Complicațiile gripei: care sunt, de ce apar, cum le recunoști?

Gripa este o afecțiune respiratorie provocată de o infecție cu virusuri gripale pentru care există vaccin antigripal. Uneori simptomele gripei sunt ușoare, le depășim ușor, dar alteori apar complicațiile gripei, cum sunt pneumonia sau sinuzita. Sunt mai expuși la complicații copiii mici, adulții peste 65 ani și cei cu afecțiuni cronice ca: astm bronșic, diabet sau afecțiuni cardiace.

Nu orice infecție virală este gripă. De multe ori este vorba despre o simplă răceală. Răceala este tot o infecție virală, dar care evoluează fără complicații semnificative.

Cum deosebim gripa de răceală?

Debutul simptomelor. La gripă, debutul simptomelor este brusc, iar la răceală mai lent, în câteva zile.

Febra. La gripă, febra este regula. La răceală, febra este ușoară sau poate lipsi.

Oboseala. La gripă, senzația de oboseală, slăbiciune, epuizare, este regula. La răceală rareori apare oboseala.

Durerea de cap. La gripă durera de cap este regula. La răceală, apare rareori.

Nas înfundat, strănut, durere în gât. La gripă apar doar uneori aceste simptome, la răceală sunt regula.

Există teste rapide care pot pune în evidență gripa. Rezultatul se obține în 15-20 min, dar acuratețea nu este așa de mare ca și la testele ce necesită o prelucrare mai îndelungată (ore).

Află mai mult ⮕ Simptomele gripei: cum te orientezi rapid?

Complicațiile gripei

Simptomele gripei dispar în 1-2 săptămâni în mod normal, dar alteori apar complicații care necesită un timp mai îndelungat de recuperare.

La unele persoane, care au și alte afecțiuni, complicațiile gripei pot pune viața în pericol. Din acest motiv se recomandă vaccinul antigripal mai ales la aceste categorii de persoane.

Complicațiile serioase ale gripei includ:

• otita
• sinuzita
• bronșita
• pneumonia
• miocardita
• encefalita
• sepsis (infecție generalizată)
• agravarea afecțiunilor cronice

Grupele de persoane cu risc crescut pentru complicațiile gripei:

• adulții peste 65 ani
• femeile gravide
• copiii sub 5 ani
• persoanele cu afecțiuni cronice: astm, diabet, afecțiuni cardiace, renale sau hepatice
• sistem imunitar deficient (HIV/ SIDA, cancere, leucemie, tratamente cu imunosupresoare)

Otita

Otita acută este o infecție a urechii care poate apărea după debutul unei răceli simple sau al unei gripe. Poate afecta urechea externă sau urechea internă. Infectarea are loc prin intermediul trompei lui Eustachio prin care urechea comunică cu nasul. Durerea de ureche apărută brusc te avertizează că este vorba despre otită.

Află mai mult ⮕ Durerea de ureche: când este otită și când nu?

Sinuzita

Sinuzita reprezintă inflamația și infecția mucoasei sinusurilor și este una din cele mai frecvente complicații care apar după răceală sau gripă. Se poate rezolva în câteva săptămâni, dar se poate transforma și în sinuzită cronică mai greu de tratat.

Simptomele tipice apar după debutul congestiei nazale și al rinitei și includ:

• durere și senzație de presiune la nivelul sinusurilor, al ochilor, al feței
• nas înfundat
• gust neplăcut în gât
• durere de cap
• tuse care se agravează noaptea
• diminuarea sau dispariția simțului mirosului

Sinuzita care apare în cadrul unei infecții virale trece, de obicei, de la sine. Trebuie tratată congestia nazală cu decongestionante sau remedii naturale prin care se curăță căile respiratorii (inhalații, spălături saline). Când se suprapune o infecție bacteriană medicul va prescrie un antibiotic.

Află mai mult ⮕ Remediile cele mai eficiente în sinuzita acută

Bronșita acută

Bronșita acută reprezintă inflamația bronhiilor, căile aeriene care conduc aerul în plămâni. Virusurile afectează mai întâi nasul, sinusurile și gâtul. Apoi infecția se extinde la mucoasa bronhiilor. Sistemul imunitar caută să elimine prezența virusului și așa se explică producția mare de mucus.

Simptomele bronșitei acute includ:

• tuse cu eliminare de mucus clar, galben sau verzui
• durere în gât și senzație de greutate la respirație
• wheezing sau respirație șuierătoare
• febră și frisoane
• dureri musculare

Tratamentul bronșitei include repaus, hidratare, acetaminofen (paracetamol) și ibuprofen pentru a reduce inflamația și febra. Este utilă creșterea umidității aerului inspirat (folosirea de umidificatoare).

Antibioticele nu au efect asupra virusurilor. Nu sunt necesare decât atunci când medicul consideră că s-a suprapus o infecție bacteriană peste bronșita cauzată de virusul gripal și au apărut complicațiile gripei.

Află mai mult ⮕ Bronșita acută vs simpla răceală: cum te orientezi rapid?

Pneumonia

Pneumonia reprezintă infecția extinsă la unul sau ambii plămâni. Săculeții alveolari unde se fac schimburile de oxigen și dioxid de carbon, se umplu cu lichid sau puroi și oxigenarea sângelui este afectată.

Semnele și simptomele pe care le observăm când gripa s-a complicat cu o pneumonie includ:

• tuse cu eliminare de mucus, galben, verde sau chiar cu urme de sânge
• febră cu frisoane și transpirații
• durere ascuțită în spate, la baza unui omoplat, care se agravează dacă respiri rapid sau tușești
• oboseală, lipsa de energie
• apetit scăzut

Pneumonia bacteriană este forma cea mai frecventă și tinde să fie mai gravă decât alte forme de pneumonie necesitând îngrijire medicală. Firul evenimentelor debutează cu gripa (infecție virală) peste care se suprapune ulterior o infecție bacteriană ce provoacă pneumonia.

Simptomele pneumoniei bacteriene apar brusc sau gradat. Febra poate ajunge la 40 ℃ cu transpirații, respirații rapide și puls accelerat. Buzele și unghiile capătă o culoare violacee din cauza oxigenării insuficiente a sângelui. Poate apărea o stare de confuzie până la delir.

Simptomele pneumoniei virale se intensifică în câteva zile. La început sunt simptomele tipice ale gripei: tuse, dureri musculare, dureri de cap, slăbiciune. Într-o zi sau două aceste simptome se agravează, tusea se accentuează, la fel și durerile musculare. Respirațiile devin frecvente.

Tratamentul pneumoniei poate include antibiotice și, dacă insuficiența respiratorie este semnificativă, poate fi nevoie de spitalizare și oxigenoterapie.

Află mai mult ⮕ Cum poate gripa să afecteze inima?

Miocardita

Miocardita apare când infecția afectează mușchiul inimii (miocardul). Rezultatul este inflamația și capacitatea mai redusă a miocardului de a se contracta și de a pompa sângele.

Miocardita nu provoacă totdeauna alte simptome decât cele de gripă. Alteori, pe lângă simptomele gripei, pot apărea:

• durere în piept
• oboseala
• dureri articulare
• picioare umflate
• respirații rapide
• puls accelerat sau aritmie

Tratamentul miocarditei include antibiotice dacă medicul consideră că s-a suprapus o infecție bacteriană peste cea provocată de virusul gripal. De asemenea, se mai apelează la corticosteroizi pentru reducerea inflamației, imunoglobuline intravenos, diuretice care să elimine excesul de apă. Dieta fără sare și repausul sunt necesare până la restabilirea situației.

Află mai mult ⮕ Miocardita: simptome, cauze, tratament

Encefalita

Encefalita apare când inflamația afectează creierul. În cazurile simple simptomele sunt cele ale gripei.

Cazurile severe de encefalită au simptome care includ:

• durere severă de cap
• febră apărută brusc
• amețeală
• vărsături
• convulsii

Encefalita este o complicație severă care necesită tratament la spital și poate fi nevoie de o perioadă îndelungată de recuperare. Riscul de sechele neurologice și psihiatrice depășește 50%. Există și cazuri fatale, mortalitatea fiind de 30% la această boală.

Sepsis

Sepsis este un răspuns extrem al organismului la apariția unei infecții. Sepsisul poate pune viața în pericol și reprezintă o urgență medicală. Fără tratament poate conduce rapid la afectarea mai multor organe, apariția insuficienței multiple de organe și chiar deces.

Simptomele sepsisului includ:

• respirații rapide și superficiale
• puls accelerat
• dezorientare, confuzie, stare de rău
• febră, frisoane
• piele rece și umedă
• urină puțină

Este bine să apelezi serviciul de urgență cât mai rapid dacă crezi că ai sepsis sau dacă o infecție nu pare să evolueze spre bine, ci se agravează.

Complicațiile gripei: când trebuie să mergi urgent la medic?

Gripa se poate transforma rapid într-o afecțiune care necesită îngrijire la spital deoarece au apărut complicațiile:

• dificultăți de respirație
• respirații scurte și frecvente
• amețeală, confuzie, somnolență
• senzație de leșin
• convulsii
• lipsa urinei
• vărsături
• durere severă de sinusuri
• febra peste 40 ℃ care nu răspunde la medicamente

Concluzii

Gripa nu este o simplă răceală de sezon. Este o infecție virală care poate evolua cu complicații: otita, sinuzita, bronșita, pneumonia, miocardita, encefalita și chiar sepsis.

Persoanele din grupele de risc sunt mai expuse riscului de complicații. De aceea, măsurile de prevenire prin respectarea regulilor de igienă și vaccinarea antigripală sunt în mod deosebit necesare la aceste persoane.

⮕ Când este bine să faci vaccinul antigripal?