Efectele anesteziei și intervenției chirurgicale asupra funcțiilor creierului a fost subiectul mai multor studii în ultimii ani. Concluziile cercetătorilor conduc către ideea că anestezia generală, care presupune pierderea stării de conștiență, poate fi urmată de afectarea memoriei și a altor funcții ale creierului. Această evoluție este posibilă atât la persoane care au probleme cognitive instalate înaintea administrării anesteziei, cât și la cei fără un diagnostic în acest sens.
Ceea ce nu se poate afirma cu claritate este relația cauză-efect. Nu se poate spune cu siguranță că anestezia cauzează direct degradarea creierului observată postoperator.
În schimb, este clar că la cei care suferă o intervenție chirurgicală cu anestezie declinul funcțiilor cognitive este o evoluție posibilă.
Incertitudinile se datorează și faptului că prea puțini dintre cei care merg la o intervenție chirurgicală sunt investigați înainte cu teste de memorie sau alte tipuri de analize care să pună în evidență prezența unei boli neurodegenerative.
Delirul postoperator este unul din efectele secundare posibile ale anesteziei
Anestezia generală este cel mai des folosită în intervențiile chirurgicale mari cum sunt cele pe cord, digestive, pulmonare sau pentru tratarea cancerului.
Medicamentele și gazele anestezice administrate pe parcursul operației asigură starea de inconștiență, somnul și împiedică apariția durerii. La finalizarea intervenției, medicamentele și gazele anestezice sunt întrerupte și pacientul anesteziat se trezește.
Unul din efectele secundare posibile ale anesteziei generale este delirul postoperator.
Delirul postoperator constă într-o stare de confuzie mentală cu incapacitate de concentrare și tulburări de memorie care persistă după ce operația și anestezia s-au încheiat. Episoadele de confuzie pot să apară și să dispară pe parcursul primei săptămâni.
Delirul postoperator apare mai ales la seniori. Contactul cu membrii familiei diminuează simptomele și ajută la restabilirea stării mentale.
Disfuncția cognitivă înseamnă prelungirea tulburărilor de memorie și concentrare dincolo de prima săptămână. Poate genera probleme de memorie și învățare pe termen lung.
Disfuncția cognitivă după anestezie este mai frecventă la persoane cu afecțiuni cardiace, boală Parkinson, boală Alzheimer sau accident vascular în antecedente.
Află mai mult ⮕ Anestezia: tipuri, riscuri, complicații posibile
Tulburări de memorie după anestezie la persoane de vârstă medie
Un studiu apărut în revista Anaesthesia a înrolat 964 de persoane cu vârsta medie 54 ani. Participanții au fost supuși la două evaluări cognitive pe parcursul a 4 ani pentru a observa care dintre ei este mai probabil să dezvolte o afecțiune cognitivă.
Dintre aceștia, 312 participanți au avut nevoie de anestezie și intervenție chirurgicală, iar restul de 652 nu.
Cercetătorii au constatat un declin al memoriei de scurtă durată pe parcursul a 4 ani la persoanele care au primit cel puțin o dată anestezie, comparativ cu cei care nu au avut nevoie de această procedură.
Memoria de scurtă durată ne ajută să reținem informațiile pe termen scurt, cum ar fi un număr de telefon până când ajungem să-l notăm.
Modificările apărute după anestezie nu au fost suficient de semnificative încât persoanele să îndeplinească criteriile de demență, dar nici nu au fost absente.
Efectele anesteziei asupra memoriei au fost observate mai ales la persoane peste 70 ani
La persoanele de peste 70 ani, expunerea la o anestezie generală se asociază cu declinul memoriei și al capacității de gândire. Este ceea ce a constatat un studiu efectuat de Mayo Clinic în care au fost înrolate 2000 de persoane.
Deși modificările observate imediat după o intervenție chirurgicală cu anestezie sunt minime, pot fi importante pentru cei care deja au un declin cognitiv preoperator.
Autorii precizează că nu este posibil să se precizeze clar care este cauza principală. Ar putea fi vorba atât despre anestezie, dar și despre intervenția chirurgicală sau condițiile de internare.
Anestezia regională în locul anesteziei generale
Tipurile de anestezie care nu implică somn și pierderea stării de conștiență sunt anestezia locală și anestezia regională (rahidiană, epidurală sau blocuri de nervi periferici).
Anestezia rahidiană, ca și cea peridurală se folosesc atunci când este nevoie de analgezie de la talie în jos. Sunt utile în intervențiile chirurgicale ginecologice, urologice sau de alt tip.
Blocurile de nervi periferici permit amorțirea unui singur membru, de exemplu, și se pot folosi în intervențiile ortopedice.
Pentru aceste tipuri de anestezie se folosesc alte categorii de anestezice decât cele din anestezia generală sau sedarea monitorizată.
Anestezia regională pare o opțiune logică pentru evitarea declinului funcțiilor cognitive, mai ales la persoanele cu risc, cum sunt cele la care tulburările de memorie deja au debutat înainte.
Citește mai departe…
Care sunt primele semne de boală Alzheimer?
Tulburări de memorie ușoare: este risc de demență?
12 factori de risc pentru boala Alzheimer pe care îi putem evita
Memoria la menopauză: cum oprim la timp declinul cognitiv?
Cum încetinim îmbătrânirea creierului?
Bibliografie
- Cognitive decline in the middle-aged after surgery and anaesthesia: results from the Wisconsin Registry for Alzheimer’s Prevention (WRAP) cohort. Anaesthesia. 2018
- Association between exposure to anaesthesia and surgery and long-term cognitive trajectories in older adults: report from the Mayo Clinic Study of Aging. BJA. 2018
- Cognitive Decline Associated with Anesthesia and Surgery in Older Patients. JAMA. 2023