Diferența între răceala și gripă o face severitatea simptomelor. Gripa are simptome mai severe și favorizează complicații grave la anumite categorii de persoane. Dar cum știu dacă am răceală sau gripă?
Răceala este o infecție virală care afectează căile aeriene superioare (nas, gât) și, de obicei este inofensivă, chiar dacă nu simțim așa.
Copiii sub 6 ani sunt în pericol mai mare de a răci. Adulții sănătoși este de așteptat să aibă 2-3 episoade de răceală pe an.
Gripa este tot o infecție virală care afectează sistemul respirator (nas, gât, plămâni).
Gripa poate da complicații mortale uneori. Deși vaccinul antigripal nu este 100% protectiv, este totuși cea mai bună metodă de a lupta cu gripa.
Diferența între răceală si gripă
Răceala – simptome
- secreție nazală (inițial apoasă, apoi cu tentă galbenă sau verde)
- durere în gât
- tuse
- durere de cap
- strănut
- febră, dar nu valori foarte mari
- stare generală de rău
Bine de știut
Culoarea galbenă sau verde a secreției nazale NU indică o infecție bacteriană suprapusă.
Când trebuie să ne alarmăm și să mergem la doctor?
Pentru adulți:
- febra mai mare de 38,5
- revenirea febrei după ce a trecut
- dificultăți la respirație
- respirație șuierătoare
- durere de gât severă, durere de cap, sinusuri sensibile
Pentru copii:
- febra mai mare de 38 la nou-născut până la 12 săptămâni
- febra mare mai mult de 2 zile la copil de orice vârstă
- simptome care se agravează în loc să treacă
- durere de cap și tuse
- respirație șuierătoare
- durere de ureche
- amețeală
- pierdere apetit
Află mai mult ⮕ Meningita: semne de alarmă
Gripa – simptome
Inițial, gripa seamănă cu răceala: secreție nazală abundentă, strănut, durere în gât. Dar, în timp ce răceala se instalează brusc, gripa se instalează mai încet și senzația de rău este mai accentuată:
- febră peste 38 ℃
- dureri musculare
- frison și transpirații
- tuse persistentă, uscată
- congestie nazală (nas înfundat, senzația de ”nas plin”)
- durere în gât
Când trebuie să ne alarmăm și să mergem la doctor?
Dacă ne găsim intr-una dintre categoriile de persoane cu risc:
- copii sub 5 ani și, mai ales, sub 2 ani
- adulți peste 65 ani
- femei gravide sau lăuze până la 2 săptămâni postpartum
- obezitate
- persoane cu afectare a sistemului imunitar
- persoane cu afectare a sistemului respirator: astm bronșic, bronșita cronică
- persoane cu boli cronice de inimă, ficat, rinichi
- persoane cu diabet zaharat
- personal medical sau de îngrijire la domiciliu
Află mai mult ⮕ Pneumonie: cum ne orientăm rapid?
Diferența între răceală si gripă: ce tratament este eficient?
Răceala: tratament
NU există tratament pentru raceala obișnuită. Antibioticele nu acționează asupra virusurilor. Nu sunt indicate dacă nu se agravează răceala cu o infecție bacteriană.
Tratamentul vizează doar simptomele.
1. Medicamente care combat febra și durerea
• Acetaminofen (Paracetamol) este cel mai frecvent utilizat.
La copii se folosește sirop și se administrează în funcție de greutate.
La adolescenți până la 15 ani NU se vor depăși 4 comprimate de 500 mg/zi; la adolescenții peste 16 ani și peste 50 kg dozele sunt cele de adult.
La adult nu se vor depăși 6 comprimate de 500 mg/zi. Grijă la interacțiunea cu alte medicamente administrate concomitent.
• Ibuprofen
Atenție! Este antiinflamator nesteroidian. De revăzut efectele adverse din prospect și dozele maxim admise.
• Aspirina
Deși potrivită pentru adult, NU ar trebui administrată la copii și adolescenți din cauza riscului de sindrom REYE – o afecțiune rară, dar gravă.
Află mai mult ⮕ Febra la copii: cum o combatem corect?
2. Decongestionante nazale – spray
Adulții pot utiliza decongestionante pe o perioadă de maxim 5 zile; ulterior pot agrava simptomele. Mai grav, multe au efectul contrar la întrerupere și, de aceea, pot crea dependență care conduce la utilizarea lor și în stare de sănătate.
Copiii nu ar trebui să le utilizeze decongestionante nazale.
Pentru copii se pot folosi picături nazale saline (picături cu apă de mare, etc.), iar pentru cei sub 1 an curățarea activă a nasului cu o pompiță înaintea aplicării picăturilor.
3. Siropuri pentru tuse
Academia Americană de Pediatrie recomandă să NU folosim siropuri de tuse, categoria celor eliberate fără prescripție medicală, la copii sub 4 ani. Nu există dovezi ale beneficiilor lor și nici ale siguranței pentru copii.
Pentru copiii mai mari verificați totdeauna indicațiile din prospect!
Află mai mult ⮕ Tuse seacă: 10 Remedii naturale pentru acasă
Gripa: tratament
De obicei nu este nevoie de mai mult decât repaus la pat, hidratare abundentă și medicamentele menționate și la răceală.
În anumite cazuri, doctorul va prescrie medicamente antivirale:
- oseltamivir (Tamiflu) – administrare orala
- zanamivir (Relenza) – administrare inhalatorie
Atenție! Medicamentele antivirale pot da, ca efecte secundare, greața și voma: se combat prin administrare împreună cu alimentele.
Oseltamivir poate da delir și comportament auto-agresiv la adolescenți.
Zanamivir NU va fi utilizat de către cei cu probleme respiratorii cronice.
Medicamentele antivirale vor scurta boala cu o zi-două și, eventual, vor preveni complicațiile.
Află mai mult ⮕ Durere în gât: să luăm sau nu antibiotic?
Remediile naturale pentru răceală și gripă
1. Echinacea
Este neclar efectul ei în lupta cu efectele de răceală și gripă. Cele mai multe studii susțin că nu ajută deloc, iar câteva, susțin că scurtează boala cu 1-2 zile.
Dacă vă hotărâți să încercați, conform principiului ”Cum n-ajută, nici nu strică”, atunci începeți la debutul simptomelor și continuați 7-10 zile. Poate vă veți încadra între cei la care ajută!
2. Zinc
Unele studii susțin că zincul ar ajuta în bătălia cu virusurile. Deși nu pare să aibă efect în prevenirea răcelii sau gripei, totuși unele studii susțin că scurtează durata și severitatea dacă se administrează în primele 24 de ore de la apariția simptomelor. Se va continua tratamentul pentru 5 zile.
Bine de știut
Aportul zilnic necesar este între 4 – 8 mg/zi. Doze de 25 mg/zi pot provoca anemii și afectarea oaselor.
Nu este bine să consumăm suplimente alimentare fără indicație și fără a cântări dacă au vreun beneficiu.
3. Vitamina C
Efectul ei este incert. Unele studii susțin că scurtează evoluția bolii cu 24 ore.
Analiza rezultatelor mai multor cercetări arată că numai la cei care iau 200 mg/zi vitamina C, timp îndelungat, aceasta ar putea preveni raceala.
Vitamina C administrată după ce a debutat răceala poate doar să scurteze boala cu 1 zi.
4. Supa de pui
Supa bunicii este destul de eficientă ca antidot la răceală și gripă. Ajută la diminuarea simptomelor în mai multe moduri: desfundă nasul, înlocuiește lichidele pierdute, diminuează durerea de gât.
5. Ceaiul negru
Ceaiul negru are aceleași efecte ca și supa, dar, în plus, aduce antioxidanți utili în lupta cu boala.
6. Ceaiul din plante
Ceaiul din plante este unul dintre remediile vechi și este mai util seara, când vrei să eviți ceaiul negru.
Atenuează simptomele: nasul înfundat, durerea de gât și tusea (mai ales dacă adaugi o lingură de miere). Ne ajută să și adormim.
Pentru combaterea tusei, cele mai eficiente sunt:
- ceaiul de ghimbir
- ceaiul de nalbă
- ceaiul de măghiran
- ceaiul de cimbru
- ceaiul de mentă
7. Usturoi
Usturoiul este demult recunoscut pentru lupta contra virusurilor de la răceală și gripă. Un studiu științific susține eficiența usturoiului ca metodă de prevenire pentru răceală și gripă dacă este consumat zilnic.
8. Soluție salină pentru nas
Se poate prepara din: 8 părți apă fiartă + 1/4 lingură sare + 1/4 lingură de bicarbonat. Se aspiră într-o seringă sau un recipient curat. Se poate folosi pentru curățarea nasului de 2-3 ori pe zi.
9. Unguent cu mentol
Folosit pentru aplicare pe pielea de pe piept, gât și sub nas. Vaporii de mentol ajută la diminuarea congestiei nazale.
Nu este de folosit unguentul cu mentol pentru copiii sub 2 ani. Și nici pe pielea iritată!
10. Gargara cu sare
Folosită de 4 ori pe zi, diminuează inflamația din gât și curăță gâtul de germeni.
11. Lasă febra să lucreze
Febra este un semn că organismul se luptă cu boala. Este un semn al inflamației și este fenomenul prin care se trece până la vindecare.
Creșterea temperaturii corpului este un mediu care nu este favorabilă germenilor care produc răceală și gripă.
NU este neapărată combaterea ei dacă nu produce disconfort.
În schimb trebuie atenție la hidratarea suficientă, pentru a compensa pierderile cu transpirația. Anunță medicul dacă copilul are mai puțin de 3 luni și febră de 38 ℃.
12. Repausul la pat
Este util deoarece conservă energia corpului în lupta cu boala.
Pentru a nu contamina și pe alții, este bine să rămânem acasă cel puțin încă o zi după ce a încetat febra!
Citește mai departe…
Antibiotice la copii: de unde știm când sunt necesare
Lipsa de zinc și imunitatea
Răceală și tuse la copii: remedii permise
Bronșita acută versus simpla răceală: cum te orientezi rapid?
Sinuzita acută: remediile cele mai eficiente
Bibliografie
- American Academy of Allergy Asthma & Immunology – ”Rhinosinusitis”
- Mayo Clinic Proceedings -” Common cold”
- Mayo Clinic -” Influenza”
- Natural Medicine Comprehensive Database
- Cleveland Clinic. Common cold in babies.
- National Institutes of Health. Pneumonia.
