidie sau hipotiroidie, atunci se trece la corecția lor. Dar uneori, anumite boli sau consumul altor medicamente, nelegate de funcția tiroidei, poate vicia rezultatul analizelor de tiroidă.

Este important să cunoaștem acest lucru, deoarece în aceste situații tiroida nu necesită obligatoriu tratament. Analizele se vor normaliza la întreruperea medicamentului sau când boala acută se vindecă.

Medicamentele și suplimentele pot influența rezultatul analizelor de tiroidă și la persoanele care au tratament cu levotiroxina (euthyrox) diminuând absorbția levotiroxinei sau afectând dizolvarea pastilelor.

Analize pentru tiroidă: care sunt cele mai importante?

Sunt 2 categorii de analize importante:

  • analize care arată direct funcția tiroidei: FT4 și FT3
  • analize care arată funcționarea axei hipofiză-tiroidă: TSH

FT4 și FT3 sunt hormonii tiroidieni produși și eliberați în circulație. TSH este hormonul produs de hipofiză special pentru a controla tiroida.

Când TSH crește în sânge este un semnal că glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni tiroidieni (hipotiroidie).

Când TSH scade în sânge este un semnal că tiroida a produs hormoni în exces (hipertiroidie).

Află mai mult ⮕ Interpretare valori TSH

Când există risc crescut de afectare a tiroidei?

Unele persoane au risc mai mare de destabilizare a funcției tiroidiene la consum de medicamente sau suplimente.

Și anume, dacă există în antecedente:

Află mai mult ⮕ Tiroidita: Cât timp trebuie să iei tratament?

Ce medicamente influențează TSH fără să fie afectată tiroida?

Anumite medicamente pot determina o scădere a secreției de TSH, hormon produs de glanda hipofiză.

Scăderea TSH este tranzitorie și valoarea FT4 nu este afectată. Asta înseamnă că funcția tiroidei rămâne normală, hormonii tiroidieni sunt produși în cantitate suficientă.

Acest fenomen apare când se administrează doze mari de corticosteroizi ( prednison, prednisolon, dexametazona peste 4mg/zi, hidrocortizon 100mg/ zi), cure scurte.

În schimb, tratamentele prelungite cu corticosteroizi nu influențează analizele de tiroidă.

TSH scade și după administrare intravenoasă de dopamină sau dobutamina.

Află mai mult ⮕ Boala Basedow-Graves: cum apare hipertiroidia?

Medicamente care afectează rezultatul analizelor de tiroidă la persoane sănătoase

Scade TSH (sub normal dar detectabil):Dopamina, Dobutamina, Glucocorticoizi: dexametazona peste 4 mg/zi, hidrocortizon 100 mg/zi,Octreotid, Amfetamine.

Crește TSH (de obicei max 10U/l):Metoclopramid peste 1mg/kg, Amiodarona, Substanța de contrast cu iod.

Crește FT4:Furosemid intravenos peste 80mg/zi, Antiinflamatoare nesteroidiene (diclofenac, naproxen, salicilați), Heparina, Amiodarona, Substanța de contrast cu iod.

Ce medicamente pot afecta și funcția tiroidei, nu doar analizele?

Medicamente și suplimente care conțin iod

Iodul este ascuns în multe preparate.

Tratamente prescrise de medic: amiodarona, substanța de contrast utilizată la radiografii sau CT, povidona iodată utilizată intravaginal ș.a

Dar și în preparate eliberate fără rețetă:

  • suplimente pe bază de plante
  • preparate pentru tuse și răceală
  • suplimente nutritive

Hipertiroidismul indus de excesul de iod apare în 3-8 săptămâni de la utilizarea acestor medicamente sau suplimente care conțin iod.

Pot exista simptome de hipertiroidie și necesitatea tratamentului pentru câteva luni.

Află mai mult ⮕ Ginseng indian și alte suplimente care pot afecta tiroida

Amiodarona

Amiodarona este utilizată pentru afecțiuni cardiace cum este fibrilația atrială.

Poate induce hipotiroidie, mai frecvent decât hipertiroidie.

În cele mai multe cazuri afectarea tiroidei apare în primii 2 ani de tratament cu amiodaronă.

Hipotiroidia poate fi greu de depistat doar cu ajutorul simptomelor pentru că bradicardie și constipație sunt și efecte secundare ale amiodaronei. De aceea sunt necesare analize.

Odată confirmată afecțiunea, este necesar tratament cu levotiroxina (eutirox) chiar dacă amiodarona este întreruptă.

Dacă apare hipertiroidie, semnele pot fi scădere în greutate, tremor, tulburări de somn, tahicardie. Dar trebuie confirmată și cu analize de laborator.

Află mai mult ⮕ Hipotiroidism subclinic: cum influențează somnul valoarea TSH?

Litiu

Hipotiroidia indusă de litiu apare mai frecvent la cei la care tratamentul cu litiu depășește 2 ani. Și este mai frecvent la femei decât la bărbați.

Interferon alfa

Afecțiunile tiroidei sunt frecvente după tratament cu interferon alfa pentru hepatita C sau după chimioterapie.

Efectul nu apare decât rar după administrarea de interferon beta-1b pentru scleroza multiplă.

Cel mai frecvent apare hipotiroidismul (40-50% din persoane). Și mai rar hipertiroidismul.

Simptomele pot fi absente și doar analizele modificate. Pot apărea simptome și la 6-8 săptămâni de la începerea tratamentului.

Din fericire dereglările tiroidei sunt tranzitorii pentru majoritatea persoanelor și tratamentul nu este totdeauna necesar. Hipotiroidismul se rezolvă spontan în 2-3 luni după terminarea tratamentului cu interferon alfa.

Află mai mult ⮕ Glanda tiroidă și diabetul zaharat: ce legătură există?

Alte medicamente care pot afecta analizele de tiroidă

  • Biotina sau Vitamina H
  • Heparina (toate tipurile)
  • Fenitoin, Carbamazepin, Fenobarbital
  • Tamoxifen
  • Alemtuzumab (pentru scleroza multiplă)
  • Inhibitori de tirozin-kinază: sunitinib, sorafenib, imatinib (cel mai frecvent dau hipotiroidie)

Ce afecțiuni acute pot modifica analizele de tiroidă?

Infecțiile, insuficiența cardiacă sau insuficiența respiratorie pot modifica funcția tiroidei.

Scade inițial TSH și FT3, ulterior scade și FT4. Dar tiroida și analizele revin la normal după ce afecțiunea acută se rezolvă.

Citește mai departe…

Dieta pentru tiroidă: ce alegem? ce evităm?
Cum să-ți menții greutatea dacă ai probleme cu tiroida?
Hipotiroidie (tiroida leneșă): simptome și complicații
Colesterol mărit și legătura cu tiroida
Glanda tiroidă la menopauză

Bibliografie
  • ENDO 2021: 1 in 3 on Levothyroxine Take Meds That Interfere With Thyroid Tests
  • West J Med. How medications affect thyroid function, 2000
  • Endocrinology Advisor. Effects of drugs on thyroid function tests
  • Surks, MI, Ross, DS. “Drug interactions with thyroid hormones”. 2011
  • Basaria, S, Cooper, DS. “Amiodarone and the thyroid”. Am J Med. vol. 118. 2005. pp. 706-14.
  • Carella, C, Mazziotti, G, Amato, G, Braverman, LE, Roti, E. “Clinical Review 169. Interferon-α-related thyroid disease: pathophysiological, epidemiological and clinical aspects”. J Clin Endocrinol Metab.. vol. 89. 2004. pp. 3656-61.
  • Barbesino, G. “Drugs affecting thyroid function”. Thyroid. vol. 20. 2010. pp. 763-70.

Afecțiunile tiroidei: recomandări de regim alimentar

Servus Med
-
0
Afecțiunile tiroidei: recomandări de regim alimentar

Când avem una din afecțiunile tiroidei (hipertiroidie, hipotiroidie sau absența tiroidei în urma unei operații pentru cancer tiroidian) este normal să ne întrebăm ce schimbări ale stilului de viață și alimentație sunt necesare pentru a atenua simptomele.

În plus, problemele tiroidiene pot fi apărea uneori cuplate cu creșterea colesterolului sau cu creșterea în greutate.

De aceea, un regim alimentar universal care să cuprindă toate aceste dereglări posibile ale funcției tiroidiene este mai greu de stabilit.

goitrogene

Principii generale ale unui regim alimentar echilibrat util în afecțiunile tiroidei

Dacă ar fi să caracterizăm un regim alimentar echilibrat printr-un singur cuvânt, acela ar fi VARIETATE.

O dietă echilibrată presupune să alegem un mix de alimente, cât mai diverse, cât mai colorate, cât mai puțin prelucrate, cu densitatea cea mai mare de nutrienți.

  • 50% din farfurie să conțină fructe și legume
  • 25% din farfurie să conțină proteine din surse animale și vegetale
  • 25% din farfurie să conțină cereale, preferabil cereale integrale

Sunt tot mai multe dovezi științifice că bacteriile bune ale florei intestinale ne pot susține sănătatea generală, deci și sănătatea tiroidei. Alimentele fermentate care hrănesc și diversifică flora intestinală trebuie incluse în alimentația echilibrată:

Regimul alimentar bazat pe alimente integrale, fructe și legume, semințe și nuci, cereale integrale sau pseudocereale cum sunt quinoa sau hrișca favorizează flora intestinală.

Încă un principiu de care este bine să ținem cont este evitarea alimentelor procesate și ultraprocesate. Aici se încadrează, de exemplu, mezelurile sau meniurile gata preparate și ambalate.

Află mai mult ⮕ Alimente prebiotice și probiotice pentru sănătatea florei intestinale

Sunt alimente care pot afecta funcția tiroidei?

Unele alimente se încadrează în categoria goitrogene și pot influența funcția tiroidei atunci când sunt consumate regulat.

Aceste alimente conțin anumiți compuși chimici (goitrine, tiocianați, unele flavonoide) care pot provoca dereglări ale funcției tiroidiene inhibând reacția prin care iodul este încorporat în hormonii tiroidieni T3 și T4.

În cantități mari, aceste alimente pot acționa ca adevărate medicamente anti-tiroidiene provocând hipotiroidie și apariția gușei.

Cele mai cunoscute goitrogene:

  • varza
  • varza de Brexelles
  • broccoli
  • conopida
  • kale
  • piersici
  • alune
  • semințe de pin
  • ridichi
  • spanac
  • cartofi dulci

Cu unele precauții se pot consuma și goitrogene

Efectul alimentelor goitrogene poate fi minimizat dacă aplicăm unele precauții:

  • consum moderat – aceste alimente sunt foarte bogate în nutrienți și se pot consuma chiar dacă avem probleme cu tiroida, atâta vreme cât le consumăm în cantități moderate și nu zilnic.
  • pregătirea termică scade efectul goitrogen
  • aport suficient de alimente cu seleniu și iod – reduc efectul goitrogenelor

Află mai mult ⮕ 15 alimente cu seleniu utile pentru tiroidă

Soia și tiroida

Soia interferează cu absorbția levotiroxinei. De aceea, dacă ai în tratament levotiroxina, este bine să eviți produsele cu soia.

Sunt necesare suplimente alimentare pentru o bună funcționare a tiroidei?

Niciun supliment nutritiv nu poate depăși beneficiile unei alimentații echilibrate.

În plus, unele suplimente pot influența negativ funcționarea tiroidei sau rezultatele analizelor. Se recomandă întreruperea oricărui supliment alimentar cu cel puțin 4-5 zile înaintea recoltării analizelor pentru tiroidă.

Biotina (vitamina B7) – nu sunt dovezi științifice suficiente pentru folosirea biotinei de către persoanele cu hipotiroidie, deși unele o folosesc.

Suplimentele cu calciu și alimentele bogate în calciu pot influența absorbția levotiroxinei. Se recomandă un interval de cel puțin 4 ore între o porție de lapte și doza de levotiroxină.

Carnitina – este studiată pentru efectul de reducere a simptomelor de hipertiroidie. Carnitina se găsește în suplimente, dar și în alimente cum este carnea roșie sau lactatele.

Fierul – este necesar producției de hormoni tiroidieni, așa cum este necesar și seleniul. Lipsa de fier poate fi însoțită și de hipotiroidie, mai ales la gravide.
Dacă este necesar un supliment cu fier, între acesta și levotiroxină trebuie să existe un interval de minimum 4 ore.

Vitaminele și mineralele au roluri importante, dar ideal este să apelăm alimentele care le conțin

Vitamina B12. S-a constatat că persoanele cu hipotiroidie de cauză autoimună au frecvent și deficit de vitamina B12. Totuși nu se poate afirma că o corecție a nivelului vitaminei B12 cu suplimente ar influența pozitiv funcționarea tiroidei.

Vitamina D. Un număr mare de studii clinice au constatat că dacă există un nivel scăzut al vitaminei D, există și un număr mare de anticorpi antitiroidieni.

Acolo unde se constată o lipsă a vitaminei D, este recomandabilă corecția cu suplimente, după ce ne sfătuim cu medicul.

Zincul. Poate fi util persoanelor cu hipotiroidie, dar există suficiente alimente cu zinc ce pot corecta deficitul acolo unde există.

Magneziul. Rezultatele unor cercetări au sugerat că deficitul de magneziu se poate asocia cu hipotiroidie, dar datele sunt neconcludente încă.

Oricum, există suficiente alimente cu magneziu pe care le putem asocia regimului alimentar: legume, nuci, semințe, spanac, avocado și altele.

Află mai mult ⮕ Ginseng indian (Ashwaganda) și alte suplimente care pot afecta tiroida

Iodul și funcționarea tiroidei

Dacă tiroida funcționează normal, iodul este esențial pentru o producție adecvată de hormoni tiroidieni. Consumul de sare iodată face parte din măsurile de siguranță având în vedere că unele regiuni au solul sărac în iod și nu există surse de iod suficiente.

Dacă ai în tratament levotiroxina pentru hipotiroidie sau pentru gușă, nu este nevoie de suplimentarea iodului.

Dacă ai tratament pentru hipertiroidie, suplimentarea iodului poate agrava afecțiunea contracarând acțiunea medicamentelor antitiroidiene.

De reținut

Nu există un regim alimentar special pentru persoane cu probleme de tiroidă. Alimentația echilibrată necesară oricui este recomandată și pentru tiroidă.

Alimentele goitrogene ar trebui consumate cu moderație și preparate termic, nu crude.

Suplimentele alimentare nu au suficientă susținere din punct de vedere științific, cu excepția vitaminei D care trebuie suplimentată când nivelul este redus.

Seleniul, fierul, magneziul sunt minerale utile tiroidei, dar sunt suficiente alimente care le conțin.

Citește mai departe…

Soia și tiroida
Hipotiroidia (tiroida leneșă)
Tiroida în sarcină: bine de știut
Durerea de umăr poate avea legătură cu tiroida
Cum să-ți menții greutatea dacă ai probleme cu tiroida?

Bibliografie

Reumatismul articular acut: simptome, analize, tratament

Servus Med
-
0
Reumatismul articular acut: simptome, analize, tratament

Reumatismul articular acut este o complicație a unei infecții cu Streptococ cum este faringita acută sau scarlatina. Boala apare mai des la copiii între 5-15 ani pentru că și infecțiile respective sunt mai frecvente la această vârstă.

Complicația apare când infecția streptococică nu a fost tratată și bacteria supraviețuiește înmulțindu-se. Se declanșează un proces inflamator generalizat care afectează inima, articulațiile, pielea și creierul.

Infecția cu Streptococ de grup A este transmisibilă în stadiul de farigită acută sau scarlatină. Dar reumatismul articular acut, complicația infecției, nu este contagios.

Reumatismul articular acut: simptome

Simptomele apar de regulă la 2-4 săptămâni după infecția cu Streptococ:

  • febră
  • dureri de stomac
  • dureri articulare, mai ales la genunchi, coate, glezne și încheietura mâinii
  • inflamarea articulațiilor
  • sângerări nazale (epistaxis)
  • erupție cutanată pe torace, brațe sau picioare
  • probleme cardiace: durere în piept, dificultăți de respirație
  • corea Sydenham: slăbiciune musculară, mișcări necontrolate ale membrelor și feței, instabilitate emoțională (râs sau plâns fără motiv)

Bine de știut: Febra și durerile articulare sunt semnele cele mai frecvente de reumatism articular acut.

Cele mai serioase complicații sunt cele legate de afectarea pe termen lung a inimii.

Diagnostic

Medicul va confirma reumatismul articular și prin câteva analize și investigații:

  • exudat faringian care detectează infecția
  • testul ASLo pentru detectarea de anticorpi
  • electrocardiograma și ecocardiografia care pot confirma sau infirma o afectare cardiacă

Află mai mult ⮕ ASLO: cum se interpretează?

Reumatismul articular acut: tratament

Primul pas este tratarea infecției streptococice. Sunt necesare antibiotice în cură scurtă (penicilină) și ulterior doze mici de antibiotic pe o perioadă de cel puțin 5 ani pentru a preveni recăderea.

Deoarece există pericolul reapariției reumatismului articular uneori medicul indică antibiotice în doze mici până la 21 ani.

În paralel cu antibioticele este administrat și tratament antiinflamator: aspirina, ibuprofen sau corticosteroizi.

Bine de știut: Nu administrați aspirină la copii fără indicația medicului.

În cazul apariției complicațiilor cardiace, cum sunt valvulopatiile, tulburările de ritm cardiac sau insuficiența cardiacă, acestea necesită tratament cardiologic specific.

Putem preveni reumatismul articular acut?

Da. Prevenirea infecțiilor cu Streptococ este cea mai eficientă metodă de evitare a apariției reumatismului articular.

Spălarea mâinilor și păstrarea distanței față de persoanele cu infecții respiratorii previne contaminarea.

Odată apărut, reumatismul articular poate recidiva chiar și după prima cură completă de antibiotice. De aceea este recomandabilă administrarea de antibiotic a la long, chiar până la vârsta de 21 ani.

Citește mai departe…

Faringita acută cu Streptococ vs faringita virală
Miocardita: simptome, cauze, tratament
Durere în gât și febră: să luăm sau nu antibiotic?

Bibliografie
  • Rheumatic fever: all you need to know. Centers for Disease Control and Prevention. 
  • Rheumatic Fever. Images Paediatr Cardiol. 2002 
  • Acute Rheumatic Fever and Rheumatic Heart Disease. Streptococcus pyogenes : Basic Biology to Clinical Manifestations [Internet].
1...161718...130Pagina 17 din 130
2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă

Cele mai noi

Cele mai citite

Știri

Meniu