Probioticele sunt microorganisme pe care le consumăm pentru că aduc beneficii sănătății. Le găsim natural în alimentele fermentate cum sunt iaurtul sau zeama de varză. Probioticele joacă un rol crucial în susținerea florei intestinale: cresc populația de bacterii utile și nu lasă spațiu de ocupat pentru bacteriile nedorite.

Din păcate când auzim probiotice ne gândim automat la suplimentele comercializate cu această titulatură. Numai că pentru capsulele cu probiotice lipsesc deocamdată dovezile științifice care să ateste beneficiile.

Consumul de antibiotice este unul din dușmanii cunoscuți ai florei intestinale. În mod cert sunt situații în care nu ne putem lipsi de ele și de aceea cercetătorii studiază permanent cum putem minimiza efectele lor negative.

Rațional, s-a presupus că administrarea de suplimente probiotice simultan cu administrarea antibioticelor ar putea fi benefică. Doar că presupunerea nu a fost confirmată, ci dimpotrivă.

Ce efecte ale antibioticelor încercăm să combatem cu probioticele?

Antibioticele sunt arma principală de luptă cu bacteriile patogene. Tratamentele antibiotice afectează totodată și bacteriile intestinale care compun microbiomul sau flora intestinală.

Microbiomul intestinal are un rol esențial în menținerea stării de sănătate. Afectarea acestei populații de bacterii (disbioza) determină apariția unei varietăți de simptome din care primul cel mai supărător este diareea post-antibiotice.

Efectele adverse sunt cu atât mai semnificative cu cât antibioticele folosite în tratament au spectru mai larg.

Suplimentele cu probiotice după tratamentul antibiotic nu sunt recomandate de Ghidurile medicale

Suplimentele cu probiotice sunt prescrise frecvent pentru a preveni diareea provocată de antibiotice. Prescripția nu este însă recomandată în Ghidurile de practică medicală.

În Ghidul privind asocierea suplimentelor cu probiotice la tratamentul antibiotic, conceput de Asociația Americană de Gastroenterologie, se fac următoarele precizări:

• suplimentele cu prebiotice au reprezentat o modalitate promițătoare de tratament al disbiozei care nu s-a confirmat în studii clinice
• dovezile științifice ale efectelor pozitive sunt insuficiente, iar potențialele efecte negative nu sunt suficient documentate
• în special la persoanele cu afecțiuni severe sau imunodepresie, nu se recomandă folosirea suplimentelor probiotice
• nu există dovezi suficiente nici pentru utilizarea probioticelor în colonul iritabil sau în bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă)
• nu se recomandă suplimentele probiotice nici la copiii cu gastroenterită acută

Între timp au fost efectuate mai multe cercetări care au infirmat necesitatea și suplimentelor probiotice asociate tratamentului antibiotic.

Un studiu clinic a scos în evidență faptul că suplimentele probiotice întârzie refacerea florei intestinale normale după ce tratamentul antibiotic s-a încheiat:

• participanții la studiu care au luat suplimente probiotice după antibiotice au avut nevoie de mai mult de 5 luni pentru refacerea florei intestinale.

• prin comparație, participanții care au urmat tratamentul antibiotic fără asociere de suplimente probiotice și-au refăcut flora intestinală în 3 săptămâni.

Află mai mult ⮕ Flora intestinală: cum ne influențează și cum o influențăm?

Probioticele de care ai nevoie sunt în frigider

În locul suplimentelor probiotice putem folosi alimentele probiotice mai des și mai ales, după tratamentul antibiotic.

Alimentele fermentate conțin și produși metabolici și alte molecule-semnal care nu se găsesc în suplimentele cu probiotice. Sunt tot mai multe dovezi științifice că acești metaboliți conferă beneficii suplimentare și pot favoriza recolonizarea intestinului cu bacteriile bune.

Alimentele fermentate s-au dovedit eficace și în creșterea diversității de bacterii care ne populează intestinul.

Un studiu condus de Universitatea Stanford în care participanții au aderat la alimentația cu produse fermentate, a demonstrat că după 10 săptămâni de dietă a crescut semnificativ populația bacteriană și au scăzut markerii inflamației.

Alimente fermentate cu probiotice:

• zeamă de varză
• murături
• iaurt cu culturi active
• kefir
• brânză de vaci și alte tipuri de brânzeturi
• produse fermentate din soia: tempeh, miso

În plus, se poate apela la alimentele prebiotice care folosesc ca hrană pentru bacteriile florei intestinale:

• leguminoase: linte, năut, fasole
• semințe: chia, semințe de in, dovleac, floarea soarelui
• cereale integrale: quinoa, orez brun, ovăz, orz
• nuci: migdale, fistic, pecan, nucile clasice
• legume: broccoli, sparanghel, morcovi, cartofi dulci
• fructe: mere, pere, fructe de pădure (zmeură, afine), căpșuni, banane

Bine de știut

Suplimentele prebiotice au stârnit entuziasm la început prin efectul ipotetic de a influența pozitiv flora intestinală. Efectele nu sunt confirmate încă și recomandarea de consum nu face parte din ghidurile medicale.

Deoarece probioticele nu se încadrează la capitolul Medicamente nici în SUA, nici în Europa, suplimentele cu prebiotice nu sunt verificate ca și produsele farmaceutice.

Ca orice alt supliment alimentar, probioticele sunt oferite direct consumatorilor fără să fie nevoie să-și dovedească eficiența.

Deocamdată, nu este necesar și recomandabil să asociem tratamentul antibiotic cu suplimente cu probiotice. În schimb, consumul de alimente probiotice și prebiotice este util și recomandabil.

Citește mai departe…

Alimente probiotice și prebiotice pentru flora intestinală
De ce 9 din 10 copii au deficiențe ale florei intestinale?
Suc de varză și zeamă de varză: de ce să consumi mai des?
Prebiotice naturale: 8 alimente cu efect antiinflamator și antitumoral
Smoothie cu kefir și mango pentru flora intestinală