Cancer de prostată: cum se depistează la timp?

Cancerul de prostată este o afecțiune oncologică des întâlnită și principala cauză de deces în rândul bărbaților europeni nefumători. O statistică recentă constata că 1 din 11 bărbați din UE va dezvolta un cancer de prostată înaintea vârstei de 74 de ani.

Cancerul de prostată este o tumoare malignă, spre deosebire de adenomul de prostată. Un diagnostic pus la timp permite un tratament prompt în stadiile inițiale ale bolii și are ca efect reducerea semnificativă a mortalității.

Cele mai multe cancere de prostată se dezvoltă lent și nu cauzează simptome. Riscul crește cu vârsta, 69 ani fiind vârsta medie de apariție a cancerului de prostată.

Cine are risc crescut de cancer de prostata?

Factorii genetici au un rol important

Factorii genetici au un rol important, de aceea, dacă rudele de gradul I au avut cancer de prostată (tata, frații), este mai probabil să facem cancer de prostată, cu 6-7 ani mai devreme decât vârsta medie de apariție.

Există, de asemenea, mutația genei BRCA2 care atunci când este prezentă, dublează riscul de cancer de prostată în formă agresivă. Sunt rezultatele studiului IMPACT care a inclus peste 3000 de bărbați din peste 20 de țări.

Prezența mutațiilor genetice BRCA1 și BRCA2 au fost constatate frecvent în cancerul de ovar și cancerul mamar. Logica spune că dacă există în familie rude de gradul 1 femei cu aceste tipuri de cancere, este posibil ca și urmașii bărbați să fie purtători ai acestor mutații genetice și, în consecință, să existe un risc crescut al cancerului de prostată la acești bărbați.

Bine de știut
Experții recomandă ca bărbații cu mutația BRCA2 să fie candidați la screeningul pentru cancer de prostată cu ajutorul analizei PSA încă de la vârsta de 40 ani.

Cunoașterea antecedentelor din familie trebuie să ne trimită mai rapid la medic, pentru a stabili un plan de urmărire și depistare precoce (screening).

Factorii care țin de stilul de viață și de mediu

Unii dintre acești factori au fost analizați, dar nu există suficiente dovezi științifice pentru a putea face recomandări medicale ferme.

Nu s-a confirmat științific rolul licopenului din tomate în protecția față de cancerul de prostată.

Nu s-a confirmat vreun efect negativ al consumului de carne roșie/ carne procesată pentru acest tip de cancer; rămân efectele negative confirmate pentru cancer de colon.

Suplimentele cu vitamina E și seleniu nu au niciun efect protectiv. Nici suplimentele cu acizi omega 3.

Tratamentele pe bază de testosteron nu cresc riscul de cancer de prostata.

Infecțiile gonococice și cele cu Papilloma virus cresc într-o anumită măsură riscul de cancer de prostată. Cunoașterea regulilor de bază ale igienei sexuale ne protejează de acest risc

Află mai mult Analize de screening pentru bărbați: Ce analize trebuie să faci?

Cancer de prostată: cum se depistează la timp?

Screening-ul pentru cancer de prostată reprezintă inițiativa de a depista cancerul la persoane aparent sănătoase, fără simptome. Pentru cancerul de prostată, ghidul medical al Asociației Europene de Urologie recomandă:

1.Tușeu rectal
Detectează cancerul în proporție de 18%, mai ales dacă tumoarea este localizată la periferia prostatei.

2.Efectuarea unui test PSA

  • antigenul specific prostatei (PSA) se determină dintr-o probă de sânge.
  • valoarea PSA crește în cancerul de prostată, dar și în alte afecțiuni ale prostatei (de exemplu, prostatita sau adenomul benign de prostată)
  • totuși, determinarea PSA a revoluționat diagnosticul cancerului de prostată și a permis depistarea mult mai rapidă a tumorilor
  • deocamdată este recomandată determinarea PSA la bărbații peste 50 ani fără factori de risc genetici și la bărbații peste 45 ani care au și factori de risc.
  • riscul de cancer de prostată se consideră conform nomogramei de mai jos:
PSA (ng/ml)Risc de cancer de prostată
0,0 – 0,56,6 %
0,6 – 1,010,1%
1,1 – 2,017,0
2,1 – 3,023,9
3,1 – 4,026,9

Atenție: Există un risc de cancer de prostată chiar dacă PSA are valoare sub 4 ng/ml

Ce este de făcut în această situație?

Medicul urolog va decide conduita de urmat.

  • dacă PSA este între 2-10 ng/ml și tușeul rectal depistează o tumoare se impune, de obicei, biopsia prostatei.
  • dacă PSA este între 2-10 ng/ml, dar tușeul rectal nu depistează nimic alarmant se poate apela la rezonanța magnetică nucleară (RMN) și la analize speciale de urină, pentru a evita biopsia.

Află mai mult Adenom de prostata sau cancer de prostata: ce simptome fac diferența?

Biopsia de prostată: ce trebuie să știm?

Biopsia de prostată lămurește diagnosticul în cele mai multe cazuri, dar are riscul unor complicații: hematurie (urină cu sânge), hemospermie, sângerare rectală, febră, epididimită, retenție de urină.

La biopsie se recoltează o probă de țesut din prostată și se analizează microscopic pentru a detecta eventuale modificări

Biopsia se efectuează în anestezie și este urmată de protecție de antibiotice câteva zile datorită riscului de infecție.

Bine de știut
Un studiu publicat în BMJ Oncology a arătat că folosirea scanării RMN în screening-ul cancerului de prostată poate detecta tumori chiar dacă valorile PSA-ului sunt scăzute. Jumătate din bărbații cu cancer demonstrat prin biopsie nu ar fi fost trimiși pentru evaluare suplimentară dacă s-ar fi considerat doar valoarea PSA.

Cancer de prostată: de reținut

să efectuăm un consult urologic și să mergem cu un test PSA dacă avem peste 50 ani și nu avem factori de risc sau peste 45 ani și cu factori de risc

RMN nu este prima metodă folosită pentru a detecta cancerul de prostată, ci PSA și tușeul rectal. Dar RMN poate diagnostica un cancer de prostată atunci când valorile PSA sunt normale și nu ne orientează corect.

dacă PSA are valoarea între 2-10 ng/ml medicul ne poate face un plan de investigații ulterioare pentru a lămuri creșterea PSA.

ecografia nu depistează corect aceste tumori și nu ne putem baza pe ea.

dacă medicul urolog indică biopsia de prostată, înseamnă că celelalte investigații nu au fost concludente și trebuie să-i urmăm sfatul.

consumul de roșii (pentru licopen), multivitamine, seleniu sau omega 3, nu și-au dovedit eficiența în prevenirea cancerului de prostată și nu trebuie să ne determine să amânăm testul PSA.

Citește mai departe…

Urina cu sânge (hematuria): ce cauze poate avea?
PSA sau antigen specific de prostată: cum se interpretează?
Analize de screening pentru bărbați: depistarea la timp a afecțiunilor
Durere pelvină la bărbați: cauze și soluții
10 simptome de cancer la care bărbații să fie atenți

Bibliografie

Îți place acest articol? Înscrie-te la Newsletter-ul ServusMed!

Abonează-te la Newsletter-ul nostru săptămânal plin de sfaturi utile pentru un stil de viață sănătos.

    Nu trimitem spam. Vă puteți dezabona oricând.

    Îți recomandăm

    Urmărește-ne

    2,364FaniÎmi place
    2,456CititoriConectați-vă
    23,182CititoriConectați-vă

    Articole recente

    Îți place acest articol? Înscrie-te la Newsletter-ul ServusMed!

    Abonează-te la Newsletter-ul nostru săptămânal plin de sfaturi utile pentru un stil de viață sănătos.

      Nu trimitem spam. Vă puteți dezabona oricând.