Acasă Blog Pagina 21

Airfryer, friteuza cu aer cald: beneficii și riscul de cancer

Airfryer, friteuza cu aer cald, este o metodă foarte la modă de a pregăti mâncarea, dar circulă zvonul că ar putea fi nocivă prin creșterea riscului de cancer. Suspiciunea are legătură cu cantitatea de acrilamidă care se formează pe suprafața alimentelor și care este un compus probabil carcinogen. Ce este adevărat și ce nu?

Modalitatea prin care se prepară alimentele cu airfryer este prin încălzirea aerului la temperaturi foarte ridicate în camera de gătire a aparatului.

Un element de încălzire situat în partea superioară emite căldura în oala-sertar în care se află alimentele. Metoda de gătit este mai apropiată de coacerea la cuptor decât de prăjirea clasică.

Alimentele se prăjesc deasupra, dar la interior rămân moi. Aspectul atractiv crocant se obține practic cu foarte puțin ulei.

Este posibil să gătim aproape orice cu friteuza cu aer cald, de la legume la carne. Unele variante de friteuze au și posibilitatea pregătirii alimentelor la abur.

Airfryer și riscul de cancer

Uleiul reîncălzit este potențial carcinogenic. Compușii suspectați de a avea legătură cu apariția cancerului sunt acroleina, acrilamida și hidrocarburile aromatice policiclice (PAH) care apar în procesul de gătire a alimentelor.

Acrilamida

Acrilamida este un carcinogen care se formează în alimente pregătite la temperaturi ridicate prin prăjire, coacere sau preparare la grătar.

Acrilamida nu provine din uleiul de gătit propriu-zis, ci se formează atunci când zaharurile și asparagina (un aminoacid) din alimente sunt expuse la temperaturi ridicate.

Asparagina se găsește preponderent în plante: cereale, soia, nuci, legume, sparanghel, cartofi.

Dintre toate metodele de gătit, la prăjirea clasică la tigaie se produce cea mai mare cantitate de acrilamidă. Mult mai puțină se produce prin preparare la grătar și la copt. Și foarte puțină sau deloc la înăbușirea alimentelor sau la microunde.

Bine de știut
Acrilamida este în categoria carcinogenilor din grupul B2, catalogați ca posibil carcinogeni. Unele studii clinice au găsit o legătură între acrilamida din alimente și apariția cancerului mamar, ovarian, uterin și hepatic.

Dar cum rămâne cu airfryer?

Deoarece la airfryer folosim foarte puțin ulei (numai cât să ungem puțin cartofii sau alte legume pe care le preparăm, de exemplu), cantitatea de acrilamidă care se produce este foarte mică, incomparabil mai mică decât cea care se produce la prăjirea clasică.

De asemenea, cu airfryer nu refolosim uleiul. Refolosirea uleiului este situația în care se produce cea mai mare cantitate de substanțe potențial carcinogene.

Hidrocarburile aromatice policiclice

Prăjirea clasică în ulei și la temperaturi ridicate duce și la producerea altor carcinogeni cum sunt hidrocarburile aromatice policiclice (PAH).

Cu cât mai mult ulei se folosește cu atât se produc mai multe PAH care sunt aerosolizate în fumul de la gătit și inhalate.

Deoarece prepararea la airfryer necesită foarte puțin ulei, iar fumul rezultat stă în camera-sertar de gătire, expunerea noastră la PAH este minimă.

Află mai mult ⮕ Riscul de cancer și alimentația: află ce greșeli să nu faci?

Airfryer: beneficii

Sănătatea inimii

Pregătirea alimentelor cu airfryer nu are dezavantajele prăjirii în ulei.

O analiză a 19 studii clinice pe această temă arată că prepararea și consumul alimentelor prăjite în ulei este legată de creșterea riscului de ateroscleroză coronariană și accident vascular.

Prepararea alimentelor cu airfryer permite evitarea acestor riscuri dacă nu depășim numărul de calorii adecvate zilnic. Și este mai ușor să nu le depășim pentru că metoda de gătit este sănătoasă.

Află mai mult ⮕ Cum îți dai seama de sănătatea inimii tale?

Menținerea greutății corporale optime

O cantitate de 100 g de cartofi prăjiți clasic în ulei aduce 274 de calorii și 2,7 g de grăsimi saturate implicate în apariția plăcilor de colesterol din interiorul vaselor de sânge.

Bine de știut
Persoanele care consumă cartofi prăjiți de 4 ori pe săptămână au un risc de obezitate cu 37% mai mare comparativ cu cei care consumă numai de 2 ori/ săptămână.
Prepararea alimentelor la airfryer aduce cu 75% mai puține grăsimi saturate decât prăjirea în ulei, potrivit unui studiu din 2015.

Obezitatea este legată de apariția a 13 tipuri diferite de cancere:

Află mai mult Sindromul CKM care afectează inima, rinichii și metabolismul

Airfryer nu refolosește uleiul

Rețetele pentru airfryer nu necesită mai mult decât 1 lingură de ulei pentru a prăji alimentele. Dar putem să nu folosim ulei deloc.

La prăjirea clasică folosim ulei mult și, de multe ori, îl refolosim ceea ce ne afectează sănătatea.

De câte ori reîncălzim uleiul la temperaturi ridicate, compoziția lui se modifică și duce la eliberarea acroleinei, substanță potențial carcinogenă.

Alimentele de tip fast-food (cartofi prăjiți, hamburgeri, gogoși etc) pe care le consumăm în oraș sunt de cele mai multe ori prăjite în ulei refolosit pentru a reduce costurile.

Prepararea alimentelor acasă, eventual la friteuza cu aer cald, ne permite să evităm efectele uleiului reîncălzit.

Airfryer nu emite radiații

Spre deosebire de microunde care folosesc radiațiile neionizante pentru încălzirea alimentelor, airfryer generează căldură și folosește un ventilator pentru a face aerul cald să circule în jurul alimentelor. Friteuza cu aer cald nu are legătură cu radiațiile.

Bine de știut
Cuptorul cu microunde funcționează pe baza radiației electromagnetice (radiații neionizante). Microundele sunt diferite de razele X (radiații ionizante) și nu produc alterarea celulelor. Radiațiile ionizante sunt nocive pentru corpul nostru. Microundele nu au aceleași efecte și nu sunt nocive.

De reținut

Pregătirea alimentelor la airfryer este o metodă de gătit mult mai sănătoasă decât prăjirea clasică la tigaie, pentru că se folosește ulei puțin și sunt evitați compușii posibil carcinogeni. Permite reducerea cantității de grăsimi saturate și a numărului de calorii, tot prin faptul că folosim ulei puțin.

Ceea ce nu poate face friteuza cu aer cald este să ne împiedice să depășim caloriile zilnice, să facă să dispară grăsimile saturate din carnea pe care o preparăm, să ne vindece de dependența de aspectul și gustul crocant pentru care suntem gata să înfruntăm orice risc.

Citește mai departe…

Legume mai valoroase gătite decât crude
Cum alegi uleiul potrivit cu metoda de gătit?
Zacusca: ce valoare nutritivă mai au legumele după fierbere?
Pesticidele: cum le îndepărtezi eficient ca să eviți riscurile?

Bibliografie

Diabetul și pietrele la rinichi

Pietrele la rinichi sunt de 2 ori mai frecvente la persoanele cu diabet. Riscul de litiază renală crește și mai mult dacă este folosită insulina ca antidiabetic. De asemenea, riscul crește și la cei cu diabet insuficient controlat și valori mari ale glicemiei. Cum se explică?

Calculii renali se formează când în urină este un exces de minerale care nu pot fi diluate și formează cristale. Cel mai frecvent sunt cristale de calciu, oxalați, fosfați sau acid uric. Aceste cristale compun pietrele.

Modificările metabolice din diabet sunt cauza excesului de minerale din urină.

pietrele la rinichi și diabetul

Rezistența la insulină este prima cauză a apariției pietrelor

La persoanele cu diabet apare o modificare metabolică numită rezistență la insulină. Celulele nu folosesc corespunzător insulina produsă de pancreas, nu corectează glicemia crescută și lasă insulina în exces.

O parte din consecințele rezistenței la insulină sunt excesul de calciu și acid uric în urină și acidifierea urinei.

În urina acidă și cu exces de calciu apar mai ușor calculii de calciu și calculii de acid uric.

Află mai mult Rezistența la insulină explicată

Pietrele la rinichi sunt mai frecvente dacă glicemia nu este ținută sub control

Hiperglicemia care apare frecvent în diabetul insuficient sau necorespunzător tratat duce și la un exces de glucoză în urină (glicozurie).

Glicemia crescută și glucozuria creează condiții favorizante pentru apariția pietrelor:

Valorile hemoglobinei glicate ne ghidează foarte bine referitor la glicemia medie pe ultimele 2-3 luni.

O hemoglobină glicată de 8,5% ne anunță că glicemia în ultimele 2-3 luni a avut frecvent valori de 200 mg/ dl. Iar glicemia peste 200 înseamnă că a existat și glicozurie (glucoză în urină).

Bine de știut
Glicemia mare, prezența glucozei în urină și modificarea metabolică numită rezistență la insulină sunt mecanismele care explică apariția calculilor renali la persoane cu diabet.

Află mai mult Hemoglobina glicată optimă ca să eviți complicațiile diabetului

Factori care cresc suplimentar riscul litiazei renale, în afara diabetului

Crește riscul de litiază renală dacă, pe lângă diabet, există și alte condiții favorizante:

  • alimentația cu exces de proteine animale, sare și zahăr
  • deshidratare
  • obezitate
  • acid uric crescut în sânge
  • guta
  • alimente cu oxalați consumate excesiv (spanac, sfeclă ș.a.)
  • exces de suplimente cu calciu sau vitamina C

Pietrele la rinichi: simptome

Calculii renali pot să nu provoace niciun simptom până ce nu se deplasează din rinichi și nu încep să coboare prin ureter către vezica urinară.

La coborâre, pietrele se pot bloca pe traseu, în ureter, și apare colica renală cu simptome care includ:

Află mai mult Colica renală: cum scapi de pietrele la rinichi?

Antidiabetice care scad cu 25-30% riscul pietrelor la rinichi

Tratamentul diabetului tip 2 se bazează actualmente pe clase noi de antidiabetice cum sunt agoniștii GLP 1 sau inhibitorii SGLT2.

În afara faptului că acestea ajută la o mai bună reglare a valorilor glicemiei, au și alte efecte ajutătoare.

Așa este de exemplu semaglutide (agonist GLP 1) care corectează glicemia, dar ajută și la scăderea în greutate.

Inhibitorii SGLT 2 au făcut obiectul unui studiu clinic ce a analizat în ce măsură aceste medicamente antidiabetice ar putea influența riscul de litiază renală la persoanele cu diabet.

Analiza cercetătorilor a inclus peste 700 000 de persoane cu diabet. O parte din participanți au primit tratament cu inhibitori SGLT 2 și evoluția lor a fost comparată cu a celor care au primit alte antidiabetice.

Concluzia a fost îmbucurătoare în ceea ce privește riscul de litiază renală al celor cu diabet. S-a constatat o scădere cu 25-30 % a riscului de pietre la rinichi pentru persoanele cu diabet tratate cu inhibitori SGLT 2.

Rezultatele studiului ne încurajează să folosim antidiabetice din categoria inhibitorilor SGLAT 2 atunci când știm că riscul de litiază renală este crescut. De exemplu, dacă în antecedente am mai avut litiază sau știm că adunăm mai mulți din factorii de risc pentru litiază.

Bine de știut
Unele antidiabetice, cum sunt inhibitorii SGLT2, sunt mai utile pentru reducerea riscului de pietre la rinichi. Medicul diabetolog poate aprecia oportunitatea tratamentului cu aceste medicamente dacă-l informăm despre antecedentele urologice.

Care sunt antidiabeticele din categoria inhibitori SGLAT-2?

Antidiabeticele din categoria inhibitori SGLT 2 includ denumirile care se termină în glifozin și includ:

  • empagliflozin (Jardiance®)
  • dapagliflozin (Forxiga®)
  • canagliflozin (lnvokana®)
  • ertugliflozin (Steglatro®)

Citește mai departe…

Când sunt indicați inhibitorii SGLT 2 la diabet și ce avantaje au?
Ce simptome apar când diabetul se complică?
Diferența dintre durerea de rinichi și durerea lombară
Antidiabetice noi care reduc riscul de AVC
Acid uric crescut: semne, depistare, tratament

Bibliografie
  • Diabetic Severity and Risk of Kidney Stone Disease. European Urology. 2014
  • Diabetes Mellitus and the Risk of Urinary Tract Stones: A Population-Based Case-Control Study. Am. J. of Kidney Disease
  • Sodium-Glucose Cotransporter 2 Inhibitors and Nephrolithiasis Risk in Patients With Type 2 Diabetes. JAMA Intern. Med 2024

Durere de sâni care apare ciclic: poate fi cancer mamar?

0

Dintre femeile care merg la medic pentru durere de sâni (mastalgie), doar 0,2-0,5% sunt diagnosticate cu cancer mamar. Durerea de sâni poate fi ciclică (apare la intervale regulate de timp) sau non-ciclică (nu apare cu regularitate). Durerea ciclică nu este, de obicei, un semn al cancerului de sân, ci se datorează fluctuațiilor hormonale.

În afara durerii de sân, sunt alte semne care apar mai frecvent în cancerul mamar: nodulul palpabil, modificări de formă și dimensiune ale sânului, modificări ale aspectului pielii la același sân, inversarea mamelonului și scurgeri mamelonare neobișnuite.

Durere de sâni ciclică: ce cauze are?

Durerea de sâni ciclică este durerea apărută la intervale regulate de timp. Este legată, în cele mai multe cazuri, de modificările hormonale care însoțesc ciclul menstrual.

Acest tip de durere este specific la femeile în perioada fertilă, înainte de instalarea menopauzei. Durerea de sâni apărută la menopauză nu este ciclică.

Mastalgie este termenul folosit pentru durerea de sâni apărută în contextul ciclului menstrual.
Mastalgia survine în două momente ale ciclului:

în perioada ovulației (faza luteală a ciclului menstrual)
Durerea este în acest caz, difuză, sâcâitoare, prezentă în ambii sâni și extinsă subraț.

în cadrul sindromului premenstrual, în jurul etapei de menstruație a ciclului
Durerea se însoțește de senzația că sânii sunt plini, grei, inflamați. Dar și de celelalte fenomene premenstruale: crampe abdominale, iritabilitate, oboseală.

Aceste tipuri de dureri sunt considerate normale, fiziologice și nu trebuie să ne sperie.
Îngrijorarea poate fi eliminată de consultul medical și eventuale investigații suplimentare atunci când știm că avem un risc crescut de cancer mamar.

Află mai mult Ciclul menstrual: tot ceea ce trebuie să știi

Alte cauze pentru durere de sâni ciclică

Modificări fibrochistice ale glandei mamare – sunt modificări benigne, fără risc de a se transforma în cancer mamar.

Țesutul normal este înlocuit cu țesut fibros. Estrogenii sunt hormonii implicați. Durerea apare chiar înaintea apariției menstruației. Mamografia și ecografia pot identifica acest tip de modificare.

Dilatarea ducturilor mamare – este o modificare benignă (necanceroasă) în care se dilată și se inflamează ducturile (canalele) din interiorul glandei. Pot să nu apară simptome.

Dacă apare durerea de sâni și scurgeri sau umflături la nivelul mamelonului, cauza trebuie lămurită. Trebuie exclusă posibilitatea cancerului mamar.

Durerea de sâni cauzată de consumul de contraceptive orale – medicul poate alege anticoncepționale cu altă combinație hormonală dacă cele folosite dau durere de sâni

Află mai mult Anticoncepționale: eficiență și efecte secundare

Durere de sân ciclică: ce poți face singură?

Dacă durerea este sâcâitoare și greu de suportat, sunt câteva soluții care au dat rezultate în cercetările științifice.

  • antiinflamatoare aplicate topic (diclofenac)
  • antiinflamatoare nesteroidiene per os (ibuprofen, naproxen) sau acetaminofen (paracetamol)
  • anumite combinații hormonale din anticoncepționale
  • medicamente cu prescripție medicală: bromocriptina, tamoxifen, danazol
  • aplicarea de comprese calde sau reci; se pot folosi compresele cu gel termic care se răcesc sau se încălzesc ușor. Se aplică pentru 20 min odată și se folosește un prosop între compresă și sân

Alte măsuri eventual utile:

evită să consumi băuturi cu cafeina: sucuri, cafea, ceai, ciocolată.
Unele studii susțin o legătură între consumul de cafeină și durerile ciclice de sâni. Multe femei spun însă că nu au observat acest lucru.

hidratează-te suficient și încearcă să reduci aportul de sare
Sarea favorizează reținerea apei și poate determina edem care accentuează durerea

încearcă să dai jos 1-2 kg dacă ești supraponderală
Scăderea în greutate, chiar dacă nu este semnificativă, poate duce la diminuarea durerii ciclice de sâni.
Postul intermitent poate fi o metodă rapidă de a pierde câteva kilograme.

tratamente pe bază de plante și vitamine

Sunt puține dovezi științifice pentru eficiența acestor terapii
Unele persoane afirmă efectul benefic al suplimentelor pe bază de ulei de primula (evening primrose oil). Sau vitamina E și vitamina B6.
Cere sfatul medicului înainte de a consuma suplimente alimentare. Nu uita de efectele toxice ale excesului de vitamine.

∎ reducerea stresului
Stresul poate amplifica și alte dureri pe care le avem, nu doar durerea de sâni.
O baie caldă, exerciții simple de respirație sunt câteva tehnici de reducere a stresului.

Când trebuie să mergi la medic cât mai rapid?

Semne de alarmă, care pot însemna cancer mamar:

  • scurgere cu aspect sangvinolent sau clară la nivelul mamelonului
  • umflătură (nodul) apărută recent la nivelul sânului și care nu dispare după menstruație
  • durere de sâni inexplicabilă, persistentă
  • semne de infecție: tegument roșu, edem, durere și febră
  • roșeața și îngroșarea tegumentului, cu aspect de ”coajă de portocală”

Bine de știut
Există cancer mamar în care nu se palpează un nodul mamar.

Durere de sâni iradiată din altă parte

În multe situații durerea de sâni iradiază de la alte organe, nu are legătură cu țesutul mamar. Acest tip de durere se mai numește și mastalgie extramamară. Durerea de sâni este falsă în acest caz.

Situațiile în care apare mastalgia extramamară includ:

Citește mai departe…

Testul BRCA pentru depistarea riscului de cancer mamar
Perturbatori endocrini care ne pot provoca probleme hormonale
Cancer mamar fără să simți un nodul. Este posibil?
Nodul la sân benign sau malign? Cum facem diferența?
Mamografie: cât de des este bine să facem o verificare?

Bibliografie


Cancer mamar fară să simți un nodul. Este posibil?

Aproximativ 1 din 6 femei pot avea un cancer mamar fără să să aibă un nodul palpabil la sân. Acest lucru echivalează cu 17% din totalul cazurilor de cancer.

Cancerul de sân este mai ușor de tratat dacă este descoperit din timp, în stadii incipiente. Rata de supraviețuire la 5 ani este de 99%.

Prezența unui cancer mamar fără nodul și fără alte simptome poate întârzia diagnosticul ceea ce duce la întârzierea tratamentului și reducerea duratei de supraviețuire.

Chiar și mamografia are un procent de eșec, fiind ratate (nu sunt vizibile) aproximativ 12% din cazuri.

Ce simptome poate să dea un cancer mamar fără nodul?

Deși nu există un nodul vizibil la nivelul sânului, există alte simptome care pot sugera existența unui cancer mamar.

Simptome mai frecvente:

  • modificări la nivelul mamelonului cum ar fi inversarea sau secreție alta decât laptele
  • durere sau mânărimi la nivelul sânului sau mamelonului
  • modificări ale aspectului pielii: pete roșii, piele cu aspect de coajă de portocală
  • modificări de formă ale sânului
  • modificări de dimensiune
  • semne de inflamație: căldură, roșeață
  • rană deschisă la nivelul sânului
  • nodul palpabil sub braț

Alte simptome de cancer mamar care apar mai rar

  • nodul (ganglion) palpabil la nivelul gâtului
  • scădere în greutate
  • oboseală
  • tuse
  • durere sub braț
  • vânătaie la nivelul sânului
  • vene vizibile pe pielea sânului
  • dureri musculoscheletale

Două tipuri de cancer pot fi mai frecvent fără simptome caracteristice: carcinomul lobular și cancerul inflamator.

Află mai mult Testul BRCA pentru depistarea cancerului mamar

Ce tipuri de cancer mamar pot fi fără nodul?

Carcinomul lobular

Cancerul mamar debutează când celulele încep să se înmulțească necontrolat. Aceste celule se pot aglomera împreună formând o tumoare și ulterior se împrăștie la distanță de punctul de pornire.

Cel mai frecvent punct de pornire pentru acest tip de cancer este de la celulele care tapetează canalele ce transportă laptele către areola mamară (ducturi). Se numește cancer ductal și reprezintă 70-80% din totalul cancerelor mamare descoperite. Se pot depista la mamografie și, de obicei, există și un nodul palpabil la sân.

Al doilea cel mai frecvent tip de cancer mamar este carcinomul lobular. Acoperă 10 % din totalul cancerelor mamare.

Carcinomul lobular pornește de la glandele care produc laptele, dar se comportă diferit față de cancerul ductal. Nu apare un nodul palpabil la sân. În schimb, țesutul mamar este mai îngroșat, sânul se simte altfel decât sânul normal, dar fără să se palpeze un nodul.

Cancer mamar inflamator

Cancerele mamare inflamatorii reprezintă aproximativ 5% din totalitatea cazurilor. Sunt tipuri rare de cancer mamar și pot fi agresive. Caracteristic este faptul că nu există un nodul mamar care să poată fi detectat pe mamografie.

Aceste cancere sunt denumite inflamatorii deoarece simptomele sunt asemănătoare cu cele provocate de inflamație: roșeață, edem. Cauza simptomelor este blocarea vaselor limfatice care nu mai pot drena corect limfa.

Află mai mult Cum știm dacă nodulul la sân este benign sau malign?

Cere este conduita corectă dacă suspectezi un cancer de sân?

Dacă urmăm recomandările de screening (urmărire) pentru cancerul mamar sunt șanse bune ca diagnosticul să fie pus în timp util chiar și pentru cancerele fără nodul palpabil.

Femeile cu vârste de 40-49 ani trebuie să discute cu medicul ginecolog cât de des este recomandabilă ecografia mamară și mamografia.

De regulă între 40-54 ani se recomandă să facem mamografia este indicată anual.

După 55 ani mamografia se poate efectua o dată la 2 ani sau poate să rămână anual dacă medicul consideră oportun.

Mamografia nu este o investigație perfectă. Unele cancere pot să nu se observe pe mamografie și atunci medicul poate recomanda RMN (rezonanța magnetică nucleară).

Citește mai departe…

Cât de des este bine să faci o mamografie?
Infecții care favorizează apariția cancerului
Durere de sâni care apare ciclic: cauze și soluții
Cancerul uterin (de endometru). Ghid complet
10 semne de cancer la care femeile trebuie să fie atente

Bibliografie

Zacusca: ce valoare nutritivă mai au legumele după fierbere?

Zacusca este unul din preparatele preferate ale toamnei. Rețetele diferă, dar majoritatea includ vinete, ardei gras roșu sau ardei capia, roșii sau suc de roșii și ceapă. Zacusca presupune însă preparare termică destul de îndelungată. Ne propunem să aflăm în ce măsură componentele rețetei își modifică valoarea nutritivă prin fierbere.

Prepararea termică are avantajele ei. În primul rând, crește cantitatea de calorii ale unui aliment crud și îl face mai ușor de digerat, cu consum mai mic de energie din partea organismului. În al doilea rând, crește siguranța alimentelor reducând riscul de contaminare.

Pe de altă parte, temperaturile ridicate influențează valoarea nutritivă a legumelor în moduri diferite, în funcție de tipul de legumă, metoda de preparare și timpul de expunere la căldură.

zacusca valoare nutritivă

Zacusca încorporează legume cu proprietăți antioxidante

Legumele încorporate în zacuscă au, în stare proaspătă, multipli compuși cu proprietăți antioxidante.

Antioxidanții sunt compuși chimici care ajută la protejarea celulelor din organism împotriva daunelor provocate de radicalii liberi.

Radicalii liberi sunt molecule instabile care se formează în organism ca rezultat al proceselor metabolice normale, dar și din cauza expunerii la factori externi, cum ar fi poluarea, radiațiile UV, fumul de țigară sau stresul.

Dacă radicalii liberi se acumulează în exces, pot provoca stres oxidativ, care poate duce la deteriorarea celulelor și contribuie la apariția bolilor cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, cancerul și bolile neurodegenerative.

Beneficiile antioxidanților

Reducerea riscului de boli cronice: antioxidanții pot reduce riscul de boli cardiovasculare, cancer, diabet de tip 2 și boli neurodegenerative, precum boala Alzheimer.

Îmbunătățirea funcției imunitare: antioxidanții protejează celulele sistemului imunitar de stresul oxidativ, contribuind la un răspuns imunitar mai bun.

Protecția pielii: Vitamina C și E, printre alți antioxidanți, pot proteja pielea de efectele negative ale expunerii la razele UV, reducând îmbătrânirea prematură.

Sănătatea ochilor: Antioxidanții precum luteina și zeaxantina sunt importanți pentru prevenirea degenerescenței maculare și a cataractei.

Ce se pierde și ce rămâne în zacuscă după fierbere?

1. Roșii

Roșiile sunt o sursă excelentă de potasiu și vitamina C. Dar carotenoizii (beta caroten, luteină și zeaxantină, licopen) sunt punctul forte al roșiilor pentru că lor li se datorează multe din efectele benefice asupra sănătății.

Prin preparare termică:

Licopenul – Licopenul devine mai biodisponibil în urma gătitului, în special prin fierbere sau prăjire.

Vitamina C – Prepararea termică poate duce la o pierdere semnificativă de vitamina C, care este sensibilă la căldură.

Fibre – Conținutul de fibre rămâne relativ constant, dar gătitul poate face fibrele mai ușor de digerat.

Bine de știut
Zacusca are avantajul faptului că la fierbere îndelungată este favorizată producția de licopen din roșii. Licopenul ne protejează de cancerul de prostată sau pulmonar, contribuie la reducerea tensiunii arteriale și a colesterolului.

Rețetă Spanac, roșii chery și zucchini felii rumenite pe grătar

2. Vinete

Vinetele au valoare nutritivă semnificativă și devin comestibile numai după preparare termică deoarece în stare crudă conțin glicoalcaloizi toxici.

Cei peste 30 de compuși antioxidanți identificați în compoziția vinetelor se comportă diferit la temperaturi ridicate.

Prin preparare termică:

Antioxidanți – Gătitul poate duce la o scădere sau o creștere a antioxidanților, în funcție de metoda de preparare.

Prăjirea sporește unii compuși antioxidanți cu până la 74%, în timp ce fierberea, prepararea la grătar sau la cuptor, duce la scăderea acestor compuși cu 27-6o%. Procentele sunt stabilite pentru o preparare termică de maximum 15 minute.

Prăjirea este deci metoda cea mai bună pentru conservarea proprietăților antioxidante, dar zacusca încorporează vinete coapte sau vinete crude care se vor fierbe îndelungat ceea ce duce la pierderi nutritive importante.

Bine de știut
Vinetele mai au o proprietate specială: după digestie, sporește și mai mult efectul antioxidant al unora din componentele sale. Totul este să le preparăm termic prin metoda cea mai avantajoasă care este prăjirea, urmată de preparare la grătar și la cuptor, maximum 15 min.

Fibre – Conținutul de fibre rămâne relativ intact, dar gătitul le poate face mai ușor de digerat.

Vitaminele din complexul B – Acestea pot fi sensibile la căldură, iar o parte se poate pierde în procesul de preparare termică, în special la fierbere.

3. Ardei gras sau capia

Conținutul de vitamina C, vitamina B6, carotenoizi (vitamina A și alți compuși similari), polifenoli cu proprietăți antioxidante, este afectat semnificativ în procesul de gătire al ardeilor grași sau capia.

Prin preparare termică:

Vitamina C – este foarte sensibilă la căldură și poate fi distrusă în timpul gătitului. Cu cât este mai lungă expunerea la căldură, cu atât pierderea de vitamina C este mai mare.

Carotenoizii (licopen, beta caroten, luteina, zeaxantina) – procesul termic crește biodisponibilitatea unora dintre acești compuși

Fibre – rămân relativ stabile și devin mai ușor digerabile.

Bine de știut
Fierberea și înăbușirea ardeilor duce la pierderile nutritive cele mai mari, în timp ce prăjirea sau prepararea la grătar duc la pierderi mai mici. Cu cât timpul de preparare este mai îndelungat, cu atât proprietățile antioxidante ale ardeilor scad, dar crește producția de licopen benefic.

Rețetă Salata de ardei copți cu linte și spanac

4. Ceapa

Ce conține ceapa și nu trebuie pierdut? Vitamina C, vitamina B6, folat, mangan și potasiu. Dintre antioxidanți, în afara vitaminei C, cei mai importanți sunt compușii sulfurici (alicina și alții), quercitina și alte flavonoide.

Prin preparare termică:

Flavonoidele – prepararea termică poate reduce conținutul de flavonoide (cum ar fi quercetina), dar în funcție de metoda de preparare (ex. prăjire ușoară vs. fierbere îndelungată), pierderile pot varia.

Compușii sulfurici – sunt responsabili pentru multe din proprietățile sănătoase ale cepei și pot fi parțial pierduți prin gătit la temperaturi ridicate.

Vitamina C și vitamina B6– conținutul scade mult în urma preparării termice, la fel ca în cazul celorlalte legume.

Bine de știut
Ceapa conține alicina, un antioxidant puternic care are și proprietăți antibacteriene. Prin tăierea și zdrobirea cepei la rece se eliberează cea mai mare cantitate de alicină. La temperaturi ridicate enzima care facilitează eliberarea alicinei este inactivată și nu se mai produce deloc alicină.

De reținut

Avantaje ale preparării termice: Gătitul poate crește biodisponibilitatea unor nutrienți importanți, cum ar fi licopenul din roșii. În plus, fibrele devin mai ușor de digerat, iar gustul și textura legumelor sunt îmbunătățite.

Dezavantaje ale preparării termice: Se poate pierde o parte din vitaminele sensibile la căldură (în special vitamina C și unele vitamine din complexul B) și o parte din antioxidanți. Pierderile depind de metoda de gătit (fierbere, prăjire, coacere).

Metodele de gătit cu temperatură mai joasă sau timp redus (sote, aburire, coacere rapidă) pot conserva mai bine nutrienții în comparație cu fierberea prelungită.

Zacusca rămâne o mâncare delicioasă, dar care nu conservă suficient proprietățile legumelor folosite la rețetă mai ales pentru că fierberea este prea îndelungată.

Citește mai departe…

Hreanul: la ce ajută și cum să-l folosești?
Cum alegi uleiul potrivit cu metoda de gătit?
Pesticidele: cum le îndepărtezi eficient ca să reduci riscurile?
25 de alimente esențiale pentru sănătatea vederii
Alicina din usturoi și leurdă: cum să obții beneficii maxime?

Bibliografie

Pesticidele: cum le îndepărtezi eficient ca să eviți riscurile?

Pesticidele din alimente au făcut obiectul a două studii de biomonitorizare efectuate în 2014 și 2021 în 5 țări europene. Rezultatele au arătat cel puțin 2 pesticide identificate în corpul a 84% din participanți. Contaminarea cu pesticide a fost mai mare la copii decât la adulți.

Pe de altă parte, știm că cel mai bun lucru pe care-l putem face pentru sănătatea noastră este să consumăm cât mai multe fructe și legume pentru că sunt bogate în fibre, vitamine, minerale, polifenoli și alți compuși unici pe care nu ni-i poate aduce niciun supliment nutritiv sintetic.

În Europa, folosirea pesticidelor este reglementată prin legislație specifică. Substanțele care primesc aprobarea pentru a fi folosite nu s-au dovedit nocive sănătății umane la momentul avizării.

Se pune totuși problema cumulării dozelor. Chiar dacă fiecare doză în parte este sub concentrația și doza maxime admise. 

În același timp, efectele secundare apar în timp și, un pesticid aprobat acum, ar putea fi reevaluat în viitor și considerat nociv. 

Fiind  greu de apreciat exact consecințele, cel mai logic este să ne protejăm încercând să îndepărtăm cat mai mult din cantitatea de pesticide de pe suprafața alimentelor.

salmonella

Ce efecte pot avea pesticidele?

Încă nu este posibilă o estimare clară a afecțiunilor cauzate de pesticide. Totuși, există suspiciuni serioase privind legătura dintre expunerea la pesticide și creșterea riscului pentru unele afecțiuni cum sunt:

Gravidele și femeile care alăptează, dar și copiii și vârstnicii sunt în mod deosebit categorii vulnerabile.

De exemplu, expunerea copiilor la pesticide organofosforice este asociată cu tulburări de dezvoltare și comportament. Asta nu înseamnă ca pesticidele sunt cauza, dar asocierea lor cu aceste probleme de sănătate ridică suspiciuni.

Alimentele care de obicei au pesticide în exces

Alimentele care acumulează frecvent cantități mai mari de pesticide includ:

  • căpșuni
  • spanac 
  • kale 
  • nectarine
  • mere
  • struguri
  • piersici
  • pere
  • ardei gras roșu
  • cireșe
  • fasole verde

Alimente care acumulează puține pesticide

Alimentele care acumulează mai puțin din cantitatea de pesticide includ:

  • avocado
  • porumb dulce
  • ananas
  • ceapă
  • sparanghel
  • ciuperci
  • varză
  • pepene
  • kiwi
  • morcovi

Sunt alimentele organice sau bio o soluție pentru a evita pesticidele?

Alimentele bio (organice) ar fi o soluție pentru evitarea pesticidelor dacă am fi siguri că producătorii sunt verificați pentru respectarea condițiilor de producție.

Alimentele organice (bio) trebuie să respecte următoarele condiții:

  • fără fertilizatori sintetici sau pesticide sintetice
  • fără antibiotice și hormoni de creștere  pentru păsările și animalele crescute în ferme
  • fără ingrediente modificate genetic în prepararea alimentelor 
  • fără arome artificiale, coloranți și conservanți 
  • fără iradiere în vreo etapă de producție

Alimentele organice nu sunt deci complet lipsite de pesticide, doar că sunt permise numai pesticidele naturale, pe bază de plante, minerale sau microorganisme.

Un studiu al din 2018 al cercetătorilor francezi a investigat în ce măsură există o conexiune între consumul regulat de alimente organice și riscul de cancer. Au fost incluse în cercetare peste 68 000 de persoane adulte, dintre care o parte consumau regulat alimente etichetate ca organice.

A fost urmărită frecvența apariției mai multor tipuri de cancere:

Constatarea cercetătorilor a fost că riscul de apariție a acestor tipuri de cancere a fost semnificativ mai mic la cei care au consumat preponderent produse organice.

Se pot îndepărta pesticidele prin spălare?

Da, unele din pesticide pot fi îndepărtate, dar nu toate. 

Gătirea (prepararea termică) mai elimină o parte din reziduuri, dar spălarea este esențială.

Spălarea sub jet de apă rece 15-20 secunde este o metodă eficientă pentru fructele mai delicate (căpșuni, cireșe ș.a.) sau frunzele de pătrunjel, mărar etc. Fricțiunea cu jetul de apă îndepărtează pesticide și bacterii.

Pentru salată sau varză este recomandabilă îndepărtarea frunzelor de la suprafață.

Pentru mere, morcovi, cartofi sau alte fructe și legume cu coajă, este recomandabilă folosirea unei perii care ajută la îndepărtarea mai eficientă a pesticidelor.

Dacă îndepărtăm coaja pierdem o parte din nutrienți și fibre, dar îndepărtăm mai mult din cantitatea de pesticide.

Este recomandabilă și uscarea frunzelor de salată sau a altor tipuri de frunze cu prosoape de hârtie, după spălare.

Soluția de sare și soluția de bicarbonat pentru îndepărtarea pesticidelor

Unele soluții preparate în casă și pulverizate pe fructe sau legume pot contribui la îndepărtarea mai eficientă a pesticidelor.

De exemplu, soluțiile de apă cu sare, apă cu oțet sau apă cu bicarbonat.

Soluția de sare se prepară dintr-o lingură de sare la 1/2 cană cu apă și se pulverizează peste legume și fructe înainte de spălare. Comparativ cu soluția de oțet sau cu apa simplă, soluția de sare s-a dovedit cea mai eficientă în îndepărtarea reziduurilor de pesticide, într-un studiu clinic din 2003.

O altă cercetare mai recentă a investigat eficiența soluției de bicarbonat pulverizată pe mere.

S-a preparat o soluție cu bicarbonat cu 10 mg bicarbonat/ ml apă. Pulverizarea merelor cu această soluție a necesitat un timp de așteptare de 12-15 min pentru îndepărtarea pesticidelor.

Totuși, aceste metode nu permit îndepărtarea pesticidelor care au penetrat în profunzimea fructelor. De aceea, curățarea cojii este mai eficientă deși are dezavantajul că se pierd o parte din nutrienți și fibre.

Citește mai departe…

Riscul de cancer și alimentația. Află ce greșeli să nu faci.
Ce legume devin mai valoroase nutritiv dacă le gătim?
Consumul crescut de ciuperci și riscul de cancer
Ce superalimente ne ajută să îmbătrânim sănătoși?
Cum să păstrezi fructe și legume proaspete fără congelare?

Bibliografie

Legume mai valoroase gătite decât crude

În general, se consideră că dacă preparăm termic fructe sau legume le reducem valoarea nutritivă. Ideea se bazează pe faptul că la temperatură ridicată scade mult cantitatea de vitamina C.

Nu este valabil și pentru efectul antioxidant deținut de fructe și legume și care provine din combinația de fitonutrienți. Nu doar din cantitatea de vitamina C pe care o conțin.

Cea mai mare parte a fitonutrienților pot fi extrași mai eficient dacă legumele sunt preparate termic.

Contează însă cum și cât sunt preparate termic. Și alternanța cu consumul de fructe și legume proaspete pentru a beneficia de toate avantajele.

legume mai valoroase nutritiv după gătire

Roșii

Roșiile sunt legume bogate în vitamina C și licopen. Licopenul este fitonutrientul care dă culoarea roșie, dar și efectul antioxidant remarcabil al roșiilor.

Cercetătorii au constatat că există avantaje și dezavantaje ale pregătirii termice a roșiilor. Dacă le gătim la 88 grade Celsius pentru 15-30 min, scade semnificativ cantitatea de vitamina C, dar crește substanțial cantitatea de licopen.

Roșiile fierte sau pregătite la abur aduc cel mai mult licopen. Bulionul, de exemplu, este o sursă foarte bună de licopen.

Află mai mult Top 5 alimente cu licopen care ne protejează de boli

Broccoli

Broccoli este o legumă cu efect antioxidant puternic, datorită combinației de fitonutrienți, carotenoizi, polifenoli și glucozinolați. Este totodată bogat în luteină și tocoferol.

Acești compuși chimici sunt studiați și pentru efectul lor antiinflamator care poate reduce riscul de cancer.

Prepararea termică crește cantitatea de luteină, tocoferol și carotenoizi.

Cu cât preparăm termic mai mult, cu atât crește concentrația acestor compuși benefici.

Fierberea sau pregătirea la abur rămâne cea mai bună variantă. Iar între cele 2 metode, prepararea la abur este superioară.

Află mai mult Riscul de cancer și alimentația: ce greșeli să nu faci?

Morcovi

Morcovii sunt bogați în beta-caroten, numeroase vitamine și minerale. Dar aduc și un aport semnificativ de fibre.

Efectul antioxidant se datorează mai ales beta-carotenului și vitamnei A.

Capacitatea antioxidantă a morcovilor a fost determinată comparativ după preparare termică prin fierbere, înăbușire sau prăjire.

Rezultatul a fost că toți compușii antioxidanți au crescut cu 14% la preparare prin fierbere. Temperatura utilizată în studiu a fost de 130 grade Celsius pentru 20 min.

Celelalte metode de preparare termică au dus la scăderea capacității antioxidante a morcovilor.

Dovleac

Dovleacul este înrudit cu castravetele, dar și cu dovleceii și zuchini.
Este o sursă excelentă de antioxidanți și fibre.

Prepararea termică facilitează eliberarea de licopen și carotenoizi și îi face mai ușor absorbabili.

Printre beneficiile dovleacului gătit se numără: reducerea riscului de cancer, controlul mai bun al diabetului, reducerea tensiunii arteriale și îmbunătățirea vederii.
Semințele de dovleac sunt, de asemenea, o sursă excelentă de nutrienți.

Află mai mult 4 beneficii ale uleiului de dovleac

Sparanghel

Sparanghelul este bogat în vitamine, minerale și fitonutrienți. Prepararea termică ajută la degradarea peretelui celular gros al sparanghelului. Nutrienții sunt mai ușor eliberați și ulterior absorbiți.

Sparanghelul este considerat un aliment sănătos datorită conținutului de folat.
Folatul este important pentru creștere și dezvoltare, iar aportul de folat este esențial la femeia gravidă.

În plus, sparanghelul este o sursă importantă de vitamina A, vitamina E, vitamina K și magneziu.

Prin aportul de fibre, sparanghelul contribuie și la menținerea unei digestii sănătoase.

Află mai mult Care sunt cele 6 minerale esențiale și ce alimente le conțin?

Ciuperci

Ciupercile sunt o sursă importantă de proteine pentru vegani sau vegetarieni. Dar aduc și minerale, vitamine și antioxidanți.

Sunt de reținut și pentru cantitatea de fibre. Iar prepararea termică le reduce volumul și putem astfel crește cantitatea de ciuperci consumate per porție.

Citește mai departe…

Consumul crescut de ciuperci și riscul de cancer
Alimente care cauzează inflamație
Sănătatea vederii: 25 de alimente utile
6 alimente bogate în vitamina C în afară de citrice
5 alimente care scad colesterolul

Bibliografie

Infecții care favorizează apariția cancerului

Papilloma Virus produce 6 tipuri diferite de cancer, fiind implicat în etiologia a 91% din cazurile de cancer de col uterin. Dar nu este singurul vinovat. Tratamentul corect al unor infecții poate fi o metodă de prevenire a cancerului.

4 din 10 cazurile de cancer pot fi prevenite, ne spun cercetătorii din domeniu.

Cei mai mulți dintre noi suntem convinși că pentru apariția acestei boli sunt de vină genele, soarta și ghinionul.

Dar cercetările au constatat, în timp, că riscul de a face cancer depinde de combinația anumitor gene, cu factori de mediu și cu stilul de viață.

Cancerul este provocat de modificările ADN-ului celulelor.

ADN-ul dictează celulelor noastre ceea ce au de făcut. Factorii din mediu cu care venim în contact ( razele UV, factorii cancerigeni din tutun sau diverse infecții), pot afecta ADN-ul celular.

La un moment dat celulele cu ADN modificat încep să se multiplice excesiv, formând tumori. Acesta este modul în care apare cancerul.

Ne propunem să rezumăm ceea ce se cunoaște despre rolul unor infecții în declanșarea unor asemenea modificări.

Ce infecții pot declanșa cancerul?

1. Infecții cu Helicobacter pylori

Infecțiile cu Helicobacter sunt implicate în creșterea riscului de cancer de stomac.

H.pylori este o bacterie care infectează mucoasa gastrică (stratul de celule care tapetează stomacul). De obicei, infectarea are loc în copilărie, iar răspândirea se produce prin intermediul apei sau al mâncării

La majoritatea oamenilor infecția cu H.pylori nu produce simptome.

La unele persoane H.pylori produce ulcerul gastric, iar la altele (destul de rar) este implicat în producerea cancerului gastric

4 din 10 cazuri de cancer gastric au la origine o infecție cu H.pylori

Alte tipuri de cancer în care se constată și o infecție cu H.pylori sunt: limfomul non-Hodgkin și cancerul de colon.

Află mai mult Cancerul de colon: simptome care ne avertizează

Cum poate produce cancer infecția cu H.pylori ?

H.pylori cauzează inflamația mucoasei gastrice (apare gastrita cronică atrofică) și aceasta poate duce la dezvoltarea cancerului gastric.

Multe persoane fac infecția cu H.pylori, dar numai 1-3 din 100 fac și cancer gastric.

Fumatul și tipul de dietă pot influența acest risc.

Cum putem reduce riscul de cancer dacă există infecție cu H. pylori ?

Infecția cu H.pylori este relativ simplu de diagnosticat și de recunoscut

Este necesar tratament cu antibiotice, dar tratamentul nu aduce beneficii dacă nu există simptome (de exemplu, durere de stomac).

Află mai mult Tratament Helicobacter pylori

2. Infecții cu virusuri hepatice

Virusul hepatic B poate duce la cancer hepatic.

Virusul hepatic C poate produce cancer hepatic și limfom non-Hodgkin.

În statisticile din Marea Britanie, cancerul hepatic este de 20 de ori mai frecvent la persoanele infectate cu virus hepatic B sau C.

Riscul este mai mare la persoanele în vârstă, la bărbați și la cei care consumă alcool în exces.

Cum pot produce cancer virusurile hepatice?

Virusurile hepatice produc inflamație la nivelul ficatului; acesta poate fi punctul de pornire.

Dar modalitatea exactă prin care virusurile hepatice produc cancerul hepatic nu este deplin înțeleasă.

Cum putem reduce riscul de cancer hepatic?

Evitarea infectării cu virusuri hepatice este primul pas în evitarea cancerului hepatic:

  • evitarea contactului cu sângele persoanelor infectate
  • evitarea, pe cât posibil, a tratamentelor dentare, tatuajelor și piercingului
  • utilizarea prezervativului ca metodă de protecție în timpul contactului sexual
  • evitarea folosirii în comun a lamelor de bărbierit sau periuțelor de dinți

Află mai mult Hepatita C: cum scăpăm de infectie?

3. Infecții cu Papilloma Virus (HPV)

Infecția cu HPV este frecventă: 8 din 10 persoane sunt infectate cu acest virus la un moment dat în viață.

De obicei nu cauzează simptome și oamenii nu știu că sunt infectați.

HPV infectează pielea și mucoasele. Se transmite prin contactul cu pielea și mucoasele celui infectat; cel mai frecvent prin contact sexual, inclusiv sex oral.

Un număr mare de parteneri sexuali crește riscul de infectare. Dar infectarea se poate produce și prin contactul cu o singură persoană care este infectată.

Află mai mult Infecția cu HPV: contaminare, simptome, imagini

Ce tip de cancere poate produce HPV și cum ?

Cancerul de col uterin este tipul de cancer produs de HPV, cel mai frecvent

Alte tipuri de tumori mai apar la: vulvă, vagin, penis, anus, gură (limbă, amigdale) și gât.

HPV determină modificarea ADN-ului celular și celulele încep să se înmulțească în mod exagerat.

Află mai mult Cancer de col uterin: simptome care te avertizează

Cum se poate reduce riscul de cancer după infectii cu HPV?

Măsuri de prevenire:

  • evitarea contactelor sexuale neprotejate
  • controale ginecologice regulate pentru a putea depista cât mai curând cancerul de col
  • vaccinarea contra virusului Papilloma este încă o metodă eficientă aplicabilă fetelor, dar și băieților

Infecția cu Chlamidia suprapusă peste o infecție cu HPV și netratată favorizează persistența HPV și crește astfel riscul de cancer.

De aceea, infecțiile cu transmitere sexuală trebuie cunoscute și tratate la timp. Inclusiv anumite tipuri de virusuri hepatice se transmit prin contact sexual.

Citește mai departe…

Infecții cu transmitere sexuală: Tot ceea ce trebuie să știi
Infecția cu HPV (negi, veruci): contaminare, simptome, imagini
Vaccinul HPV la adult. Cum te protejezi de cancer uterin?
Afectarea memoriei în infecția cu Helicobacter
Ficat: lista cu suplimente alimentare toxice hepatice

Bibliografie
  • World Health Organization. Human papillomavirus (HPV) and cervical cancer.
  • National Cancer Institute. HPV and cancer.
  • National Cancer Institute. Infectious Agents.
  • American Cancer Society. Infections that Can Lead to Cancer.
  • BMC Cancer. Infections and cancer: the “fifty shades of immunity” hypothesis.

Riscul de cancer si alimentația. Afla ce greșeli să nu faci.

Conduita alimentară poate influența atât apariția cancerului, cât și recidiva acestei boli. Carnea procesată este declarată de către specialiști ca și cauză sigură de cancer. Încercăm în acest articol să vă prezentăm strict ceea ce este verificat și dovedit științific până acum.

Dieta echilibrată ajută la menținerea greutății

Greutatea optimă se raportează la înălțime și se calculează după o formulă numită Indice de Masă Corporală (BMI).

Fiind supraponderali ne creștem riscul de cancer. Sunt cel puțin 13 tipuri de cancer asociate cu greutatea crescută.

Dacă suntem convinși și ne preocupăm, aflăm repede ce înseamnă o dietă echilibrată. Iată câteva principii ușor de aplicat:

să umplem farfuria 1/2 cu vegetale/salată, 1/4 cu proteine de tipul pește/fasole, 1/4 cu alimente pe bază de făină integrală, orez brun, alte alimente care conțin amidon

să evităm băuturile îndulcite, carnea procesată, carnea roșie

grăsimile polinesaturate din surse vegetale (de tipul ulei de măsline) sunt variantele de grăsimi pe care trebuie să le alegem.

verificarea etichetelor de pe alimente:

grăsimi trans (uleiuri parțial hidrogenate) – acele tipuri de grăsimi utilizate pentru a accentua aromele și a prelungi valabilitatea produsului, ar trebui să fie cât mai aproape de 0 în alimentele pe care le consumăm

grăsimile saturate să se încadreze în regimul scăzut/ mediu

caloriile zilnice să se încadreze în limita a 2000 cal pentru femei și 2500 cal pentru bărbați dacă dorim să ne menținem greutatea și avem un grad moderat de activitate fizică.

Modul sănătos de a pierde în greutate este să ne încadrăm sub limitele de calorii de mai sus, zilnic, dar păstrând în farfurie proporția de alimente indicată la primul principiu.

Află mai mult 10 greșeli frecvente care te împiedică să slăbești

Dieta bogată în fructe și legume reduce riscul de cancer de plămân și cancere orofaringiene

Fructele și legumele, vegetalele, conțin o varietate de nutrienți care fac mult mai improbabilă dezvoltarea cancerului: carotenoizi, folat, vitamina C, vitamina E, seleniu, flavonoide, fitonutrienți.

Sunt bogate și în fibre care reduc riscul de cancer de colon.

Sunt dovezi științifice clare că efectul suplimentelor alimentare care aduc componente ale plantelor NU are același efect.

Consumând suplimente în locul plantelor nu se reduce riscul de cancer.

Studii statistice largi ( 2008, 2012 – incluzând peste 300.000 de participanți) au demonstrat chiar un efect negativ al multora dintre suplimente, în sensul creșterii mortalității.

Află mai mult Ce legume devin mai valoroase nutritiv dacă le gătim?

Dieta bogată în fibre reduce riscul de cancer de colon

Studiile științifice au demonstrat că 10 g de fibre pe zi reduc riscul de cancer de colon cu aproximativ 10%.

Fibrele din materiile fecale stimulează mișcările intestinului și golirea acestuia; se reduce astfel timpul de contact al peretelui intestinal cu substanțe chimice nocive din scaun.

Bacteriile care colonizează intestinul interacționează cu fibrele din materiile fecale și produc butirat.
Această substanță schimbă condițiile din intestin, astfel încât dezvoltarea tumorală este defavorizată.

Necesarul zilnic de fibre este de 25 g la femei și 38 g la bărbați.

Alimente din care ne putem lua fibrele necesare: pâinea integrală, orezul brun, ovăz, legume și fructe, fasole și linte, semințe.

Află mai mult Alimente bogate în fibre ca să crești aportul zilnic

Alimentele conservate cu sare cresc riscul de cancer gastric

Sarea poate influența riscul de cancer gastric prin modificările asupra mucoasei gastrice (stratul intern de celule care tapetează stomacul).

Inflamația care se declanșează la nivelul mucoasei o face mult mai sensibilă la substanțe carcinogene cum sunt nitrații.

Prea multă sare crește și riscul de hipertensiune arterială, boli de inimă, accident vascular cerebral.

Nu este stabilită încă o limită a consumului de sare care să nu crească riscul de cancer; dar este stabilită o limită pentru a preveni bolile de inimă și hipertensiunea.

O linguriță de sare aduce 2,3 g sodiu. Consumul recomandat zilnic este sub 2,3 g sodiu și chiar sub 1,5 g sodiu pentru anumite persoane.

Află mai mult Consumul de sare în exces ne afectează imunitatea

Carnea procesată și carnea roșie cresc riscul cancerului de colon

Carne roșie înseamnă: porc, vită, miel.

Carne procesată înseamnă: mezeluri, bacon, cârnați și alte sortimente cu conservanți, sare și zahăr adăugat în exces.

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului a declarat carnea procesată ca și cauză sigură de cancer, iar carnea roșie ca și cauză probabilă.

Cercetările susțin că 3 din 20 de cazuri de cancer de colon la bărbați și 1 din 10 la femei, este cauzat de alimentația cu prea multă carne procesată.

Riscul de cancer de colon crește cu 17% pentru fiecare 100 g carne roșie consumată zilnic și cu 18% pentru fiecare 50 g carne procesată consumată zilnic.

Unele cercetări au sesizat o legătură între consumul de carne roșie și cancerul de pancreas sau cancerul de prostată; încă nu sunt dovezi suficiente în acest sens.

Carnea roșie și carnea procesată conțin un pigment numit HEM; acest pigment poate provoca leziuni ale celulelor corpului; acestea se divid ulterior mult mai mult pentru a compensa pentru celulele cu leziuni.

Crește astfel riscul să ajungă să se înmulțească foarte mult un grup de celule modificate, care altfel s-ar fi înmulțit mult mai lent.

Nitriții și nitrații utilizați pentru a conserva carnea explică de ce carnea procesată este mai cancerigenă decât carnea roșie.

Gătirea cărnii la temperaturi ridicate, produce substanțe chimice cancerigene: aminele aromatice heterociclice la prăjire, hidrocarburile aromatice policiclice la pregătirea cărnii în contact direct cu focul, dar și la cea afumată.

Citește mai departe…

Infecții care favorizează apariția cancerului
Consumul crescut de ciuperci și riscul de cancer
Băuturile îndulcite și riscul de cancer la tineri
Alimente care cauzează inflamație
Cum alegi uleiul potrivit cu metoda de gătit?

Bibliografie

Consumul crescut de ciuperci reduce riscul de cancer

Consumul crescut de ciuperci poate reduce riscul de cancer, spun cercetătorii. Ciupercile conțin vitamine, nutrienți și antioxidanți. Oricine consumă o cantitate zilnică de 18 g de ciuperci beneficiază de reducerea riscului de apariție a tumorilor.

Specialiștii au analizat rezultatele a 17 studii legate de consumul de ciuperci și efectuate între 1966-2020. Per total metaanaliza a inclus peste 19 500 de persoane.

Ciupercile sunt bogate în vitamine, nutrienți și antioxidanți. Iar combinația de compuși bioactivi ajută la diminuarea riscului de cancer.

Rezultatul s-a confirmat statistic pentru toate tipurile de cancere, dar în special pentru cancerul mamar.

Ciupercile sunt bogate în ergotioneină care este un antioxidant unic și puternic și protector celular. Completarea rezervelor de antioxidanți din organism poate ajuta la combaterea stresului oxidativ și la reducerea riscului de cancer”.spun autorii.

Sunt multe tipuri de ciuperci. Dar nu pare să conteze varietatea pe care o preferăm.

Analiza statistică a stabilit și faptul că oricine consumă 18 g de ciuperci zilnic are un risc cu 45% mai mic de a face cancer.

Co-autorul studiului, Profesor John Richie de la Penn State College of Medicine, afirmă că:

Toate aceste date aduc dovezi importante despre efectele protective ale ciupercilor împotriva cancerului. Sunt necesare studii pe viitor care să arate mai clar mecanismul de acțiune și impactul în diferite forme de cancer.

Stresul oxidativ și consumul de ciuperci

Radicalii liberi sunt molecule instabile care rezultă în urma reacțiilor metabolice din organism.

Radicalii liberi pot provoca afectarea ADN-ului celular prin procesul de oxidare (stres oxidativ).

În ultimii ani cercetătorii au stabilit rolul stresului oxidativ în apariția diferitelor boli. Și, de aceea, au apărut și cercetări legate de efectul antioxidant al anumitor alimente.

Rolul antioxidanților ar fi acela de a neutraliza radicalii liberi și a ne crește capacitatea de apărare față de efectele secundare ale stresului oxidativ.

Dieta defectuoasă răspunde de apariția a 4% din cancere.

Alimentația bazată pe legume, fructe, cereale, cu consum redus de carne roșie și alimente procesate este considerată alimentație sănătoasă.

În acest tip de alimentație, ciupercile pot face parte constant pentru a beneficia de efectele lor protectoare.

Citește mai departe…

Idei de rețete cu ciuperci
Riscul de cancer și alimentația. Află ce greșeli să nu faci
Alimente care cauzează inflamație
8 alimente cu efect antiinflamator și antitumoral
Salmonella: alimente contaminate frecvent și semnele infecției

Bibliografie
2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă