Acasă Blog Pagina 106

Mama grijulie și atentă influențează decisiv inteligența copilului ei

Mama grijulie și atentă care oferă un permanent sprijin copilului și-l stimulează cognitiv, are un impact semnificativ asupra dezvoltării inteligenței acestuia și efectul se menține până la trecerea în adolescență. Este rezultatul unui studiu recent publicat în jurnalul de specialitate Intelligence.

Este actualmente destul de clar stabilit că diferențele între gradele de inteligență ale adulților se datorează în principal moștenirii genetice. Asta ar putea duce la concluzia eronată că familia nu contează și nici tipul de educație (parenting).

Dar pentru primele 2 decade de viață lucrurile nu stau așa, ne spun cercetătorii. Nu genetica influențează major abilitățile cognitive ale copilului, ci mediul înconjurător.

Familia, și mai ales mama, fac parte din factorii din mediul înconjurător care influențează hotărâtor dezvoltarea copiilor și a tinerilor adulți.

Pentru copiii mai puțin dotați genetic, mama și familia în general pot oferi un plus în ceea ce privește inteligența. Așa cum pentru copiii dotați genetic comportamentul familiei poate reduce din avantajul pe care l-au oferit genele.

De asemenea, se știe acum că influența mediului familial asupra inteligenței copilului se menține și la adolescență.

Mama care stimulează cognitiv copilul poate dezvolta inteligența acestuia oferind un plus față de genetică

În actualul studiu cercetătorii și-au propus să studieze efectul direct al comportamentului matern asupra potențialului intelectual al copilului.

Evaluarea comportamentului matern a fost făcută la 3 vârste diferite ale copiilor: 14 luni, 24 luni și 36 luni. Mamele au fost urmărite în timpul jocului cu diverse jucării dintre ele și copiii lor.

S-au analizat trei parametri care să caracterizeze cel mai bine gradul de suport oferit de mama: sensibilitatea parentală, stimularea cognitivă pe care o oferă mama în timpul jocului și interacțiunile pozitive cu copilul.

Abilitățile cognitive ale copiilor au fost evaluate la vârste diferite, de la 14 luni până la 10 ani. S-au analizat vocabularul, atât numărul de cuvinte știute, cât și înțelegerea cuvintelor, varietatea gesturilor și s-au parcurs și teste de dezvoltare mentală.

Studiul a mai luat în calcul și alte variabile, cum ar fi temperamentul copilului. Asta pentru că un copil jovial și extrovertit, de exemplu, ar putea stimula și mama să fie participativă și comportamentul ei să ofere mai mult suport.

Rezultatele au indicat clar că suportul matern oferit în primii ani de viață influențează inteligența generală a copiilor și tinerilor adulți.

”Sunt unele cercetări care arată că efectele suportului oferit de mama durează până la debutul vârstei adulte”, explică Dunkal, unul dintre autori. Aceasta este însă o perioadă importantă din viață în care performanța școlară poate fi mai bună (admiterea la diverse școli, de exemplu).

Da, la 40 ani, deja diferența de inteligență pare că depinde numai de genetică. Dar până atunci cursul vieții copilului poate fi influențat pozitiv de grija maternă.

Cum se dezvoltă creierul copilului până la 5 ani?

Surse

Trebuie stimulat sistemul imunitar?

Când consumăm ceva care stimulează sistemul imunitar ne așteptăm ca boala să treacă mai repede sau să ne îmbolnăvim mai rar. Vitamine, minerale, suplimente alimentare, multe din ele pedalează pe ideea stimulării sistemului imunitar și mizează pe faptul că noi înțelegem că vom scăpa mai repede de boală sau o vom ocoli. Este adevărat?

Seria noastră de articole Sănătate cu dovezi vă aduce informații pentru care există dovezi științifice și pe care vă puteți baza pentru a vă menține sănătoși și în formă.

5 informații despre sistemul imunitar pentru viața de zi cu zi

Sistemul imunitar ne apără de invadatori, fie că sunt bacterii, virusuri, paraziți sau ciuperci.

Un sistem imunitar competent este totdeauna pe fază: identifică și distruge invadatorul.

Pe de altă parte, data viitoare când te vei întâlni cu același inamic, reacția imunitară va fi mai rapidă și vei putea trece de boală chiar fără simptome.

Este mecanismul pe care se bazează și administrarea unui vaccin. Cu vaccinul provoci reacția sistemului imunitar astfel ca la viitorul contact cu același germen să poți trece prin boală mai ușor sau fără simptome.

O parte din celulele care circulă odată cu sângele fac parte din uneltele cu care acționează sistemul imunitar.

Limfocitele B sunt unele din aceste celule. Ele sunt responsabile cu formarea unor proteine numite anticorpi. Anticorpii sunt soldații care luptă corp la corp cu invadatorul.

Limfocitele T sunt alt tip de limfocite care sesizează că ceva s-a întâmplat cu celulele noastre, că sunt invadate de un germen sau că a apărut un cancer. Ele pot acționa direct pentru anihilarea virusului sau bacteriei și chiar pentru distrugerea celulelor canceroase.

Vrei să afli mai mult? Limfocite: ce sunt, valori normale, boli

Efectul războiului pe care îl duce sistemul imunitar este inflamația

Reacția inflamatorie este de vină pentru ceea ce simțim când suntem răciți: febră, rinită sau dureri musculare.

Semnele inflamației sunt: roșeață (iritația unei zone), căldură (febra), edem, durere.

Febra este un semn că sistemul imunitar este competent. Dacă nu atinge valori peste 38 și nu ne deranjează, febra nu trebuie neapărat combătută cu medicamente.

La copii, febra mare poate provoca complicații cum sunt convulsiile. De aceea, atitudinea medicului pediatru este de a administra un antiinflamator care coboară temperatura.

Vrei să afli mai mult? Febra la copii: Cum o combatem corect?

Inflamația acută este reacția prin care organismul se vindecă.

Administrarea de antiinflamatoare se opune reacțiilor de luptă pe care le desfășoară sistemul imunitar.

Uneori este nevoie de ele ca să reducem răspunsul prea agresiv al imunității noastre și a reduce astfel intensitatea simptomelor.

Inflamația cronică, care durează și după ce invadatorul a fost anihilat, este motivul pentru care se folosesc antiinflamatoare atât de mult în combaterea durerii.

De exemplu, artrita care provoacă dureri articulare, are mai rar o cauză bacteriană. Cel mai frecvent este vorba despre inflamația cronică. Antiinflamatoarele ajută la diminuarea durerii.

Vrei să afli mai mult? Inflamația, o reacție de apărare: De ce ne temem de ea?

Sistemul imunitar atacă uneori propriul organism

Uneori apare reacția sistemului imunitar, adică anticorpii și inflamația, fără să venim în contact cu o bacterie sau un virus.

Sistemul imunitar se încurcă și atacă țesuturi ale propriului organism.

Asta nu înseamnă că avem imunodepresie și nici că ar trebui să consumăm produse care stimulează sistemul imunitar. El este dimpotrivă supra-stimulat.

Reacția imunitară față de propriul organism explică bolile autoimune și alergiile.

De exemplu, în tiroidita autoimună sistemul imunitar produce autoanticorpi care atacă tiroida.

Sunt peste 80 de boli autoimune în care producem anticorpi împotriva propriului organism.

Vrei să afli mai mult? Boli autoimune: care sunt și de ce apar?

Dovezi științifice utile când este vorba despre stimularea sistemului imunitar

Stimularea sistemului imunitar înseamnă febră mai mare, strănuturi mai multe, dureri musculare mai accentuate.

Aceste simptome sunt rezultatul luptei cu un virus sau alt agresor. Iar tu țintești să accentuezi pierderile din bătălie stimulând-o și mai mult. De ce ai vrea să faci asta?

Niciun fel de băutură, aliment sau supliment nutritiv nu scurtează boala și nu te face imun

Ne-ar plăcea să existe un singur ingredient care să ne păstreze sănătoși, dar pur și simplu nu există.

Sistemul imunitar este sănătos dacă tu ești sănătos.

Oricât de plictisitor ar părea să auzi încă o dată, organism sănătos înseamnă: somn, dietă echilibrată, mișcare fizică, timp petrecut în contact cu lumina naturală.

Dacă vrei să faci mai mult:

  • nu fuma
  • menține greutatea optimă
  • ferește-te de infecții
  • controlează cantitatea de stres la care te supui

Vitamina C

Ne procurăm suficientă dacă ne hrănim echilibrat și includem citrice și alte fructe și legume.

Suplimentele cu vitamina C luate regulat nu împiedică apariția răcelii, dar ar putea scurta puțin durata bolii.

Condiția este să luăm vitamina C în doze mari înainte de debutul bolii. Dacă luăm după ce boala a început efectul de scurtare a bolii este puțin probabil.

Vitamina C nu tratează și nu previne COVID-19.

Vrei să știi mai mult? 6 alimente cu Vitamina C în afară de citrice

Vitamina A

O găsim sub 2 forme: preformată (din surse animale) sau ca provitamină (surse vegetale).

Ne procurăm vitamina A din lapte, ouă, legume. Dacă ne hrănim echilibrat vom avea suficientă vitamina A.

Vitamina A este utilă pentru ca sistemul imunitar să funcționeze corect. Dar consumul de suplimente cu vitamina A poate avea efecte toxice importante.

De exemplu, poate provoca toxicitate hepatică, mai ales dacă se asociază cu alte medicamente toxice hepatice.

Vitamina A nu previne și nu tratează COVID-19.

Vitamina D

Organismul nostru produce singur vitamina D când ne expunem la soare, fără creme de protecție solară. O putem procura și din alimente cum este peștele.

Vitamina D ajută organismul să absoarbă calciu și fosfor și este esențială pentru oase.

Multe alte țesuturi au receptori pentru Vitamina D, inclusiv inima, colonul, rinichii. Dar și celulele sistemului imunitar. Asta ne arată că probabil este necesară tuturor acestor organe și sisteme.

Mulți dintre noi au un nivel scăzut de vitamina D. Putem verifica cu o analiză de sânge uzuală.

Este necesară corecția cu suplimente atunci când nivelul vitaminei D în sânge este scăzut.

Pentru că expunerea la soare se face cel mai frecvent cu creme de protecție solară, actualmente se indică să compensăm deficitul de vitamina D pe tot parcursul anului, nu doar în lunile cu R cum se indica mai demult.

Doza zilnică la adult nu trebuie să depășească 4000 UI, dar, în general este de 1000 UI.

Vitamina D în exces poate avea efecte secundare.

Vrei să știi mai mult? Lipsa de vitamina D: cum ne dăm seama?

Zinc

Zincul este un metal de care organismul are nevoie, dar în cantități foarte mici, miligrame/ zi.

Sursele: carnea, legumele, nucile.

Zincul poate scurta durata unei răceli cu 1 zi, dar dovezile sunt slabe, iar efectele secundare pot fi foarte serioase dacă suplimentăm zincul peste normal.

Zincul nu previne și nu tratează COVID-19.

Vrei să știi mai mult?

Ghimbir

Ghimbirul poate reduce greața la unele persoane. Are și unele efecte benefice asupra simptomelor respiratorii cum este tusea.

Interacționează cu medicamentele anti-diabetice, antihipertensive și anticoagulante.

Ghimbirul nu previne și nu tratează COVID-19.

Echinacea

Extractul de Echinacea se prepară din floarea, tulpina și rădăcinile plantei cu același nume.

Probabil scurtează durata unei răceli, dar beneficiile sunt minime.

Nu previne și nu tratează COVID-19.

Multivitamine la copii și tineri: ce previn? ce tratează?

4 remedii naturale pentru prevenirea cancerului de prostată

Cancerul de prostată este a treia cea mai frecventă localizare a cancerului la bărbați. Există câteva strategii de prevenție a cancerului de prostată, utile mai ales atunci când știm că avem factori de risc.

Factorii de risc sunt situațiile care amplifică probabilitatea de a face la un moment dat o anumită afecțiune.

Pentru cancerul de prostată, factorii care cresc riscul sunt:

  • cazuri de cancer de prostată în familie sau cancer de ovar pe linia maternă
  • dieta bogată în carne roșie și lactate nedegresate
  • obezitatea

Riscul crește rapid după vârsta de 50 ani, iar peste 65 ani, 6 din 10 bărbați au un cancer de prostată.

Care sunt simptomele cancerului de prostată?

Bărbații sunt avertizați de prezența cancerului de prostată dacă efectuează regulat analiza PSA – antigen specific prostatic.

Analiza poate fi modificată chiar dacă simptomele nu au apărut încă.

Cele mai frecvente simptome ale cancerului de prostată:

  • dificultăți la urinat
  • durere lombară
  • disfuncție erectilă

Află mai mult Analize pentru depistarea cancerului la bărbați

Remedii naturale care ar putea interveni în prevenirea cancerului de prostată, conform cercetărilor

1. Licopenul

Un număr mare de studii clinice indică faptul că un consum regulat de licopen – antioxidant conținut în roșii, bulion și suc de roșii, pepene roșu și alte fructe și legume – ar putea reduce riscul de cancer de prostată.

Nu se poate dovedi cu exactitate dacă numai licopenul din fructe și legume este util sau și ceilalți fitonutrienți. Ideea este că, un consum regulat și constant de fructe și legume este benefic din multe puncte de vedere.

Află mai mult Top 5 alimente cu licopen de care putem profita vara

2. Vitamina D

Studiile clinice arată că menținerea unui nivel optim de vitamina D poate proteja împotriva formelor agresive de cancer de prostată.

Este dificil de menținut nivelul vitaminei D în organism doar prin alimentație. Expunerea la soare este esențială. Iar dacă niciuna din variante nu este suficientă atunci se impune administrarea suplimentelor cu vitamina D.

Se consideră deficit de vitamina D atunci când 25-hidroxi-vitamina D în sânge este sub 20 ng/ ml. Analiza face parte din cele uzuale accesibile la orice laborator.

Află mai mult Cum ne dăm seama că avem lipsă de vitamina D?

3. Omega 3

Sursele recunoscute de acizi grași omega 3 sunt peștele gras cum este somon sau macrou, dar și semințele și nucile.

Un studiu din 2009 care a inclus 466 de bărbați cu cancer de prostată și 478 de bărbați sănătoși a concluzionat că aportul de omega 3 ar putea reduce agresivitatea cancerului de prostată.

Află mai mult Cum reacționează prostata când facem sport?

4. Ceaiul verde

Incidența cancerului de prostată este mai mică la populația asiatică comparativ cu occidentalii. Obiceiurile alimentare, respectiv consumul crescut de ceai verde, ar putea fi implicate în reducerea riscului.

Un studiu care a inclus peste 49 000 de bărbați cu vârste între 40-69 ani a concluzionat că un consum regulat de 5 căni de ceai verde/ zi poate contribui la reducerea riscului de a dezvolta un cancer de prostată agresiv.

Ceaiul se obține ca extract din frunze de Camellia sinensis și poate fi nefermentat – ceaiul verde- sau fermentat – ceaiul negru. Ceaiul verde are o concentrație mai mare de catehine – compuși care joacă un rol important în prevenția cancerului.

10 simptome de cancer la care bărbații să fie atenți

Surse

Postul intermitent stimuleaza formarea de neuroni

Postul intermitent stimuleaza formarea de neuroni sau neurogeneza, îmbunătățește memoria de lungă durată și crește capacitatea cognitivă. Observația aparține unui studiu recent publicat. Descoperirea ar putea fi utilă pentru stoparea declinului cognitiv ce apare cu înaintarea în vârstă.

Studiul a fost efectuat de cercetătorii de la King’s College London și publicat în revista Molecular Biology.

Observațiile au fost făcute la șoareci. Aceștia au fost împărțiți în 3 grupe:
– prima grupă a primit dieta standard
– a doua grupă a primit o dietă cu restricție de calorii
– a treia grupă a urmat modelul de post intermitent, fiind hrăniți tot a doua zi

Ca și număr de calorii total, grupele 2 și 3 au primit doar cu 10% mai puține calorii zilnice decât grupa 1.

După o urmărire de 3 luni, șoarecii din grupa 3 au demonstrat o capacitate crescută de reținere a informațiilor în memoria de lungă durată.

Când creierul a fost studiat, s-a observat o expresie crescută a genei Klotho. Gena mai este denumită și gena longevității. De ea depinde apariția de noi neuroni sau neurogeneza.

Neurogeneza a crescut la șoarecii din grupa 3 (post intermitent) comparativ cu celelalte două grupe.

”Înțelegem acum cu mult mai bine de ce postul intermitent este o metodă eficientă de stimulare a neurogenezei la adult. Rezultatele noastre demonstrează că gena Klotho nu este doar necesară, dar joacă un rol central în neurogeneza la adult și sugerează că postul intermitent este o metodă eficientă pentru conservarea memoriei de lungă durată și la oameni.” – spune Dr. Sandrine Thuret de la Institutul de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiințe al Universității King’s College.

Cercetătorii intenționează acum să reia cercetarea și pentru oameni.

Și dacă reducerea numărului de calorii zilnice cu numai 10% are asemenea rezultate încurajatoare, probabilitatea unor rezultate favorabile în încetinirea îmbătrânirii creierului este mare.

Ce se știa deja despre postul intermitent?

Fasting intermitent sau post intermitent este un tip de dietă cu restricție intermitentă de calorii.

Este un termen modern care descrie perioadele de post practicate în diverse variante.

Postul intermitent nu se bazează pe alegerea sau excluderea unui anumit tip de alimente. Nu este o listă cu alimente permise sau interzise.
În schimb, se bazează pe alegerea intervalului de timp în care ne hrănim.

Tot ceea ce mănânci în 24 de ore trebuie să concentrezi într-un interval de timp, de obicei același.

De exemplu, dacă alegi să mănânci într-un interval de 8 ore, de la 12.00 la 20.00, restul timpului nu mănânci nimic.
Sau dacă alegi să mănânci dimineața și la prânz, până la micul dejun următor poți practica fasting timp de 16 ore.

Restricția de calorii este definită ca reducerea aportului caloric zilnic cu 10-40%.

Postul intermitent și restricția de calorii sunt cele două modalități de alimentație studiate și pentru care sunt deja dovezi că pot prelungi viața.

Mai mult, restricția zilnică de calorii cu 30% față de standardul necesar a crescut durata de viață la șoareci indiferent de tipul de dietă sau de conținutul de zahăr.

Postul intermitent și restricția de calorii au efecte pozitive și aupra evoluției bolilor neurodegenerative.

Permit și un control mai bun al glicemiei la diabetici.

Postul intermitent stimuleaza formarea de neuroni la adult

Ce aduce nou acest studiu?

Studiul recent apărut demonstrează că restricția de calorii cu numai 10% are efecte benefice asupra proceselor de învățare și memorie.

Efectele se datorează stimulării apariției de noi neuroni la nivelul unei structuri cerebrale numită hipocamp.

Neurogeneza este consecința activării genei Klotho sub influența regimului hipocaloric.

Gena Klotho codifică și determină producția unei proteine denumite KL.
S-a observat cum creșterea concentrației de proteină KL în sânge la om și la maimuță se asociază cu creșterea abilităților cognitive.

Postul intermitent este mai eficient decât dieta hipocalorică în stimularea formării de noi neuroni.

Interesant este că reducerea mai substanțială a nivelului de calorii, cu 30% față de necesarul zilnic, nu are aceleași efecte.

Iar reducerea drastică a caloriilor la 60% din necesar, are efect invers. Crește apoptoza neuronală (moartea neuronilor) și este afectată cogniția.

Sursa

Pepene roșu: beneficii, precauții, rețete inedite

Pepene roșu – unul din fructele preferate ale verii – este sărac în calorii și o excelentă sursă de vitamina C, vitamina A și licopen, fără să fie la fel de acid ca și citricele sau roșiile, alte surse importante de vitamina C și licopen.

O cană plină cu bucăți de miez de pepene (aproximativ 150 g) aduce:

  • 46 calorii
  • 0,2 g grăsimi
  • 1,5 mg sodiu
  • 11,5 g carbohidrați
  • 0,6 g fibre
  • 9,4 g zaharuri
  • 0,9 g proteine
  • 12,3 mg vitamina C
  • 42,6 mg vitamina A
  • 170 mg potasiu
  • 6890 micrograme licopen

De ce este bine să consumăm pepene roșu?

Ne ajută să ne hidratăm optim

Pepenele roșu este 92% apă, deci este ușor să ne hidratăm consumându-l.

După sport, putem presăra puțină sare pe felia de pepene și câștigăm dintr-o dată carbohidrați, electroliți și apă. Ne va ajuta să ne refacem energia rapid.

Aduce cantități importante de vitamine și minerale

Pepenele roșu bine copt este o sursă bună de vitamina C și vitamina A.

Vitamina C favorizează vindecarea rănilor și susține sistemul imunitar. Vitamina A este importantă pentru sănătatea ochilor.

În plus, beneficiem de vitamina B1, B6, acid pantotenic și biotină.

Potasiul face parte din mineralele esențiale care contribuie la menținerea balanței corecte a apei în organism și contribuie la reducerea tensiunii arteriale.

Conține antioxidanți

Antioxidanții sunt compuși care ne susțin în lupta cu multe afecțiuni. Pepenele roșu are licopen, un fitonutrient care s-a dovedit eficient în reducerea tensiunii arteriale, conform studiilor clinice.

În plus, licopenul mai este studiat și pentru efectul benefic în prevenirea cancerului de prostată.

Semințele și coaja sunt comestibile

Semințele (proaspete sau uscate) sunt bogate în magneziu, folat și omega 3.

Lipsa de magneziu poate apărea la persoanele cu diabet sau boli inflamatorii intestinale (boala Crohn și colita ulcerativă). Dar și la cei care se alimentează nesănătos cu multe produse procesate.

Folatul, dar și magneziul sunt compuși esențiali pentru dezvoltarea normală a sarcinii la femeile gravide.

Pepene roșu pentru vedere

Antioxidanții din pepenele roșu întârzie apariția cataractei și reduc riscul de degenerescență maculară, o afecțiune de vârstă care duce la pierderea vederii.

O singură felie de pepene aduce 11% din necesarul zilnic de vitamina A.

Susține imunitatea

Conținutul important de vitamina C ajută la susținerea imunității. Sistemul imunitar ne ajută în lupta cu infecțiile, dar luptă și cu celulele canceroase.

Tot vitamina C ajută organismul să producă colagenul ce asigură tonusul și elasticitatea pielii și reduce efectele îmbătrânirii.

Reduce febra musculară

Sucul de pepene roșu ne ajută să ne recuperăm mai repede după efortul musscular. Această constatare se poate datora conținutului de citrulină care îmbunătățește fluxul sanguin și funcția musculară.

Află mai mult Antioxidanții. Cum ne protejează de cancer și boli de inimă?

La ce să fim atenți când consumăm pepene roșu?

Indicele glicemic al pepenelui roșu este 76

Indicele glicemic mare înseamnă că glicemia crește rapid după ce consumăm pepene roșu. La persoanele cu diabet, creșterea rapidă a glicemiei nu este recomandabilă și trebuie să fie atente la cantitatea de pepene roșu consumată odată.

Poate favoriza apariția migrenei

Pepenele roșu conține cantități importante de tiramină, un aminoacid care poate declanșa migrena.

Poate provoca simptome digestive la cei cu colon iritabil

Colonul iritabil se manifestă adesea cu balonare, diaree sau constipație în funcție de alimentele consumate.

Pepenele roșu trebuie observat cu atenție și dacă este responsabil de simptome atunci trebuie evitat.

Află mai mult 10 fructe cu carbohidrați puțini utile la diabet și cure de slăbire

Ce este dieta de detoxifiere cu pepene roșu?

Nici dieta cu pepene roșu, nici alte diete de detoxifiere nu au nicio bază științifică. Faptul că producem mai multă urină după ce mâncăm pepene nu înseamnă că ne detoxifiem.

Ficatul și rinichii noștri fac detoxifierea de care avem nevoie și singurul lucru de care trebuie să ne preocupăm este să menținem aceste organe sănătoase.

Află mai mult 10 obiceiuri care ne pot afecta rinichii

Idei de preparare

Putem consuma pepenele roșu ca atare sau îl putem include în diverse rețete de smoothie.

Gustul dulceag îl face foarte potrivit în asociere cu brânza, nucile sau alte surse de proteine.

Coaja conține zaharuri mai puține și mai multe fibre. Tăiată subțire și trasă la tigaie poate fi adăugată în diferite rețete de salate.

Salată cu pepene roșu, avocado și roșii

  • 1 cană cuburi de pepene roșu
  • 1 cană roșii felii
  • 1 avocado tăiat cuburi
  • 1/2 lingură semințe de susan
  • frunze de mentă proaspătă
  • dresing: 3 linguri suc de lămâie, coaja rasă de lămâie, 1/2 linguriță sare, 1 lingură ulei de măsline

Salată cu pepene roșu, brânză feta și măsline ( a la Ottolenghi)

  • 50 ml ulei de măsline, se încălzește în tigaie și se adaugă 1 cățel de usturoi tăiat feliuțe, coajă rasă de lămâie, cimbru și rozmarin, sare și piper. Se prepară pe foc timp de 4-5 min. Apoi se stinge focul și se adaugă 25 măsline Kalamata (100 g). Se pune totul de-o parte până pregătim restul ingredientelor sau, și mai bine, până a doua zi.
  • pregătim în vasul în care dorim să servim salata, 100 g pepene roșu tăiat în cuburi și îndepărtăm semințele dacă dorim
  • peste pepene se adaugă măslinele împreună cu marinata în care au stat și deasupra se presară brânza feta și frunze proaspete de busuioc și mentă

Citește mai departe…

Alimente bune pentru arsuri gastrice
Pepene galben: ce vitamine și minerale câștigi?
Efectele vitaminei C asupra pielii

Bibliografie

Temperamentul. Care din cele 4 tipuri ți se potrivește?

Temperamentul ne face să reacționăm și să ne comportăm într-un anume mod în diferitele situații în care suntem implicați. Este felul nostru natural de a fi. Definește modul în care interacționăm cu lumea.

Temperamentul este considerat înnăscut și influențat în mare parte de genetică. De aceea observăm asemănarea temperamentului cuiva cu al unui părinte sau bunic.

Faptul că gemenii identici care cresc la distanță unul de altul se aseamănă mult ca temperament, este încă o dovadă a rolului pe care îl au genele.

Totuși, genetica nu răspunde în totalitate de caracteristicile temperamentului.

Factorii externi și experiențele pozitive sau negative din copilărie modelează temperamentul.

La copiii care cresc într-un mediu neprielnic, cu situații de abuz și violență, este mai probabil să se activeze un anumit set de gene care vor determina un temperament impulsiv.

Similar, la copiii crescuți într-un mediu pozitiv și în siguranță, este activat un alt set de gene, iar temperamentul este mai probabil calm și stăpânit.

Cel mai frecvent specialiștii descriu 4 tipuri de temperament:

Temperamentul sanguin

Extrovertiți și sociabili, care văd ușor partea plină a paharului și interacționează ușor cu oamenii. Vorbăreți și plini de energie, cei cu temperament sanguin sunt plăcuți în preajmă.

Sanguinii nu au numai calități. Aceleași valențe de temperament care îi fac agreabili, îi fac și irascibili, impulsivi sau indeciși uneori.

Temperamentul coleric

Colericii sunt persoane care comunică, de regulă, convingător și eficient. Îi domină pe ceilalți și știu care le sunt obiectivele.

Sunt persoane care obțin rezultate excelente de la școală până la job și adesea ajung în poziții de conducere.

Spre deosebire de sanguini, colericii sunt foarte deciși, dar pot fi foarte încăpățânați. Obiectivele pe care și le setează sunt, de obicei, mai presus de criticile celorlalți sau de valoarea relațiilor sociale pe care le au.

Află mai mult Cum stai cu inteligența emoțională?

Temperamentul flegmatic

Relaxat este primul cuvânt care vine în minte când este vorba despre flegmatici. Nu-și fac griji și nu sunt supărăcioși.

Caută să evite conflictele cu orice preț chiar dacă pentru asta trebuie să facă unele compromisuri. De aceea, uneori pierd oportunități pentru că nu se pun în valoare.

Flegmaticul exteriorizează foarte puțin ceea ce simte și de aceea poate părea insensibil în interacțiunile sociale.

Temperament melancolic

Melancolicul este rezervat, gânditor, sensibil. De aceea uneori poate părea trist, lipsit de bucuria vieții.

La lucru, este analitic, metodic și pentru asta este adesea foarte apreciat. Doar că preferă să lucreze singuri și nu în echipă. Devin anxioși când lucrurile nu merg în direcția pe care și-o doresc.

Află mai mult Cum stai cu echilibrul psihic?

Care este diferența între temperament, caracter și personalitate?

Temperamentul se referă la tendința naturală a fiecăruia dintre noi de a răspunde într-un mod specific în contact cu mediul. Reprezintă reacțiile noastre automate, instinctive la situațiile zilnice.

Temperamentul este în mare parte determinat genetic și reflectă caracteristicile pe care le moștenim de la înaintași. Încă din primii ani de viață ne putem da seama despre temperamentul unui copil.

Caracterul reflectă în ce mod factorii culturali și sociali ne influențează temperamentul. Persoanele, evenimentele, mediul în care ne dezvoltăm influențează felul în care gândim și percepem lucrurile, chiar dacă avem o predispoziție genetică numită temperament.

Caracterul nu este așa de fix și stabil ca temperamentul. Se construiește prin învățare din experiențe și contacte sociale. De aceea, nu este evident din primii ani de viață ce caracter va avea copilul. Doar la adolescență putem trage niște concluzii referitoare la caracter.

Personalitatea este un mix între temperament și caracter. Este o sumă a ceea ce moștenim genetic plus obiceiurile pe care le dobândim prin învățare plus efectul interacțiunilor sociale.

Toate acestea influențează nu doar felul în care ne comportăm, dar și felul în care gândim, felul în care procesăm informațiile și felul în care ne simțim.

Personalitatea se schimbă și se adaptează. Mai ales în copilărie și adolescență. Apoi se stabilizează. După aceea, schimbarea este posibilă, dar este puțin probabilă.

Și totuși, este mult mai probabilă o schimbare de personalitate ca urmare a experiențelor vieții decât o schimbare de temperament.

Care sunt cele 5 tipuri de personalitate și unde te încadrezi?

Surse

12 cazuri de cancer rectal vindecate complet

Un studiu clinic recent a confirmat vindecarea completă a 12 cazuri de cancer rectal. Medicamentul folosit se numește dostarlimab și este un anticorp monoclonal, nu un tratament chimioterapic clasic. Studiul a apărut în The New England Journal of Medicine.

Toți pacienții au fost tratați cu dostarlimab o dată la 3 săptămâni timp de 6 luni.

Urmărirea imagistică a arătat că tumorile au dispărut pe RMN, PET-CT, biopsii și examinări endoscopice. De asemenea, examenul clinic a confirmat absența tumorilor.

Autorii au raportat și alte concluzii surprinzătoare:

  • niciun pacient nu a necesitat intervenție chirurgicală pe lângă tratamentul cu dostarlimab
  • niciun pacient nu a necesitat chimioterapie pe lângă tratamentul cu dostarlimab
  • niciun pacient nu a prezentat complicații

Dostarlimab reușește să expună celulele tumorale acțiunii sistemului imunitar care identifică și distruge aceste celule.

Cercetătorii sunt de acord că aceste rezultate trebuie confirmate în studii care să includă mai mulți pacienți. De asemenea, este nevoie de timp pentru a se vedea dacă acești pacienți rămân în remisie.

Costurile tratamentului sunt mari, aproximativ 11000 dolari/ doză.

De ce apare cancerul rectal?

Nu se cunoaște cauza cancerului rectal, dar se cunosc factorii care cresc riscul:

  • vârsta peste 50 ani
  • cazuri de cancer rectal în familie (25% din cazuri mai au pe cineva în familie cu aceeași boală)
  • polipi de colon
  • fumatul (actual sau în trecut)

Polipi pe colon: când este risc de cancer?

Cancer rectal: Semne de alarmă

Simptomele și semnele care trebuie să ne trimită la doctor:

  • sânge în scaun
  • constipație persistentă, diaree
  • scaun cu formă subțiată, tip creion
  • scădere în greutate neintenționată
  • disconfort abdominal
  • oboseală
  • anemie

La vârste peste 45 ani este recomandabil a se începe screening pentru cancer colorectal, mai ales dacă există factorii de risc.

Sânge în scaun: 10 cauze digestive frecvente

Cancer rectal: Tratament

Variantele de tratament clasice ale cancerului rectal sunt:

intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea tumorii

chimioterapia dacă cancerul se extinde la ganglionii limfatici și care pătrunde în profunzimea pereților colonului

radioterapia cu scopul de a degrada ADN-ul celulelor tumorale pentru a le distruge

Analize pentru depistarea la timp a cancerului

Se poate preveni cancerul rectal?

Screeningul cu colonoscopie este metoda prin care putem preveni descoperirea unor tumori greu de tratat.

Screeningul poate identifica celule precanceroase înainte de a forma o tumoare.

Totodată, putem evita factorii de risc reducând șansele de apariție a cancerului rectal.

Dieta echilibrată, cu evitarea alimentelor ultraprocesate, a grăsimilor saturate și a grăsimilor trans este una din metodele de prevenție cele mai bune. Mai ales dacă avem în familie cazuri de cancer colorectal.

Colonoscopia: ce trebuie să știi?

Surse

Dieta la menopauza. 5 alimente cu loc special in farfurie

0

Menopauza este o perioadă din viață în care alimentația zilnică are un impact major asupra felului în care ne simțim. Este dovedit științific că dieta la menopauza și antrenamentul fizic sunt mijloace eficiente de reducere a simptomelor, dar și a riscurilor de boli cardiovasculare, diabet sau cancer.

În plus, și aspectul fizic care ne îngrijorează de obicei, grăsimea abdominală, tonusul pielii sau părul sunt influențate de ceea ce mâncăm zilnic.

Simptomele menopauzei, bufeurile, creșterea în greutate, irascibilitatea, scăderea rezistenței fizice, nu apar toate deodată. Și nu toate femeile au aceeași constelație de simptome. De aceea, dieta la menopauza nu poate urma un plan unic, valabil pentru toate femeile.

Dieta mediteraneană este un tip de nutriție pentru care există deja multe argumente științifice. Face parte din recomandările medicale de reducere a riscurilor de îmbolnăvire datorită conținutului predominant de fructe și legume.

Principiile dietei mediteraneene ajută toate aspectele pe care vrem să le îmbunătățim la menopauză. Alimentația este bogată în micronutrienți și antioxidanți de care începem să ducem lipsă la 40-50 ani. În plus, nu exclude complet nicio categorie alimentară.

Am putea spune că dieta la menopauza este bine să respecte principiile dietei mediteraneene plus atenție la calorii și la eliminarea băuturilor carbogazoase îndulcite.

Din varietatea alimentelor pe care le putem consuma în dieta mediteraneană, unele trebuie să aibă loc cu precădere în farfuria femeii la menopauză. Și asta pentru că nutrieții pe care îi aduc combat în mod cert unele din simptome.

5 alimente pe care trebuie să punem accent în dieta la menopauza

Pește

Peștele, mai ales cel gras cum este somonul sau tonul, este o sursă bogată de omega-3, proteine de calitate, vitamine și minerale.

Uleiul de pește alături de vitamina B6 reduc frecvența și severitatea bufeurilor. Consumul constant de alimente cu aport acestor nutrienți este util la menopauză.

Află mai mult Rețetă: Somon în folie cu legume rumenite pe grătar

Fasole și linte

Fasolea și lintea sunt surse vegetale de proteine utile atunci când vrem să reducem consumul de carne.

Pe de altă parte, fasolea, ca și năutul și lintea sunt bogate în fibre și ajută la un control mai bun al glicemiei. Se știe că la menopauză riscul de diabet tip 2 crește. Aproximativ 13% din femei dezvoltă un diabet la menopauză chiar dacă nu aveau probleme cu glicemia anterior.

Fasolea este bogată în magneziu și triptofan, elemente care îmbunătățesc senzația psihică de bine și pot reduce fluctuațiile de dispoziție care însoțesc menopauza.

Nu trebuie să gătim tot timpul ciorbă de fasole sau iahnie. Ci doar să luăm în calcul introducerea boabelor fierte de fasole, linte sau năut în salatele pe care le consumăm.

Află mai mult Rețetă: Salata de ardei copți cu spanac și linte

Ulei de măsline și avocado

Creștem aportul de grăsimi consumând ulei de măsline sau avocado. Dar și grăsimile au rolul lor. Ajută la producția unor hormoni, la absorbția unor vitamine și ne dau senzația de sațietate pentru mai mult timp.

Se știe că scăderea nivelului de estrogeni la menopauză este însoțită și de o creștere a apetitului. Dressingul de salată cu ulei de măsline sau feliile de avocado adăugate în salată ne dau senzația de sațietate pentru mai mult timp.

Află mai mult Rețetă: Cartofi dulci cu cremă de brânză și avocado

Iaurt

Menopauza afectează sănătatea oaselor și crește riscul de osteoporoză. Aportul zilnic de calciu și vitamina D sunt esențiale, dar nu sunt suficiente.

Este demonstrat că un anumit tip de exerciții fizice practicate constant cresc masa osoasă pe care o pierdem accelerat odată cu intrarea în menopauză.

Excesul de calciu prin suplimente alimentare poate avea efecte secundare, de aceea este bine să apelăm și la sursele alimentare de calciu cum sunt produsele lactate, sardinele sau legumele cu frunze verzi.

Vitamina D o procurăm mai greu prin alimentație. Contactul cu lumina soarelui, mai ales pe timpul verii și aportul prin suplimente toamna și iarna reprezintă conduita optimă.

Sunt recomandate 2-3 porții de lactate pe zi: un iaurt mic, o felie de brânză sau 200 ml de lapte, de exemplu. Iaurtul, în plus, vine cu microorganisme care ajută florei intestinale.

Află mai mult Flora intestinală: cum ne influențează și cum o influențăm?

Soia

Soia conține fitoestrogeni care reduc simptomele menopauzei. Pe lângă acești estrogeni din plante, soia stimulează producția de equol, un estrogen format în intestine și care poate ajuta natural la diminuarea bufeurilor.

Poți să înlocuiești carnea cu soia de 2 ori pe săptămână și, pe lângă aportul de fibre obții și celelalte efecte benefice care te interesează la menopauză.

Află mai mult Cum te ferești de anemie fără să consumi prea multă carne?

De reținut despre dieta la menopauza

Dieta mediteraneană, bazată pe fructe, legume, pește și cereale integrale acoperă și nevoile de la menopauză.

În plus, câteva din alimentele specifice alimentației mediteraneene trebuie să capete mai mult spațiu în farfurie dacă urmărim să reducem simptomele și riscurile menopauzei.

Pe lângă asta, hidratarea suficientă și evitarea cât mai mult posibil a alimentelor procesate (mezeluri, bacon, semipreparate etc) va aduce după sine creșterea consumului de alimente bune.

Alege mereu câteva nuci pentru o gustare. Migdale, alune, fistic sau nuci obișnuite. Sunt sățioase și te ajută să eviți micile gustări nesănătoase cu care ești obișnuită (biscuiți, prăjituri, croissant).

Uită de băuturile tip cola. Nu mai este vârsta la care să nu te intereseze consecințele a ceea ce consumi.

Dieta mediteraneană: 9 beneficii pentru care este dieta nr. 1

Surse

Durere lombara: Remedii naturale eficiente

Cauze diverse pot provoca durere lombara și de aceea uneori este resimțita ca durere acuta puternica, alteori ca arsură sau durere care pleacă pe picior. Durerea lombara poate fi constantă sau intermitentă, se agravează la ședere prelungită, iar alteori la mers.

Deși este neplăcută, durerea lombara poate ceda la remedii naturale obișnuite. Mai rar este nevoie de intervenție chirurgicală.

Cauze majore pentru durere de spate:

Alteori, durerea lombară nu are legătură cu coloana, ci trebuie să ne gândim la probleme de rinichi, cum este pielonefrita.

Află mai mult Durere de rinichi vs durere lombara: care este diferența?

Ce remedii naturale sunt eficiente pentru durere lombara?

1. Continuă să fii activ fizic

Mai demult se recomanda pentru lombosciatica repausul total.
S-a constatat că nu este util în combaterea durerii.

Ghidurile medicale actuale recomandă evitarea repausului la pat. Prima recomandare pentru durere acută și cronică este să rămâi activ. Atât cât poți.

Mersul, evitarea poziției șezânde pentru perioade lungi ajută la diminuarea durerii. Chiar dacă este dureros, caută să mergi câteva minute la fiecare oră.

2. Exerciții fizice pentru durere lombara

Exercițiile McKenzie sunt utilizate pentru dureri de spate, dureri de coloană cervicală sau extremități.

Pentru durerile de spate, scopul inițial al terapiei McKenzie este centralizarea durerii: dispariția durerii din picior și localizarea ei doar la nivelul coloanei lombare.
În general durerea lombară este mai bine tolerată decât durerea pe membrul inferior.

Terapia McKenzie este utilizată atât pentru durerea acută, cât și pentru cea cronică.

Află mai mult Exercițiile McKenzie pentru durere de spate si dureri cervicale

3.Terapia cald-rece

Aplicarea alternativă de căldură locală sau compresă rece este foarte utilă.

Se pot folosi sticle cu apă fiartă sau cu gheață. Aplicarea se face pt 10-15 min de 3-4 ori pe zi.
Aplicarea nu se face direct pe piele. Sticlele trebuie învelite într-un prosop pentru a evita afectarea pielii.

Mai ușor este dacă folosim comprese cu gel cald/ rece. Punguța cu gel se poate introduce în apă fiartă dacă dorim o compresă caldă. Sau la congelator, dacă dorim o compresă rece.
Compresele cu gel sunt utile și pentru calmarea altor tipuri de dureri (de exemplu, durerile abdominale)

4. Acupunctura

Acupunctura este indicată pentru durerea lombară acută și cronică și este inclusă în ghidurile medicale de tratament.

Ședințele de acupunctură se fac la început de 2-3 ori/ săptămână, câteva săptămâni la rând. Ulterior se intră într-un program de întreținere.

Informează-te înainte despre pregătirea, experiența și rezultatele persoanei care practică acupunctura.

Potrivit medicinei tradiționale chineze, durerea provine din blocarea energiei care circulă în lungul unor meridiane ale corpului. Deblocarea acestei energii este scopul acupuncturii.

Alte teorii susțin că efectul acupuncturii se datorează eliberării unor substanțe opioide naturale. Acestea calmează durerea.

Indiferent de explicație, acupunctura este considerată o metodă de tratament utilă pentru durerea de spate având în vedere rezultatele pozitive.

Află mai mult Acupunctura: 10 simptome pentru care este utilă

5. Manipularea coloanei

Chiropracticienii practică manipularea coloanei vertebrale pentru a restabili mobilitatea articulațiilor.

Cu ajutorul mâinilor sunt mobilizate articulațiile astfel încât musculatura să se relaxeze.

Este o metodă terapeutică complementară. Dar trebuie să vă asigurați că cine o practică are competența necesară.

Metoda se practică o dată pe săptămână. În paralel se mențin exercițiile fizice.

6. Masajul

Eficiența masajului nu este demonstrată clar de studiile clinice. Dar nu este contraindicat.
Ameliorează durerea acută sau cronică pentru durate scurte de timp.

Află mai mult Top 10 cele mai bune saltele de pat ca să scapi de durere

7. Capsaicina aplicată local

Capsaicina este ingredientul activ din ardeiul iute. Aplicată pe piele, capsaicina poate avea efect analgetic.

Plasturii cu capsaicină (plasturi cu ardei iute) trebuie să aibă o concentrație de 8% pentru a fi eficienți.

Crema cu capsaicină 0.025% se aplică de 3-4 ori pe zi.

Află mai mult Unguent antiinflamator: cum îl alegi pe cel mai eficient?

8. Balneoterapia

Este o metodă străveche. Deși nu este inclusă în ghidurile terapeutice, un studiu din 2019 a concluzionat eficiența în reducerea durerii.

De asemenea, este îmbunătățită mobilitatea și redus substanțial stresul durerii cronice.

Sciatica: este necesară operația?

Când trebuie sa mergi imediat la medic pentru durere lombara?

durerea coboară pe picior, sub nivelul genunchiului
simți amorțeală la nivelul membrului inferior plus inghinal și la nivelul rectului
există retenție de urină sau incontinență urinară
durerea este însoțită de febră, frisoane, greață, dureri de stomac
durerea lombară a fost provocată de un traumatism
durerea este atât de puternică încât te face să te miști continuu
durerea nu se modifică după 2-3 săptămâni

Lombosciatica: ce medicamente sunt utile?

Surse

Regim pentru gastrita: ce alegem? ce evitam?

0

Gastrita este inflamanția mucoasei gastrice. Provoacă durere, indigestie, balonare, greață și senzație de arsură gastrică. Toate aceste simptome pot fi agravate de unele alimente, de aceea până la vindecarea inflamației este necesar un regim pentru gastrita.

Regimul pentru gastrită elimină alimentele care agravează simptomele. Dar nu este o dietă excesiv de restrictivă.

De asemenea, se bazează pe alimente care aduc și alte beneficii sănătății.

În funcție de cauza gastritei și de răspunsul la tratament, dieta va fi necesară temporar, câteva săptămâni, sau pe perioade mai lungi de timp.

Regim pentru gastrita: ce beneficii aduce?

Dieta contribuie la atenuarea simptomelor și la prevenirea agravării gastritei. Scopul regimului alimentar este de a reduce inflamația.

Inflamația mucoasei gastrice duce la diminuarea secreției de mucus protectiv. Mucoasa rămâne astfel expusă acidului gastric secretat de stomac pentru digestia alimentelor.

Atacarea mucoasei gastrice de către acidul clorhidric poate agrava gastrita ducând la apariția ulcerului gastric. Ulterior apar și alte complicații:

  • anemia – provocată de sângerarea mucoasei
  • anemia pernicioasă – provocată de absorbția deficitară a vitaminei B12
  • peritonita – dacă apare ulcerul gastric și acesta perforează stomacul
  • cancer gastric

Regimul pentru gastrita reduce inflamația mucoasei gastrice și previne complicațiile gastritei.
Este util și pentru diminuarea simptomelor gastrice care apar în sarcină.

Recomandarea generală este evitarea alimentelor și băuturilor care irită stomacul.

Dar dieta este flexibilă. Oamenii reacționează diferit la diferite alimente.

Dacă un aliment considerat nepotrivit la gastrită nu te deranjează, nu agravează simptomele, poți să-l consumi.

Află mai mult Durere de stomac: este ulcer sau gastrită?

Regim pentru gastrita: ce alegem? ce evităm?

Alimente recomandate:

  • fasole
  • legume
  • ouă (nu prăjite)
  • fructe de mare
  • miere
  • legume care nu stimulează aciditatea gastrică: castraveți, morcovi, cartofi, dovleac
  • fructe cu puține zaharuri: căpșuni, afine, mere
  • brânzeturi cu sare puțină
  • orz, ovăz
  • turmeric, ghimbir, mentă
  • iaurt simplu, degresat
  • orez
  • carne de pasăre fără piele
  • pâine și paste din făină integrală

Poți consuma ouă dacă ai gastrită, dar nu prăjite, nu amestecate cu brânză, nu condimentate cu piper.

Alimente de evitat:

  • fructe și legume care stimulează aciditatea: citrice, ceapă, roșii, usturoi
  • alcool
  • ciocolată
  • porumb și produse din porumb
  • băuturi energizante
  • ouă prăjite
  • înghețată, prăjituri, patiserie
  • marinate, maioneze, sosuri
  • carne procesată: cârnați, hot-dog
  • alimente gata preparate
  • carne roșie, carne de rață sau de gâscă
  • carne afumată
  • băuturi carbogazoase
  • condimente: piper, chilli, boia
  • roșii și produse din roșii: suc, sosuri, bulion

Află mai mult Alimente bune pentru arsuri gastrice

Când trebuie să mănânci?

Sistemul digestiv nu funcționează optim când ai gastrită. De aceea, cantitățile mari de alimente care trebuie procesate sau distanțele mari dintre mese nu sunt recomandabile.

Dacă ai gastrită, este indicat să mănânci mai des și cantități mai mici.

Reducerea cantității de alimente la cele 3 mese poate fi compensată cu mici gustări între mese.

Află mai mult Care este cel mai bun ulei de gătit?

Cum să gătești alimentele la regim pentru gastrită?

Regimul pentru gastrita restricționează grăsimile. Alimentele prăjite, untul, sosurile grele vor fi de evitat deoarece pot agrava inflamația.

Metodele de gătit cu grăsimi puține preferabile: la cuptor, fiert, înăbușit.

Vor fi evitate alimentele excesiv de aromate sau condimentate cu: piper, usturoi, boia, nucșoară, muștar.

Este mai puțin probabil să irite stomacul:

  • busuioc
  • oregano
  • cimbru
  • salvie
  • tarhon

Turmeric și ghimbir ar putea avea chiar efect antiinflamator, util la gastrită.

Roșiile, ceapa și usturoiul sunt ingrediente problematice la gastrită.

Ce medicamente se folosesc pe lângă regimul alimentar?

Medicamentele care reduc cantitatea de acid secretată de stomac sau care tamponează acidul sunt utile în gastrită.

Inhibitorii de pompă de protoni: omeprazol, esomeprazol, lanzoprazol ș.a.

Blocanții de receptori H2: ranitidina, famotidina ș.a.

Dacă gastrita este provocată de infecția cu Helicobacter pylori atunci este necesară și o cură de antibiotice pe lângă regimul alimentar.

Gastrita: simptome, analize, tratament

Surse

2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă