Acasă Blog Pagina 25

Stima de sine. Cum o dobândești și ce beneficii vei avea?

Stima de sine este încrederea pe care o ai în abilitățile, calitățile și puterea ta de judecată. Conform definiției stima de sine este credința ta că vei reuși indiferent care este obstacolul pe care îl ai de trecut.

Stima de sine vine din încrederea că poți să ai control asupra vieții tale. Și această încredere este foarte bine sesizată de cei din jur.

Un nivel sănătos al încrederii în tine te poate ajuta să ai succes în viața profesională și personală. Cercetătorii susțin că stima de sine ne influențează chiar și starea de sănătate și confortul psihic.

Totodată, persoanele care se simt sigure de sine au mult mai bune rezultate pe plan școlar și apoi academic.

Uneori ne simțim mai siguri într-o anumită competență și mai puțin siguri în alta. Este greu să fii sigur pe tine în orice situație.

Pe de altă parte siguranța de sine manifestată excesiv poate deveni supărătoare, poate părea o deficiență de comportament și caracter. Cum spune Andrei Pleșu, cu persoanele care au mereu certitudini absolute nu se poate dialoga.

Cum îți dai seama că nu ai suficientă stima de sine și ar trebui să îmbunătățești situația?

Ce spun psihologii?

Persoanele sigure pe ele însele:

  • se bucură de succesul altora
  • sunt deschise la minte
  • sunt optimiste
  • își asumă riscuri
  • râd de ele însele uneori
  • sunt hotărâte
  • tot timpul învață și se îmbunătățesc
  • își acceptă greșelile
  • acceptă diferite responsabilități

Persoanele nesigure de ele însele:

  • sunt geloase pe succesul altora
  • nu sunt deschise la nou
  • sunt pesimiste
  • temătoare la schimbări
  • nedecise mereu
  • acuză pe alții pentru nereușite
  • găsesc mereu scuze pentru a nu se angaja în ceva

Dacă îți lipsește pe nedrept stima de sine, iată câteva metode de a îmbunătăți situația puse la dispoziție de psihologi cu experiență.

1. Nu te mai compara permanent cu alții

Să facem comparații este un mod natural de a gândi. Dar de multe ori comparația nu duce la creșterea stimei de sine.

Un studiu din 2018 publicat în Personality and Individual Differences a găsit o legătură directă între gradul de invidie pe care o resimțim și felul în care ne percepem pe noi înșine.

Când ne comparăm cu alții, simțim adesea invidie. Cu cât invidiem mai mult, cu atât diminuează și stima de noi înșine. Ne vedem prin comparație cu unele minusuri. De aceea și invidiem pe alții.

Focusează-te pe propria viață și nu pe a altora. Este mai simplu să vezi părțile pozitive ale propriei existențe dacă nu le analizezi comparativ. Viața ta nu este o competiție sportivă în care trebuie să ajungi primul.

Află mai mult 10 soft skills sau abilități sociale pe care ar trebui să le cultivi

2. Discută pozitiv cu tine însuți

Cu toții cunoaștem vocea interioară cu care dialogăm adesea. Contează multt ce o lași să spună.

Discuțiile negative sună ca atunci când ai un părinte sau un prieten extrem de critic care spune: nu te vei descurca sau va fi prea greu sau nu ar trebui să încerci asta.

Poți învăța să reformulezi gândurile negative și să le transformi în îndemnuri pozitive. De exemplu, în loc de ”Nu mă voi descurca” sau ”Este imposibil” poți să-ți spui ”Pot să fac”, ”Trebuie doar să încerc”.

Conversațiile cu noi înșine ne pot amplifica sau pot diminua stresul.

3. Înfruntă-ți fricile

Nu mai aștepta să te apuci de ceva atunci când sigur vei fi stăpân pe situație. S-ar putea să nu se întâmple niciodată.

Chiar dacă ți-e teamă că o să o dai în bară, încearcă oricum. Spune-ți că este doar un experiment. Dar nu mai amâna să faci ceea ce este de făcut.

Află mai mult 8 semne de anxietate care te avertizează să iei măsuri

4. Alege să faci lucrurile la care știi sigur că ești bun

Când ești la început în construirea stimei de sine este mai bine să alegi de făcut lucrurile la care ești bun. O să-ți iasă bine și asta îți va crește încrederea în reușită. Iar reușita îți va aduce satisfacție.

Dacă ai o anumită abilitate utilă la serviciu caută să o practici mai des. Dacă ești bun la un sport, mergi măcar o dată pe săptămână. Toate acestea îți vor spori încrederea în forțele proprii. Și vei putea aborda și activități la care nu ai suficientă abilitate.

Află mai mult Perfecționism și anxietate: unde este granița?

5. Ai grijă și de corp

Este greu să te simți stăpân pe tine când nu ești în formă fizică.

Alimentația sănătoasă și echilibrată te ajută să te menții sănătos, energic, în formă.

Antrenamentul fizic crește stima de sine pentru că îmbunătățește imaginea despre noi înșine.

Somnul suficient este esențial pentru a ne putea controla emoțiile.

Află mai mult 5 obiceiuri de dimineață ca să fii în formă toată ziua

6. Fixează-ți obiective realiste

Obiectivele realiste sunt cele pe care ai cele mai multe șanse să le realizezi. Fii onest când îți analizezi potențialul și capacitățile și alege obiectivele în funcție de aceste capacități.

Dacă țintești prea sus, probabilitatea de eșec este mare. Eșecul va duce la diminuarea stimei de sine.

De exemplu, dacă-ți propui să slăbești, nu uita că experții recomandă un ritm de 0,5-1 kg pe săptămână pentru a obține un rezultat de durată și a evita consecințele negative ale curei de slăbire. Obiectivul fiind realist, când îl vei realiza va crește și stima de sine.

Stima de sine: ce beneficii vei avea?

Stima de sine îți va aduce beneficii și la serviciu și în viața personală.

  • în loc să-ți faci griji că nu ești destul de bun la ceva folosește-ți energia ca să te îmbunătățești. În final vei fi oricum mai performant decât erai.
  • relațiile interpersonale se vor îmbunătăți. Efortu tău de a te îmbunătăți te ajută să-i înțelegi mai bine pe alții și să fii mai empatic.
  • când crește stima de sine devii mult mai deschis să încerci lucruri noi. Fie că e vorba de o promovare sau un curs de gătit, lucrurile o să-ți iasă mai bine

Învățând să practici stima de sine vei observa multe din efectele ei pozitive. Vei avea mai multă siguranță în ceea ce spui și faci, se vor îmbunătăți relațiile cu cei din jur și vei fi mult mai rezilient la stresul de zi cu zi.

Citește mai departe…

Sindromul burnout: cum îl recunoști?
Temperament: care din cele 4 tipuri ți se potrivește?
Anxietatea socială sau frica de a comunica cu ceilalți
Comunicarea nonviolentă: o abilitate care poate schimba o relație
Tipuri de personalitate sau Big 5: unde te încadrezi?

Bibliografie

Comunicarea nonviolentă sau cum să eviți conflictele

Comunicarea ne ajută să ne menținem conectați social, dar cel mai des urmăm modele de comunicare pe care le-am dobândit acasă și rar ne gândim că dacă am fi mai puțin critici sau dacă am ști să ne exprimăm sentimentele într-o formă adecvată, am avea de câștigat. Suntem tentați să dăm vina pe ceilalți atunci când o relație nu merge, fie că este vorba de o relație romantică, fie de relațiile de amiciție sau prietenie.

Comunicarea nonviolentă se referă tocmai la această situație. Este o strategie de comunicare focusată pe exprimarea sentimentelor sau a constatărilor și pe eliminarea criticilor și a generalizării.

Acest tip de comunicare a fost dezvoltat de psihologul Marshal Rosenberg în anii 1960 raportat la violența constatată în orașul său, Detroit, dar ulterior s-a observat că principiile formulate sunt utile oricărui tip de relație, inclusiv celor romantice.

Comunicarea nonviolentă are 4 componente

Comunicarea nonviolentă are 4 componente asupra cărora putem lucra pentru a ne îmbunătăți relațiile.

Observația

Când atenționăm pe cineva privitor la comportament, este bine să ne concentrăm pe ceea ce constatăm, nu pe critică și judecată imediată.

Exemplu:
În loc de: Niciodată nu mă bagi în seamă
Încearcă: Am observat că ieri, în timp ce vorbeam, te-ai uitat mereu la telefon și nici măcar nu mi-ai răspuns.

Sentimentele

Adesea suntem tentați să dăm vina pe cei din jur pentru ceea ce simțim.

Exemplu:
În loc de: M-am înfuriat pentru că ai amânat întâlnirea noastră.
Încearcă: M-am simțit tristă și dezamăgită că ai amânat întâlnirea noastră pentru că eram foarte nerăbdătoare să ne vedem.

Sursa sentimentelor noastre sunt așteptările pe care le avem de la cei din jur. Iar aceștia nu sunt responsabili de felul în care ne construim așteptările și nici de emoțiile pe care le încercăm când nu se împlinesc așteptările.

Necesitățile

Introspecția te ajută să-ți identifici necesitățile cele mai profunde. Odată identificate, este important cum le exprimi fără să învinuiești și să critici cealaltă persoană.

Exemplu:
În loc de: Niciodată nu petreci timp destul cu mine.
Încearcă: Am nevoie de mai mult timp împreună.

Procedând așa, eviți critica și generalizarea care de multe ori este nedreaptă.

Cererile

Solicitările noastre față de partenerii de comunicare ar trebui să fie clare ca să așteptăm un răspuns adecvat.

Exemplu:
În loc de: Niciodată nu ai timp pentru mine.
Încearcă: Am putea să ne vedem Sâmbătă seara? Mi-ar plăcea să petrecem mai mult timp împreună.

Cheia este să-ți orientezi cererile în funcție de necesitățile pe care le ai în loc să te plângi de ceea ce nu-ți convine.

Cum să începi să comunici neconflictual?

Chiar dacă înțelegem principiile comunicării nonviolente și avantajele pe care le-ar aduce, este mai greu să ne debarasăm de modelele de comunicare cu care ne-am obișnuit. Schimbarea necesită atenție și corecție progresivă.

Pe de altă parte, e nevoie de doi într-o comunicare, iar cele două persoane pot avea stiluri diferite. De aceea, comunicarea necesită un efort din partea ambilor parteneri.

Tot psihologii ne dau și câteva soluții cu aplicabilitate practică.

Atenție la ton și la voce

Indiferent de tipul de relație, tonul pe care comunicăm poate genera conflict indiferent de conținutul comunicării.

Amintește-ți că nu trebuie să ai totdeauna dreptate

Orgoliul nu ne lasă să nu avem dreptate. Convingerea că părerea noastră este întotdeauna cea corectă se poate schimba dacă ne punem mai des în situația celui cu care comunicăm.

În plus, mai are vreo importanță că am avut dreptate dacă relația cu celălalt s-a pierdut?

Lasă mereu o pauză înainte de a da un răspuns

O pauză îți dă timp să-ți controlezi emoțiile și să gândești cum să comunici nonviolent. În loc să răspunzi pe loc, agresiv,, poți face un pas înapoi să-ți cântărești mai întâi răspunsul.

Învață să asculți

De cele mai multe ori când vorbim cu cineva, ne formulăm rapid gândurile sau sentimentele despre ceea ce spune fără să ascultăm până la capăt ce are de spus. Un prim pas ar fi să evităm să întrerupem pe cineva care vorbește. Ascultarea eficientă înseamnă înțelegerea experienței și sentimentelor celuilalt.

Evită să judeci și să acuzi

Sursa conflictelor este adesea critica, judecarea și învinovățirea celuilalt. Uităm că această modalitate de comunicare declanșează și în noi înșine o reacție de apărare.

O modalitate de a evita criticarea partenerului de comunicare este să ne focusăm pe propoziții care încep cu Eu…Astfel conflictul se disipează pentru că responsabilitatea revine celui care prezintă situația și nu celui care primește informația.

Comunicarea nonviolentă ne ajută mai ales pe noi înșine

Practicarea comunicării nonviolente necesită un efort, dar la capătul lui vom fi mult mai conștienți de noi înșine, de ceea ce gândim și simțim.

Ambianța comunicării nonviolente este creată de ascultarea celuilalt, cu atenție și cu empatie. Așa evităm să spunem lucruri pe care ulterior le regretăm.

Citește mai departe…

Anxietatea socială sau frica de a comunica cu alte persoane
Conexiuni sociale care ne influențează sănătatea
Cei 4 călăreți care te conduc la divorț
Cum dezvoltăm abilități sociale utile copiilor
Top 10 soft skills sau abilități sociale apreciate la job

Bibliografie

Anxietatea socială sau frica de a comunica cu alte persoane

Anxietatea socială este frica intensă de a avea interacțiuni cu alte persoane. O persoană cu anxietate socială are o teamă irațională de a fi privită și eventual judecată negativ. Interacțiunile sociale îi provoacă disconfort, sentimente de jenă și umilire care pot conduce la izolare, singurătate și depresie.

Anxietatea socială se manifestă când este nevoie să vorbim în public, când întâlnim oameni noi, când trebuie să răspundem la lecție, la interviul pentru job sau în diverse alte situații în care suntem expuși privirilor și judecății altora.

Anxietatea socială poate debuta în copilărie sau adolescență și este mai mult decât timiditate. Cauza exactă nu este clară, dar se consideră că genetica și mediul în care ne formăm au un rol important.

Echilibrul neurotransmițătorilor din creier joacă, de asemenea, un rol important în apariția anxietății sociale sau fobiei sociale. Neurotransmițătorii sunt substanțe chimice prin intermediul cărora neuronii comunică.

Un dezechilibru al serotoninei, neurotransmițător implicat în reglarea emoțiilor și a tonusului psihic, ar putea explica parțial apariția anxietății sociale.

Mediul în care ne formăm contribuie și el la apariția acestui tip de anxietate. Bullyngul, părintele hiperprotectiv sau exagerat de critic, conflictele familiale sau abuzul sexual pot provoca anxietate socială.

anxietatea socială

Cum se manifestă anxietatea socială?

Anxietatea socială se manifestă mai ales atunci când intrăm în contact cu persoane străine, când există contact vizual sau este inițiată o conversație.

Simptome cognitive

  • frica de interacțiune cu persoane necunoscute
  • grija că vom fi judecați, analizați
  • teama că vom fi puși într-o situație jenantă, ridicolă, umilitoare
  • gândul că ceilalți vor observa că suntem anxioși

Simptome fizice

Simptome comportamentale

  • evitarea interacțiunii cu alte persoane
  • evitarea conversațiilor
  • refuzarea invitațiilor de a petrece timp cu alții
  • alegerea joburilor care nu presupun lucrul în echipă
  • tendința la izolare și singurătate

Cum se tratează anxietatea socială?

Există tratament pentru anxieattea socială, deși foarte puține persoane îl caută. Statisticile spun că oamenii se luptă cu anxietatea mai mult de 10 ani înainte de a se gândi la un ajutor specializat.

Psihoterapia, și anume terapia cognitiv-comportamentală, este metoda cea mai eficientă de a controla anxietatea socială. Psihoterapeutul ne poate ajuta să ne schimbăm modul de gândire și diferitele comportamente, ne poate învăța cum să ne stăpânim reacțiile în diverse contexte sociale.

Medicația poate fi necesară pentru perioade scurte, în completarea terapiei cognitiv-comportamentale. Se folosesc anxiolitice și antidepresive sau medicamente care să reducă simptomele fizice (beta-blocante).

Află mai mult Cum reacționează creierul când suntem anxioși?

Cum să ne autoeducăm dacă suferim de anxietate socială?

Informează-te

Cunoașterea semnelor specifice anxietății sociale și a variantelor de terapie este primul pas în rezolvarea problemei.

Învață metode de a te calma în timpul unei conversații

  • respiră profund și mai rar
  • focusează-ți atenția la ceva exterior și nu la propriul corp și reacțiile lui
  • gândește-te că nu poți ști niciodată sigur ce gândește o persoană cu care intri în contact, deci nu e sigur deloc că te judecă negativ

Vorbește cu cineva în care ai încredere

Dacă crezi că suferi de anxietate socială, comunică cu cineva în care ai încredere, un prieten sau un membru de familie despre problema ta.

Iar dacă anxietatea te împiedică să-ți desfășori normal viața de zi cu zi, apelează la conversația cu un profesionist.

Cum să comunicăm mai bine cu persoane care au anxietate socială?

Comunicarea cu persoanele cu anxietate socială necesită mai mult efort din partea noastră.

Sunt câteva secrete oferite de psihologi și care pot încuraja conversația cu o persoană timidă sau care suferă chiar de anxietate socială.

Împărtășește informații despre tine

Timizii sau cei cu anxietate socială se simt mult mai bine să asculte decât să vorbească despre ei înșiși pentru că elimină posibilitatea de a fi analizați și judecați.

Ai răbdare

Când pui întrebări asigură-te că ai oferit timp suficient de răspuns înainte să sari la alt subiect. Cei cu anxietate socială au nevoie de timp mai mult pentru a-și formula răspunsurile.

Evită întrebările personale

În afară de situația în care cunoști foarte bine persoana, în rest evită să pui întrebări foarte personale. Cei cu anxietate socială se tem să-și comunice informațiile intime.

Oferă un compliment

De multe ori o apreciere, un compliment legat de o acțiune a persoanei cu anxietate, oferă un feedback pozitiv care încurajează comunicarea.

Citește mai departe…

8 simptome de anxietate care te avertizează să iei măsuri
Anxietatea: când ar fi timpul să mergi la medic?
Conexiuni sociale care ne influențează sănătatea
Stima de sine. Cum o dobândești și ce beneficii vei avea?
Cum oprești rapid un atac de panică?

Bibliografie

Conexiuni sociale care ne influențează sănătatea

0

Oamenii sunt construiți să interacționeze, iar lipsa de conexiuni sociale le afectează sănătatea. De la teoriile psihologice și până la demonstrațiile experimentale, toate aduc argumente pentru faptul că interacțiunile sociale ne ajută să ne menținem greutatea corporală optimă și glicemia normală, reduc riscul de depresie și prelungesc supraviețuirea în cancer sau reduc mortalitatea prin boli cardiovasculare.

La polul opus este izolarea socială. Izolarea are efecte negative demonstrate asupra sănătății mintale crescând riscul de depresie, dar și asupra sănătății generale. De exemplu, un studiu clinic efectuat în timpul izolării din epidemia de COVID arată creșterea riscului de hipertensiune la femeile lipsite de contacte sociale.

Medicina stilului de viață ia tot mai mult amploare. În această specialitate nouă sunt incluse toate prescripțiile legate de obiceiurile unei vieți sănătoase, de la exerciții fizice, la nutriție, managementul stresului sau stimularea interacțiunilor sociale.

Ce se înțelege prin conexiuni sociale?

Suntem conectați social dacă avem sentimentul apartenenței la un grup de oameni, dacă ne simțim apropiați de un grup de persoane. Cercetările psihologice arată că existența conexiunilor sociale face parte din nevoile psihice de bază.

Începem să dezvoltăm conexiuni sociale imediat ce venim pe lume, construind relații cu cei care ne îngrijesc și ne educă. Aceste relații ne vor influența întreaga viață.

De exemplu, este foarte clar demostrat efectul negativ al traumelor emoționale ale copilului asupra sănătății viitorului adult.

Utilizarea metodelor moderne de experiment, cum este RMN funcțional (fRMN) a scos în evidență că aceleași circuite ale creierului care sunt active la durerea sau plăcerea fizică pot fi activate și de contactele sociale.

De exemplu, sentimentele negative provocate de comportamentul nedrept al cuiva activează aceiași neuroni ca și durerea fizică.

De asemenea, interacțiunile sociale pozitive, comportamentul favorabil al celor din jur, activează aceiași neuroni ca și plăcerea fizică.

Unul din cei care a pus în evidență experimental cele două tipuri de răspuns la interacțiuni sociale este Matthew Lieberman, autorul cărții Social: De ce creierul nostru este construit pentru a se conecta?

El mai aduce un argument important în favoarea ideii că suntem construiți pentru a ne conecta. Când aflăm pentru prima dată o informație, luăm din start în calcul cui am putea împărtăși acea informație și cum am putea să o facem mai convingător.

Sunt unele conexiuni sociale mai bune decât altele?

Este mai important partenerul de viață sau prietenii de pe Facebook? Psihologii spun că avem nevoie de ambele tipuri de relații.

Era digitală a schimbat felul în care interacționăm unii cu alții, dar oferă și șansa creșterii interacțiunilor. Totul este să știm să dozăm intensitatea sentimentelor ce le oferim în relațiile superficiale de pe o platformă de socializare și a celor investite într-o relație de lungă durată din viața reală.

Toate relațiile sociale, slabe sau intense, ne pot face bine sau rău, ne pot aduce bucurie și satisfacție sau ne putem simți abuzați. Totul este să știm ce să așteptăm de la fiecare tip de relație.

Prieteniile din mediul online pot fi benefice, de exemplu, celor introvertiți. Le oferă oportunitatea suportului din partea altora într-un mediu lipsit de pericole și le pot satisface nevoia de conexiuni sociale reducând riscul de depresie.

Contactele on line pot fi utile pentru a împărtăși bucurii sau probleme zilnice, dar emoticoanele nu pot înlocui confortul psihic oferit de prezența fizică a cuiva care ne susține.

Contactele de la job sunt extrem de utile în scopuri practice cum ar fi promovarea sau încheierea unei înțelegeri de business. Dar minusul este tot la capitolul suport emoțional pe care nu trebuie să-l așteptăm din această direcție.

Îmbinarea înțeleaptă a tuturor tipurilor de conexiuni sociale este posibilă

Prietenii apropiați contează mult. Ne pot oferi sentimente de apreciere și ne cresc inteligența emoțională pentru că învățăm să înțelegem gândurile și sentimentele altcuiva, devenim mai empatici.

Pe de altă parte, prietenii apropiați pot fi sursa geloziei și a competiției. Unele cercetări arată că avem tendința să ne bucurăm de succesele prietenilor, dar numai dacă acestea nu sunt într-un domeniu care ne aparține.

Pentru mulți dintre noi există doar o singură persoană specială de care ne simțim apropiați. Aceasta poate fi partenerul sau partenera într-o relație romantică sau un membru de familie.

Studiile clinice arată că existența unei asemenea persoane în viața noastră ne asigură nu doar suport social și confort psihic, ci și un răspuns mai bun la stres și o apărare imunitară superioară.

Și acest tip de relație are unele limitări. Ne poate face să ne desprindem de alte tipuri de relații sociale și de beneficiile pe care acestea le au.

Îmbinarea înțeleaptă a tuturor tipurilor de conexiuni sociale este posibilă dacă suntem conștienți de avantajele și limitările fiecărui tip de relație.

Capitalul social este fluid

Spre deosebire de capitalul economic pe care-l putem poseda mai stabil, capitalul social este fluid, nu este o entitate concretă pe care o posedăm.

Conexiunile sociale necesită o preocupare constantă. Se bazează și pe ceea ce oferim în aceeași măsură în care se bazează pe ceea ce primim.

Este adevărat că relațiile necesită prioritizare. Dar, dacă alegem să interacționăm numai când noi avem nevoie, cu timpul ne pierdem prietenii, rolul social și sentimentul că părerea noastră contează.

Conexiunile sociale ne influențează longevitatea

Un analiză științifică recentă efectuată de cercetătorii de la Rutgers University arată că pentru majoritatea speciilor, inclusiv oamenii, perioadele lungi de izolare duc la creșterea stresului și la modificări structurale ale creierului.

Estimările arată că 1/3 până la 1/2 din populația țărilor industrializate suferă de singurătate.

O rețea socială sănătoasă are efecte protective asupra sănătății și poate crește rata supraviețuirii cu până la 50%. În același timp, singurătatea are efecte negative asupra somnului, sănătății fizice și mentale.

Citește mai departe…

Izolarea și riscul de hipertensiune la femei
Stima de sine. Cum o dobândești și ce beneficii vei avea?
Cum stai cu inteligența emoțională?
Cei 4 călăreți care te conduc la divorț
Află dacă stai bine cu echilibrul psihic

Bibliografie

Eliminăm toxine mai multe când transpirăm excesiv?

Transpirația este mecanismul natural prin care corpul nostru își păstrează temperatura optimă. Transpirația este formată 99% din apă. Restul de 1% include electroliți (sodiu, clor) și cantități foarte mici din alte substanțe precum metalele grele care se încadrează la toxine. Rezultă că ceea ce putem elimina din toxine prin transpirație este foarte puțin.

În general, oamenii consideră că toxine sunt substanțe care se formează în corpul nostru sau pe care le preluăm din mediu și care ar putea să ne producă probleme de sănătate.

Toxinele pot include: dioxid de carbon, siropul de fructoză, pesticide, microplastic sau metale grele precum mercurul și plumbul.

Corpul nostru are deja organe specializate pe eliminarea toxinelor. Acestea sunt ficatul, rinichii și intestinele. Iar dacă menținem aceste organe sănătoase, detoxifierea este naturală.

Transpirația elimină oricum foarte puțin din alte substanțe în afară de apă. Transpirația excesivă prin exerciții fizice intense sau la o ședință de saună nu aduce mari beneficii în plus la eliminarea toxinelor.

Transpirația excesivă practicând efort fizic la temperaturi ridicate, de exemplu, poate provoca deshidratare, amețeală, epuizare, crampe musculare, greață și iritația pielii.

Ce se înțelege prin detoxifiere?

Detoxifierea se referă la forțarea eliminării toxinelor din organism prin diferite metode promovate uneori foarte intens și fără o bază științifică reală. De exemplu, fastingul intermitent, consumul de sucuri naturale, consumul anumitor alimente sau suplimente din plante, laxativele sau sauna.

Unele din aceste metode pot avea efecte secundare serioase. De exemplu, excesul de sucuri și ceaiuri poate duce la deficite de electroliți și chiar la afectarea rinichilor. Laxativele pot provoca diaree cu deshidratare și alte complicații medicale.

Persoanele care deja au unele afecțiuni cum sunt diabetul tip 2 sau hipertensiunea, se pot expune la riscuri încercând diverse metode de detoxifiere.

Cum scăpăm de toxine în mod natural?

Putem scăpa de toxine ajutând organele specializate ale corpului nostru. În primul rând ficatul și rinichii, dar și sistemul respirator, circulația sângelui, intestinele și pielea.

Dacă aceste organe funcționează optim nu avem de ce să ne preocupăm de eliminarea toxinelor pentru că procesul se va produce natural.

Stilul de viață și de alimentație deține rolul principal când vine vorba de detoxifiere. Iar măsurile cele mai importante sunt:

  • hidratarea
  • alimentația echilibrată fără eliminarea vreunei categorii de nutrienți, dar fără exces de calorii
  • exerciții fizice zilnic
  • somn suficient și calitativ

Află mai mult Sănătatea rinichilor se menține cu câteva obiceiuri bune

Putem elimina toxine la saună?

Sauna provoacă transpirație excesivă. Sunt vehiculate unele teorii că utilizarea saunei ar putea ajuta la eliminarea toxinelor.

Dar…tot apa reprezintă 99% din compoziția transpirației, chiar dacă transpirăm în exces. Iar ceea ce se poate elimina din toxice prin transpirație forțată rămâne o cantitate prea mică pentru a fi luată în considerare.

Sauna poate avea însă alte potențiale beneficii:

  • reduce stresul și anxietatea, mai ales la persoanele care suferă de burnout
  • ajută la menținerea tensiunii arteriale
  • reduce intensitatea durerii la persoanele cu probleme articulare
  • ajută la refacerea musculaturii după efort fizic intens

Unele studii clinice susțin chiar și efectele benefice ale saunei în bolile neurodegenerative cum ar fi boala Alzheimer.

Citește mai departe…

Transpirația excesivă (hiperhidroza): cauzele cele mai frecvente
Perturbatori endocrini care ne provoacă probleme hormonale
Fond de ten și alte cosmetice în care există substanțe toxice
Apa alcalină: este mai bună decât apa de la robinet?
Transpirații abundente noaptea. Poate fi ceva grav?

Bibliografie

Diabetul și oboseala

Diabetul si oboseala se asociază adesea din cauze fizice sau mentale. Lipsa de energie, somnolența, lipsa de motivație și entuziasm pentru treburile zilnice pot apărea în diabetul tip 1 și tip 2 chiar dacă glicemia este ținută sub control.

Oboseala nu este simpla somnolență. Este epuizarea pe care o simți la un grad de efort care în mod normal nu ar trebui să producă așa o reacție.

Oboseala de acest tip poate apărea și când glicemia este prea mică, dar și atunci când este hiperglicemie. Studiile clinice arată că 61% din persoanele nou diagnosticate cu diabet se plâng de oboseală.

Pe de altă parte, oboseala apare în numeroase alte situații și chiar dacă ai diabet cauza trebuie elucidată cu medicul.

Ce cauze are oboseala la persoanele cu diabet?

Diabetul modifică compoziția sângelui.

Foarte sugestiv am putea spune că dacă în mod normal ne gândim la sângele nostru ca la ceva ce curge ca apa, la diabet, ar trebui să-l vedem ca pe un sirop dulce. Celulele se mișcă mai greu prin acest sirop gros pentru a duce oxigenul și energia în corp, inclusiv la creier.

Cu timpul, diabetul provoacă și complicații prin afectarea organelor: rinichi, inima, ochii, fibrele nervoase. Aceste complicații participă la oboseală.

Un bilanț al analizelor și investigațiilor medicale poate duce la descoperirea cauzei oboselii.

Oboseala poate fi provocată de cauze endocrine:

  • glicemia crescută
  • HbA1c crescută deși glicemia este relativ normală în cea mai mare parte a timpului
  • hipoglicemii frecvente
  • variații mari ale glicemiei
  • apariția complicațiilor diabetului: boala renală, insuficiența cardiacă, neuropatia, miopatia
  • alte afecțiuni endocrine concomitente: hipotiroidie, boala Addison, sindrom Cushing
  • unele medicamente folosite cronic: statine, diuretice, beta blocante

Află mai mult Ce simptome apar când diabetul se complică?

Alteori, oboseala are cauze ce țin de stilul de viață:

  • lipsa de mișcare
  • insomnia
  • exces de cofeină și alcool
  • exces de calorii
  • puține proteine în alimentație
  • anemie
  • lipsa unor vitamine
  • lipsa unor minerale esențiale

Află mai mult Cum scapi de oboseală fără cafea?

Oboseala nu trebuie confundată cu depresia

Depresia este adesea însoțită de oboseală, de pierderea interesului și a plăcerii pentru orice activitate.

Alte simptome care pot însoți depresia:

  • reducerea capacității de concentrare și atenție
  • scăderea stimei de sine și a încrederii în sine
  • pesimism
  • tulburări de somn
  • scăderea apetitului

În funcție de câte dintre simptome se asociază, depresia poate fi catalogată ca ușoară, medie sau severă.

Medicul poate face diferența între oboseala de alte cauze și cea provocată de depresie.

Află mai mult Diabetul crește riscul de depresie? Ce analize să faci?

Diabetul si oboseala: sfaturi practice

Epuizarea poate fi cauzată de glicemia neținută sub control. Dar și invers, oboseala poate duce la o lipsă de interes față de sănătate și la un control insuficient al glicemiei.

Când apare oboseala, specialiștii recomandă:

  • să verificăm glicemia și HbA1c
  • să avem grijă să luăm medicația antidiabetică așa cum a fost prescrisă
  • să ne supraveghem atent dieta și greutatea
  • să mergem regulat la diabetolog pentru a depista la timp apariția complicațiilor
  • să reducem stresul
  • să ne menținem activi fizic
  • somnul să fie suficient și de calitate

Un studiu clinic privitor la diabet și oboseală a făcut și observația că un deficit de vitamina D ar putea fi implicat în dezechilibrele care apar.

Verificarea nivelului de vitamina D și suplimentarea acesteia poate fi necesară pentru combaterea oboselii.

Citește mai departe…

Diabetul zaharat și vitamina D: ce trebuie să știi?
Managementul diabetului pe caniculă
Diabetul și senzația de greață
Când e mai bine să faci mișcare dacă ai diabet?
7 semne fizice de depresie

Bibliografie

Tiroida și oboseala exagerată. Ghid complet

Tiroida și oboseala au o legătură de tip cauză – efect. Obosești exagerat după desfășurarea activităților obișnuite? Crești foarte ușor în greutate și e dificil să dai kilogramele jos? Sau ești adesea transpirat și anxios, nervos? Tiroida ar putea fi de vină. Tratamentul pentru a regla funcția tiroidei ar putea fi soluția rezolvării acestor simptome.

Tiroida este glanda endocrină situată la baza gâtului. Ea produce hormoni care reglează metabolismul, adică ajută organismul să producă și să utilizeze energie.

Afecțiunile tiroidei pot să determine încetinirea sau accelerarea metabolismului, în funcție de cantitatea de hormoni pe care îi produce.

Dacă produce hormoni în cantitate prea redusă afectarea se numește hipotiroidie. 

Dacă există producție crescută de hormoni, peste nivelul normal, afectarea se numește hipertiroidie.

Tiroida și oboseala

1. Modificările neașteptate ale greutății corpului

Pot fi un semn că tiroida nu funcționează normal. Tiroida și oboseala au o legătură cu creșterea în greutate aparent fără motiv ce apare în hipotiroidie.

Scăderea în greutate fără să ne străduim cu dieta poate însemna hipertiroidie. Hipertiroidia este mai frecventă decât hipotiroidia.

Află mai mult? Care sunt hormonii vinovați pentru creștere în greutate

2. Gușa

Creșterea în dimensiuni a gâtului la nivelul unde se află tiroida – gușa – este un semn că glanda nu funcționează normal.

Gușa poate apărea în hipotiroidie, dar și în hipertiroidie. Poate fi un semn că funcția s-a dereglat printr-un cancer tiroidian sau nodul tiroidian crescute în interiorul tiroidei.

3. Modificarea pulsului

Tiroida influențează aproape fiecare organ al corpului, deci și inima. Persoanele cu hipotiroidie observă că inima bate mai rar decât erau obișnuiți (de obicei, în jur de 50 bătăi/min).

Dacă este vorba despre hipertiroidism, pulsul este accelerat (de obicei, peste 100 bătăi/ min), apare o stare de oboseală și, astfel, tiroida și oboseala au o legătură și în acest caz.

Pot apărea și o creștere a tensiunii arteriale și senzația că inima bate neregulat (palptații).

Tiroida și oboseala exagerată

4. Simți oboseală exagerată la eforturi obișnuite?

Te simți fără putere adesea? Tiroida influențează mult felul în care ne simțim. Tiroida și oboseala sunt dependente una de alta prin scăderea nivelului de hormoni care ne face să ne simțim epuizați, lipsiți de putere, deprimați.

Creșterea nivelului de hormoni are efecte opuse: un exces de energie, nervozitate, anxietate, tulburări de somn, iritabilitate (ne enervăm ușor), neliniște.

Consecința acestei hiperactivități poate fi, din nou, oboseala. Deci analizele de sânge și consultul medical vor elucida cauza oboselii: hipotiroidia sau hipertiroidia?

5. Căderea părului

Căderea părului este un alt semn că tiroida nu funcționează normal. Poate apărea atât în hipotiroidie, cât și în hipertiroidie. În majoritatea cazurilor părul se reface după tratamentul bolii.

6. Ți-e prea cald sau prea frig?

Tiroida participă la reglarea temperaturii corpului. Persoanele cu hipotiroidism se simt mereu înfrigurate. În hipertiroidism tolerăm greu căldura, ne provoacă nervozitate și transpirație excesivă.

7. Hipotiroidie sau menopauză?

Deoarece hipotiroidia poate provoca modificări ale dispoziției și tulburări de ciclu menstrual, se poate confunda cu menopauza.

Cauza oboselii resimțite în acest caz este legătura dintre dintre tiroida și oboseala provocata de hipotiroidie. Testele de sânge care dozează TSH și T4 (tiroxina) vor lămuri cauza.

Află mai mult? Glanda tiroidă și menopauza: ce legătură există?

8. Cum putem verifica dimensiunea tiroidei?

Ne privim în oglindă, cu capul dat pe spate, în timp ce înghițim o gură de apă. Examinăm gâtul sub ”mărul lui Adam”, observând dacă există o neregularitate, o deviere de la linia de mijloc, o creștere în volum simetric sau asimetric.

Repetăm operațiunea de câteva ori și dacă observația persistă, ne adresăm medicului de familie. Acesta va solicita un sfat de la endocrinolog, dacă va considera necesar.

9. Cum va stabili medicul diagnosticul?

Testul de sânge care dozează hormonul TSH poate pune diagnosticul. Dacă TSH este crescut, înseamnă o funcție tiroidiană redusă (hipotiroidie).

Dacă TSH este scăzut, înseamnă o funcție tiroidiană exagerată (hipertiroidie). S-ar putea să fie nevoie și de dozarea altor hormoni (T4, T3). Dar și de studii imagistice (ecografie, CT) sau biopsie (se recoltează țesut din tiroidă și se analizează aspectul la microscop).

Testul de sânge care dozează hormonul TSH poate pune diagnosticul.

Dacă TSH este crescut, înseamnă o funcție tiroidiană redusă (hipotiroidie).

Dacă TSH este scăzut, înseamnă o funcție tiroidiană exagerată (hipertiroidie).

S-ar putea să fie nevoie și de dozarea altor hormoni (T4, T3). Dar și de studii imagistice (ecografie, CT) sau biopsie (se recoltează țesut din tiroidă și se analizează aspectul la microscop).

Află mai mult? Cum interpretăm valorile TSH?

10. Tiroidita Hashimoto

Tiroidita Hashimoto este cauza cea mai frecventă de hipotiroidie. Aceasta este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă țesutul tiroidian, îl distruge parțial și scade cantitatea de hormoni tiroidieni produsă.

Această afecțiune apare, de obicei, la mai mulți membri de familie.

Află mai mult? Tiroidita Hashimoto: simptome, analize, tratament

11. Alte cauze de hipotiroidie?

Poate fi afectată glanda hipofiză sau glanda pituitară care este poziționată la baza creierului.

Această glandă produce TSH – hormon stimulator al tiroidei – care controlează funcția tiroidiană.

Dacă glanda hipofiză nu produce destul TSH, nivelul de hormoni tiroidieni va scădea.

12. Boala GRAVES

Este cauza cea mai frecventă de hipertiroidism. Și aceasta este o afecțiune autoimună care atacă glanda tiroidă și declanșează eliberarea de hormoni tiroidieni. Unul dintre semnele vizibile și distincte ale acestei afecțiuni este aspectul ochilor.

Află mai mult? Boala Basedow-Graves – simptome, analize, tratament

13. Alte cauze de hipertiroidie?

Poate fi vorba despre noduli tiroidieni. Acești noduli dezvoltați în interiorul tiroidei pot începe să secrete hormoni tiroidieni.

Nodulii de dimensiuni mari pot fi cauza de gușă importantă. Nodulii mici  se pot detecta ecografic.

14.Care sunt complicațiile afectării tiroidei?

Lăsată netratată, hipotiroidia poate duce la creșterea nivelului de colesterol, creșterea riscului de a face accident vascular sau infarct de miocard.

În cazurile severe, cu nivel foarte scăzut al hormonilor tiroidieni, poate apărea coma și scăderea exagerată a  temperaturii corpului, punând viața în pericol.

Hipertiroidia netratată poate crea probleme grave cardiace și afectarea oaselor, oase friabile (care se rup ușor).

15.Cum se tratează hipotiroidia?

Medicul va prescrie hormoni tiroidieni sub formă de tablete. Starea de sănătate se va îmbunătăți în câteva săptămâni.

Tratamentul de lungă durată va aduce scăderea nivelului de colesterol, pierderea kilogramelor în plus, mai multă energie. Foarte probabil, medicamentele vor trebui luate toată viața.

Află mai mult? Hipotiroidism subclinic: cum influențează somnul nivelul de hormoni

16. Cum se tratează hipertiroidia?

Tratamentul poate fi făcut cu iod radioactiv care are efect în 6-18 săptămâni (distruge țesutul glandei tiroide care produce prea mulți hormoni).

Sau se poate opta pentru intervenția chirurgicală care îndepărtează glanda. Ulterior se vor administra hormoni sub formă de tablete pentru tot restul vieții.

Mai există varianta tratamentului cu medicamente anti-tiroidiene care să combată efectul hormonilor tiroidieni în exces. Tratamentul este, de asemenea, de lungă durată.

17.Când este indicată intervenția chirurgicală?

Îndepărtarea tiroidei printr-o intervenție chirurgicală este recomandată dacă medicamentele nu-și fac efectul sau dacă gușa este importantă ca dimensiuni. De asemenea, operația se efectuează pentru noduli tiroidieni.

Orice intervenție chirurgicală presupune niște riscuri anestezice și chirurgicale care trebuie luate în considerare.

Anestezia generală este procedura standard. Odată ce tiroida este îndepărtată, pacientul trebuie să ia suplimente hormonale zilnic, pentru a nu apărea hipotiroidia.

Citește mai departe…

Analize tiroidă: ce medicamente influențează nivelul TSH, T3 și T4?
Sindromul de oboseală cronică
7 cauze de oboseală care trebuie tratate
Cum scapi de somnolența și oboseala provocate de căldură?
Cum să alungi oboseala fără cafea?

Bibliografie

Ginseng indian (Ashwagandha) și alte suplimente care pot afecta tiroida

Ashwagandha sau ginseng indian este o plantă recomandată în special pentru combaterea stresului și oboselii. Avertizarea majoră este faptul că poate provoca hipertiroidie sau creștere excesivă a secreției de hormoni tiroidieni. Există și alte extracte din plante sau suplimente nutritive care influențează nivelul de hormoni tiroidieni.

Suplimentele pe bază de plante sunt utilizate tot mai mult în lume. Mulți dintre noi cred că, fiind din plante, nu au efecte secundare.

Problema cea mai mare este că 70% din suplimentele de pe piață nu conțin aceleași ingrediente cu cele trecute pe cutie, ne avertizează specialiștii.

Multe din plante au efecte potențial periculoase: hepatotoxicitate, nefrotoxicitate sau afectarea funcției tiroidiene.

Suplimentele nu vindecă, nu tratează și nu previn nicio afecțiune. Dacă totuși decidem să consumăm unele din ele, este bine să ne informăm dacă există riscuri posibile.

Dacă ai hipertiroidie, atunci un supliment care accentuează hipertiroidia, cum este ashwagandha (ginseng indian) poate să-ți creeze probleme.

Dacă ai hipotiroidie și iei un supliment nutritiv care are efect anti-tiroidian (reduce nivelul de hormoni tiroidieni), poți să-ți complici starea de sănătate.

Iar dacă tiroida funcționează normal, nu este de dorit să o dai peste cap consumând suplimente neverificate.

1. Ashwagandha (Withania somnifera) sau Ginseng indian

Ashwagandgha sau ginseng indian este o plantă utilizată în medicina tradițională Ayurvedică.

Beneficiile presupuse și motivele pentru care se apelează la suplimente cu ginseng indian sunt:

  • stres și anxietate
  • depresie
  • insomnie
  • crește performanțele atletice stimulând musculatura
  • crește nivelul de testosteron și ferilitatea la bărbați
  • reducerea glicemiei (efect antidiabetic)
  • efect antiinflamator
  • stimularea memoriei

Pentru toate aceste beneficii studiile sunt încă incomplete, dovezile nefiind certe.

Ginseng indian și tiroida

Există câteva studii clinice în care s-a administrat Ashwagandha (ginseng indian) pentru hipotiroidism subclinic, situația în care este redus nivelul de hormoni tiroidieni, dar nu sunt încă simptome. Rezultatele sunt promițătoare.

În schimb, există avertizarea că Ashwagandha poate influența semnificativ funcția tiroidei provocând chiar tireotoxicoză: criza acută de hipertiroidie.

Află mai mult Hipotiroidism subclinic: cum influențează somnul rezultatele TSH?

2. Țelina (Apium graveolens)

Țelina (Apium graveolens) este o plantă bogată în antioxidanți, inclusiv vitamina C, vitamina B6, acid pantotenic și beta-caroten.

Extractul de țelină consumat ca supliment alimentar în cura de slăbire poate afecta tiroida provocând hipertiroidie.

Află mai mult Analize tiroidă: Ce medicamente modifică rezultatele TSH, T3, T4?

3. L-Carnitina

L-carnitina este un compus pe care organismul îl procură din carne și lactate.

Ca supliment este atractiv mai ales pentru cei care doresc să obțină performanțe atletice și masă musculară. Tot la atleți apare, de obicei, și deficitul de L-carnitină.

L-carnitina blochează efectele hormonilor tiroidieni după ce aceștia au fost produși și eliberați în circulație.

Este studiată pentru efectul ei anti-tiroidian care ar putea fi util celor cu hipertiroidie.

Află mai mult Hipertiroidie: simptome, analize, tratament

4. Melatonina

Melatonina este un hormon produs de glanda pineală, o mică glandă aflată în creierul nostru. Melatonina este esențială pentru menținerea ritmului circadian (noapte-zi) și pentru calitatea somnului.

Suplimentele cu melatonină conțin chiar acest hormon și pot fi procurate fără rețetă.

Un studiu clinic care a inclus femei la menopauză cu vârste între 42-62 ani la care s-a administrat melatonină timp de 6 luni (3mg/ zi) a constatat creșterea semnificativă a nivelelor de hormoni tiroidieni T3 și T4.

În paralel, s-a îmbunătățit și secreția altor tipuri de hormoni (hipofizari, ovarieni). Constatările sunt susținute și de alte studii.

Melatonina joacă un rol important și în funcționarea sistemului imunitar și este studiată și pentru efectele ei în boli autoimune.

Toate aceste efecte depind foarte mult de doză care de obicei este de 10-100 ori mai mare decât doza produsă în organism.

Melatonina influențează clar și secreția tiroidei. Ar putea avea efecte benefice în tiroidita Hashimoto cu mecanism autoimun. Dar studiile nu sunt suficiente și dozele nu sunt standardizate.

Datorită interacțiunii melatoninei cu sistemul imunitar, există avertizări de atenție sporită la persoanele cu afecțiuni autoimune pentru că efectele nu sunt încă foarte bine documentate.

Află mai mult Melatonina pentru insomnie: cum trebuie să o folosești?

5. Resveratrol

Resveratrolul este un polifenol, compus natural care se găsește în cantități semnificative în struguri, vin, alune, dar și alte surse vegetale.

Resveratrolul este studiat pentru efectele antiinflamator, antioxidant sau antidiabetic.

Există argumente și pentru efectele pe tiroidă ale resveratrolului, deoarece s-a observat că reduce proliferarea celulelor în cancerul tiroidian. Participă și la reglarea nivelului de TSH și este considerat promițător ca anti-tiroidian.

Efectele au fost observate la șoareci. Nu sunt însă suficiente studii clinice pe oameni.

Dacă tiroida funcționează normal, este bine să știm de efectele anti-tiroidiene ale resveratrolului înainte de a consuma suplimente.

Află mai mult Cancer tiroidian: cauze și semne de alarmă

6. Seleniu

Aportul normal de seleniu este important pentru funcționarea normală a tiroidei și sinteza hormonilor tiroidieni. Suplimentarea cu seleniu a făcut și face obiectul cercetărilor.

Un studiu clinic important efectuat în Danemarca pe un număr mare de participanți, consemnează 2 observații importante legate de deficitul de seleniu:

  • există tendința creșterii numărului de noduli tiroidieni
  • cresc dimensiunile tiroidei, în special la femei

Suplimentarea cu seleniu încetinește evoluția în oftalmopatia din boala Basedow-Graves.

Și în tiroidita autoimună Hashimoto s-a administrat seleniu împreună cu tratamentul cu levotiroxină. Efectul a fost reducerea numărului de anticorpi antitiroidieni specifici acestei boli.

Cercetătorii atrag atenția că pot beneficia de avantajele suplimentelor cu seleniu cei care au un nivel scăzut de seleniu. Dar persoanele cu nivel normal de seleniu sunt expuse riscului de reacții adverse și toxicitate.

La persoanele cu tiroida normal funcțională și nivel normal de seleniu în sânge, administrarea suplimentelor cu seleniu poate afecta tiroida, fapt pus în evidență prin scăderea nivelului de TSH și FT4.

Specialiștii nu recomandă suplimentele cu seleniu nici pentru tratarea afecțiunilor tiroidei.

Cel mai util este să ne ferim de apariția deficitului de seleniu.

Este puțin probabil să ai lipsă de seleniu când consumi constant: carne, ouă, pește (somon, sardine, ton), pâine, cereale. Nucile braziliene au un conținut foarte mare de seleniu și poate apărea toxicitatea la seleniu când le consumăm exagerat.

Când ar trebui să te gândești că ai deficit de seleniu:

  • boli inflamatorii intestinale cum este boala Crohn
  • chirurgia obezității (bypass gastric)
  • dializă cronică pentru insuficiență renală
  • infecție cu HIV

Află mai mult Boala Basedow-Graves: cum apare hipertiroidia?

Există vreun risc dacă iei suplimente alimentare?

Da. Multe din suplimente conțin ingredienți activi care au efecte puternice în organism și-ți pot complica starea de sănătate.

Unele suplimente nutritive nu respectă dozajul indicat pe cutie, altele conțin și ingrediente nemenționate în prospect.

S-a depistat inclusiv prezența de metale grele în unele suplimente.

Nu este recomandabil să înlocuim tratamentul medicamentos cu suplimente. Iar asocierea medicamentelor și suplimentelor poate avea efecte secundare.

Înaintea unei intervenții chirurgicale anunțați întotdeauna medicul anestezist ce suplimente consumați. Unele afectează coagularea sângelui și pot crește riscul de hemoragie intraoperator.

Citește mai departe…

Remedii naturiste pentru care sunt dovezi științifice
6 suplimente ineficiente pentru scăderea colesterolului, avertizează cardiologii
Remedii din plante interzise înainte de operație
Măceșele. Încearcă-le dacă-ți plac remediile naturale
15 alimente cu seleniu utile la tiroidă

Bibliografie

Când e mai bine să faci mișcare dacă ai diabet?

Antrenamentul fizic regulat ne ajută să menținem glicemia normală. Un studiu clinic recent ne îndeamnă să facem mișcare la anumite ore dacă vrem să obținem beneficii maxime.

Studiul clinic apărut în Diabetes Care a inclus peste 2400 de persoane cu diabet tip 2, care au avut la încheietura mâinii un dispozitiv de monitorizare a gradului de mișcare zilnică.

Prima evaluare s-a făcut la o săptămână de la includerea în studiu.

La un an distanță, s-a constatat că persoanele cu diabet tip 2 care și-au efectuat exercițiile fizice obișnuite între orele 14.00-17.00 au obținut un control mai bun al valorilor glicemiei.

Rezultatul s-a menținut și la evaluarea făcută la 4 ani de la începerea studiului.

În plus, persoanele care au obținut remisia diabetului și au putut întrerupe medicația antidiabetică au fost tot dintre cele care-și efectuau regulat exercițiile fizice după-amiaza.

Rămâne importantă necesitatea antrenamentului fizic, indiferent de oră. Oricine face mișcare va vedea o îmbunătățire a valorilor glicemiei și hemoglobinei glicozilate.

Dar noile rezultate arată faptul că cei care pot face mișcare în cursul după-amiezii sau chiar al doilea antrenament după ora 14.00, sunt mai avantajați.

Mișcarea de după-amiază combate fenomenul dawn

Fenomenul dawn reprezintă creșterea naturală a glicemiei la primele ore ale dimineții, între 4 a.m. și 8 a.m.

S-a observat că efortul fizic efectuat după-amiaza ajută la combaterea creșterii alarmante a glicemiei la primele ore ale dimineții.

Află mai mult Glicemia mare dimineața. Cum o corectezi fără medicamente?

Contează ce tip de mișcare facem?

Exercițiile fizice sunt esențiale pentru oricine. Să fii activ pe tot parcursul zilei înseamnă să-ți reduci riscul de îmbolnăvire pe termen lung, să-ți îmbunătățești răspunsul la insulina proprie, să-ți crești tonusul psihic și calitatea vieții.

Folosirea musculaturii duce și la consum de glucoză și la o acțiune mai bună a insulinei. De aceea, de cele mai multe ori observăm scăderea glicemiei după efort fizic.

Dar, anumite persoane, după anumite tipuri de exerciții fizice, pot observa creșterea glicemiei.

Este vorba despre antrenamentul fizic intens cu ridicare de greutăți, sprint, competiții sportive, care duc la eliberarea de adrenalină. Adrenalina crește ulterior glicemia stimulând ficatul să o elibereze.

Care sunt recomandările specialiștilor?

Sunt câteva strategii de care putem ține cont pentru a face mișcare în folosul nostru atunci când avem diabet:

  • exerciții aerobice de intensitate moderată
  • tehnici de relaxare cum ar fi cele de respirație controlată, înainte și după antrenament, pentru a minimiza efectul adrenalinei
  • ajustarea dozelor de antidiabetice/ insulină de dinainte de antrenament, cu ajutorul medicului diabetolog
  • evitarea consumului de carbohidrați înaintea antrenamentului sau pe parcurs

Citește mai departe…

Diabet: top 5 dovezi științifice de care să ții cont
Managementul diabetului pe caniculă
Ce lichide să consumi dacă ai diabet?
Regim pentru diabet care scade și tensiunea
Diabetul și senzația de greață: ce legătură există?

Bibliografie
  • Jingyi Qian, Qian Xiao, Michael P. Walkup, Mace Coday, Melissa L. Erickson, Jessica Unick, John M. Jakicic, Kun Hu, Frank A.J.L. Scheer, Roeland J.W. Middelbeek. Association of Timing of Moderate-to-Vigorous Physical Activity With Changes in Glycemic Control Over 4 Years in Adults With Type 2 Diabetes From the Look AHEAD Trial. Diabetes Care, 2023; DOI: 10.2337/dc22-2413

Prediabetul. Ce analize te avertizează că vei face diabet?

Prediabetul este perioada premergătoare diabetului zaharat care poate dura chiar și 10 ani. Dacă aducem glicemia la valori normale în perioada de prediabet, scade cu 56% riscul de a face diabet tip 2.

Cheia este, deci, aducerea glicemiei la valori normale în perioada de prediabet.

American Diabetes Association recomandă un screening (urmărire a glicemiei) la adulții peste 45 ani sau mai devreme dacă există factori de risc. Prediabetul poate fi observat la analizele de sânge de rutină care includ și glicemia pe nemâncate.

Prediabetul: analize care te avertizează

Hemoglobina glicată HbA1c

Acest test indică media valorilor glicemiei în ultimele 2-3 luni.

  • valoarea HbA1c sub 5,7% este considerată normală
  • valoarea HbA1c între 5,7-6,4% este considerată prediabet
  • valoarea HbA1c mai mare sau egală cu 6,5%, la două testări diferită, pune diagnosticul de diabet tip 2

Glicemia pe nemâncate

Proba de sânge se recoltează după ce s-a întrerupt alimentația pentru 8 ore (de obicei peste noapte)

  • glicemia sub 100 mg/dl este considerată normală
  • glicemia între 100-125 mg/dl este considerată prediabet
  • glicemia mai mare sau egală cu 126 mg/dl pune diagnosticul de diabet tip 2

Află mai mult Diabet zaharat: tipuri, simptome, complicații

Cum evităm diabetul tip 2?

Scăderea în greutate – reducerea greutății corporale (în cazul în care indicele de masă corporală este peste 25). Pierderea a 5-10 % din greutate poate reduce riscul de diabet tip 2 cu 55 %.

Dacă indicele de masă corporală este peste 30, se poate lua în calcul chirurgia bariatrică pentru a pierde în greutate.

Tratamentul cu Semaglutide ajută la un mai bun control al glicemiei, dar reduce și apetitul fiind eficient la scăderea în greutate.

Exerciții fizice pentru 30-60 min/zi, zi de zi, de intensitate moderată, au efect pozitiv.

Alimentație echilibrată de tip mediteranean, bazată pe fructe, legume și cereale integrale.

Studiile științifice dovedesc clar efectele benefice ale acestui tip de dietă în prevenirea și chiar tratamentul diabetului

Oprirea fumatului – este oricând binevenită, nu doar în prevenirea diabetului.

Medicația, atunci când medicul diabetolog indică. METFORMIN este medicamentul care ajută la menținerea glicemiei normale în prediabet.

Reduce riscul de diabet tip 2 cu 30%. Efectul este mai redus decât cel al dietei.

Dieta și exercițiile fizice sunt esențiale. Dacă realizăm consecințele grave ale diabetului, atunci înțelegem că modificarea stilului de alimentație ne prelungește supraviețuirea.

Prețul este mic pentru ceea ce obținem plătindu-l.

Sudiul Da Qing publicat în 1997 a fost primul studiu care a demonstrat scăderea mortalității și a riscului de boli de inimă și vase de sânge prin modificarea dietei și introducerea exercițiilor fizice.

Citește mai departe…

Greutatea ideală și alte 12 numere importante pentru sănătate
Diabetul la limită: ce este bine să afli la tip?
Sindrom metabolic: cauza dereglării glicemiei și colesterolului
Hemoglobina glicozilată și corelația cu glicemia
Scorțișoara și efectele asupra glicemiei

Bibliografie
2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă