MAGNEZIU: Beneficii, Surse, Interacțiuni cu medicamente

Lipsa magneziului apare mai ales la persoanele care consumă preponderent produse procesate și rafinate sărace în magneziu.

Dar sunt și afecțiuni care conduc la deficitul de magneziu: boli renale, boala celiacă, boli inflamatorii intestinale sau consumul cronic de inhibitori de pompă de protoni pentru tratamentul refluxului gastric.

Poate fi corectarea deficitului de Mg cheia pentru tratamentul unor boli?

Cât magneziu este recomandat zilnic?

Consumul de suplimente alimentare nu este util la persoanele sănătoase, în scop preventiv.

Alimentația echilibrată aduce aportul necesar.

Atunci când medicul consideră că există simptome datorate lipsei magneziului, suplimentele pot corecta deficitul.

Pentru copii, dozele zilnice recomandate sunt:

• până la 6 luni: 30 mg
• 7-12 luni: 75 mg
• 1-3 ani: 80 mg
• 4-8ani: 130 mg
• 9-13 ani: 240 mg
• 14-18 ani: 360 mg

Suplimentele cu magneziu sau multivitamine și multiminerale nu trebuie administrate copiilor fără sfatul medicului pediatru, fără indicație.

Dar alimentația trebuie să fie și la această vârstă cât mai echilibrată și variată astfel încât să includem și sursele de Mg (vezi mai jos).

Pentru adulți, dozele zilnice recomandate sunt:

• 19-30 ani: 350mg
• 31-50 ani: 350mg
• peste 51 ani: 320mg

Fără recomandarea medicului nu este indicat să se depășească doze de 350mg magneziu/ zi.

Toxicitatea magneziului este rară, dar poate apărea. Cele mai frecvente semne sunt greața, voma, amețeala, crampe abdominale.

Excesul de magneziu este mai probabil la persoane cu afecțiuni renale.

Află mai mult ⮕ Lipsa de magneziu vs Exces de magneziu: cum îți dai seama?

Când să ne gândim la deficit de Mg?

Sunt situații în care lipsa de Mg poate să apară mai frecvent:

• malnutriție

• dieta cu alimente procesate și rafinate în exces

• diaree severă sau vărsături

• boala celiacă

• boala Crohn, colita ulcerativă

• sarcina, alăptarea

• diabet

• diuretice

• alcoolism

• boli ale glandelor paratiroide

Magneziu la persoane cu diabet tip 2

Magneziul participă direct la reglarea glicemiei.

De aceea, ne putem gândi că aportul de suplimente cu Mg ar ajuta la un mai bun control al glicemiei.

Concluziile cercetătorilor sunt că suplimentarea magneziului la persoanele cu diabet are un efect benefic, permițând un mai bun control al glicemiei, doar dacă este dovedită o lipsă de Mg în organism.

Suplimentarea magneziului poate reduce fenomenul rezistenței la insulină care este frecvent în diabet. Dar acest lucru nu este valabil decât la persoanele la care nivelul de magneziu este scăzut.

Află mai mult ⮕ Glicemia mare: 6 cauze surprinzătoare

Magneziu pentru insomnie

Mai multe cercetări au concluzionat că suplimentarea magneziului poate ajuta vârstnicii să adoarmă mai ușor și să îmbunătățească calitatea somnului.

Insomnia la vârstnici se corelează cu tulburările de memorie, afectarea cognitivă, demența. Și reprezintă, din acest motiv, o problemă serioasă a vârstnicului.

Află mai mult ⮕ Problemele de somn: rezolvare fără medicamente

Magneziu pentru migrenă

Migrena este o boală neurologică complexă.

Lipsa magneziului face persoanele cu migrenă mai vulnerabile. Atacurile migrenoase pot apărea mai frecvent. Dar magneziul nu este singura piesă din acest puzzle.

Societatea canadiană pentru cefalee recomandă consumul a 600 mg Mg/ zi preventiv la persoanele cu migrenă.

În schimb, ghidurile americane specifică despre Mg ca fiind probabil eficient în profilaxia migrenei fără să recomande doza.

În Europa, profilaxia migrenei se face în primul rând cu beta-blocante (propranolol, metoprolol), blocante de calciu (flunarizina), anti-epileptice (acid valproic) și antidepresive triciclice (amitriptilina).

Magneziul nu este recomandat în ghidurile europene pentru a preveni migrena tocmai din lipsa unor dovezi complete ale efectelor benefice.

Află mai mult ⮕ Cu ce remedii poți înlocui calmantele pentru dureri de cap?

Magneziu pentru hipertensiune

Potrivit unui studiu din 2016, 368 mg de Mg/ zi pentru 3 luni reduce tensiunea arterială cu 2 mmHg comparativ cu placebo. În plus, efectul pare să se îmbunătățească de la lună la lună.

Totuși, nu sunt dovezi suficiente pentru a susține efectul Mg în prevenirea apariției hipertensiunii.

Care este forma de Mg cea mai utilă pentru corectarea deficitului?

Potrivit specialiștilor, sărurile de magneziu (clorura de Mg, magneziu aspartat, gluconat, citrat și lactat) au o biodisponibilitate între 50-67%.

Iar dintre toate formele de magneziu, gluconatul are cea mai mare eficiență și biodisponibilitate.

La polul opus este oxidul de magneziu, cu cea mai redusă biodisponibilitate.

Suplimentele alimentare nu sunt destinate să înlocuiască alimentația echilibrată.

Cu ce medicamente interacționează suplimentele cu magneziu?

Medicamente care interacționează cu suplimentele cu Mg:

• Bifosfonați

Magneziul din suplimente poate reduce absorbția de bifosfonați (de exemplu, alendronat- Fosamax) utilizați pentru osteoporoză.

Este recomandabil un interval de 2h între administrările celor două preparate

• Antibiotice

Magneziul formează complexe insolubile cu antibiotice ca tetraciclina, doxiciclina, quinolone (ciprofloxacin, levofloxacin).

Este recomandabil să luăm antibioticele la un interval de 2-6h distanță față de suplimentele cu magneziu.

• Diuretice

Diureticele de tipul furosemid sau diuretice tiazidice accentuează pierderea de Mg prin urină.

În schimb, diureticele de tipul spironolactonă sau amilorid, reduc pierderea de magneziu

• Inhibitori de pompă protonică

Omeprazol, esomeprazol, pantoprazol sunt inhibitori de pompă protonică. Sunt utilizați frecvent pentru boala de reflux gastroesofagian, gastrite sau ulcer.

Consumul prelungit (adesea peste 1 an) al acestor medicamente poate genera scăderea magneziului (hipomagneziemie).

De aceea, medicul poate prescrie asocierea cu suplimente cu Mg.

Află mai mult ⮕ Omeprazol și alte antiacide: ce efecte au asupra absorbției fierului?

Care sunt sursele naturale de Mg?

Nucile, semințele, cerealele integrale, vegetalele cu frunze verzi și lactatele sunt sursele cele mai bogate în Mg.

Pentru comparație:

⧫ semințe de dovleac (30g): 168mg Mg

⧫ migdale (30g): 80mg Mg

⧫ spanac (1/2 cană): 78mg Mg

⧫ lapte de soia (1 cană = 240ml): 61mg Mg

⧫ edamame (1/2 cană): 50mg Mg

⧫ ciocolata neagră (30g): 50mg Mg

⧫ unt de arahide (2 linguri): 49mg Mg

⧫ avocado (1 cană, feliat): 44mg Mg

⧫ banana (1 mare): 32mg Mg

⧫ somon (100g): 26mg Mg

⧫ lapte degresat (1/2 cană): 24mg Mg

⧫ pâine integrală (1 felie): 23mg Mg

⧫ piept de pui (100g): 22mg Mg