Cercetătorii au căzut de acord, în timp, că, deși suntem foarte diferiți, personalitatea noastră se poate totuși încadra într-unul din cele 5 mari tipuri de personalitate denumite Big 5: agreabilitate, deschidere la experiențe, conștiinciozitate, extraversie și neuroticism.
Modelul Big 5 ne permite să ne analizăm, să ne comparăm cu alții, să înțelegem tipurile de relații pe care le construim. Este studiată chiar și legătura personalității cu starea noastră de bine și cu sănătatea.
De exemplu, s-a observat că extraversia se asociază frecvent cu percepția subiectivă a unei stări de bine. Iar neuroticismul, cu un grad mai redus de dedicare la locul de muncă.
Anumite tipuri de personalitate pot chiar să prezică evoluția spre pierderea memoriei și demența Alzheimer, conform unui studiu recent.
Află mai mult ➡ Tipul de personalitate poate prezice la timp boala Alzheimer
Cum se stabilesc diversele tipuri de personalitate?
Chestionarele cu răspunsuri multiple adresează întrebări care identifică pentru fiecare tip de personalitate un scor ridicat sau redus.
De exemplu:
- Ești curios să afli multe lucruri? – evaluează deschiderea spre experiențe sau mintea deschisă
- Ești preocupat să ții mereu lucrurile în ordine? – evaluează conștiinciozitatea
Care sunt cele 5 tipuri de personalitate?
1. Deschidere către experiențe sau open-mindness
Oamenii cu mintea deschisă sunt cei care sunt interesați de multe, sunt curioși să învețe lucruri noi și să cunoască oameni noi.
La polul opus sunt tradiționaliștii, care acceptă greu să schimbe ceva sau să se concentreze pe descifrarea conceptelor teoretice, abstracte.
Scor ridicat | Scor redus |
foarte creativ | nu-ți plac schimbările |
deschis către experiențe noi | nu-ți plac experiențele noi cu lucruri și persoane |
doritor să abordezi concepte abstracte | nu ești interesat de lămurirea conceptelor teoretice |
imaginație bogată | nu ai prea multă imaginație |
accepți greu o idee nouă |
2. Extraversie sau extroversie
Te simți mai energic când ești în prezența altor persoane, ești sociabil și vorbăreț? Foarte probabil ești un extrovert.
La polul opus sunt cei care au prea puțină energie de cheltuit cu evenimente sociale și preferă singurătatea.
Scor ridicat | Scor redus |
îți place să fii în centrul atenției | preferi singurătatea |
îți place să pornești o conversație | ți se pare greu să intri în vorbă cu cineva |
îți place să întâlnești oameni noi | ești epuizat când trebuie să socializezi |
ai mulți prieteni și cunoscuți | te gândești mult înainte de a vorbi |
parcă ai mai multă energie când ești în prezența altora | nu-ți plac micile discuții de conveniență care dezgheață atmosfera |
vorbești de multe ori fără să te gândești | |
ți se pare simplu să-ți faci un prieten nou |
3. Agreabilitate
Te încadrezi la agreabilitate dacă ești încrezător în oameni, altruist, afectuos, dornic să ajuți.
La polul opus sunt cei dornici de competiție și care nu se preocupă deloc de sentimentele și emoțiile altora.
Scor ridicat | Scor redus |
ești interesat de problemele altora | te interesează prea puțin de cei din jur |
îți pasă de cei din jurul tău | nu-ți pasă ce simt oamenii |
ești foarte empatic | nu te implici să ajuți |
îți place să ajuți oamenii aflați în dificultate | emiți ușor etichete care aduc insulte |
îți place să faci gesturi care aduc bucurie celor din jur | îi manipulezi pe cei care ar putea să-ți servească un interes |
Află mai mult ➡ Cum stai cu echilibrul psihic?
4. Neuroticism
Ești adesea trist, instabil emoțional, nu ești în toane bune. Ceilalți ar putea spune despre tine că ești irascibil și anxios.
La polul opus sunt cei stabili emoțional și rezilienți. Reziliența este capacitatea care te ajută să faci față la stres, să-ți revii după evenimente dificile.
Scor ridicat | Scor redus |
ești mereu stresat | ești stabil emoțional |
îți faci griji pentru o mulțime de lucruri | te descurci bine în situații stresante |
te trezești ușor | ești relaxat |
îți schimbi foarte ușor dispoziția | nu-ți faci griji prea multe |
ești anxios | foarte rar te simți trist sau deprimat |
greu îți revii după evenimente stresante |
Află mai mult ➡ Poți fi dependent de tristețe?
5. Conștiinciozitate
Ești conștiincios nu doar când urmărești să duci la capăt sarcinile pe care ți le-ai propus. Dar și pentru că îți controlezi bine impulsurile și îți planifici detaliat acțiunile.
Scor ridicat | Scor redus |
acorzi timp pregătirii pentru un proiect | nu-ți plac deloc planificările și orarele |
îți place să planifici ceea ce ai de făcut | ești dezordonat și nu ai grijă de lucruri |
acorzi atenție la detalii | nu pui la loc ceea ce folosești |
preferi să duci la îndeplinire imediat lucrurile importante | îți place să pierzi timpul |
adesea nu duci la capăt teme, proiecte, angajamente |
Află mai mult ➡ Perfecționismul: unde este granița între calitate și defect?
Putem să ne schimbăm personalitatea?
Toți vrem să schimbăm câte ceva la trăsăturile de personalitate pe parcursul vieții. Mai ales când devenim conștienți de neajunsuri.
De exemplu, când observi că pierzi timpul în mod constant și performanțele tale sunt afectate la studiu sau la serviciu, este normal să-ți pui problema cum să devii mai conștiincios.
Cercetătorii ne spun că personalitatea rămâne destul de constantă la vârsta adultă. Dar, cu timpul, tendința este de a deveni mai puțin extrovertiți, mai puțin neurotici, dar și mai puțin deschiși la experiențe noi.
Agreabilitatea și conștiinciozitatea tind să se accentueze cu vârsta.
➡ Cum stai cu inteligența emoțională?
Surse
- The stability of big-five personality traits. Economics Letters. 2012
- Heritability of the big five personality dimensions and their facets: a twin study. J Pers. 1996
- The British Psychological Society. Here’s how our personality change as we age