Caută
Acasă Blog Pagina 15

Durere de ureche: este otită sau nu?

Servus Med
-
0
Durere de ureche: este otită sau nu?

Durere de ureche sau otalgie este cauzată frecvent de otită, infecția și inflamația urechii. Dar nu totdeauna. Uneori temperatura scăzută sau înotul în apă rece provoacă durerea de urechi fără să fie vorba despre infecție.

Urechea externă este porțiunea pe care o vedem plus canalul auditiv care merge până la timpan.

Urechea medie este porțiunea din spatele timpanului, este un spațiu care conține aer și care este frecvent expus la infecții.

Urechea internă este o porțiune pe care medicul nu o poate vedea la examinare; de aici pornesc și legăturile nervoase ce transmit semnalele auditive către creier, dar și componentele anatomice care ne ajută să ne menținem echilibrul.

Durere de ureche cauzată de otita medie

Dacă durerea de ureche este cauzată de infecție și inflamație a urechii medii (otita medie), simptomele care ne anunță sunt:

  • durere de ureche pe o singură parte și mai ales în poziție culcată
  • tulburări de auz: sunete înfundate, scăderea auzului
  • senzația că urechea este plină
  • secreție care se scurge din ureche (otoree)
  • febra

La copii, otita apare frecvent în contextul unei răceli, în care observăm rinita și tusea.

La bebeluși, semnele de otită pot fi:

  • duce mânuța la ureche
  • nu răspunde imediat la diversele sunete
  • febră
  • greață, vomă, diaree
  • iritabilitate excesivă, plâns
  • apetit scăzut
  • lipsa interesului pentru joacă

Durere de ureche cauzată de otita externă

Otita externă este o infecție a canalului auditiv.

Semnele de otită externă sunt ușor de recunoscut:

  • durerea de ureche se accentuează atunci când tragi de lobul urechii
  • senzația de ureche plină, înfundată
  • mâncărimi, prurit
  • secreție gălbuie sau clară
  • scăderea auzului

Otita externă apare frecvent după înot. Apa rămâne nedrenată din urechi. Sau atunci când ștergem urechile cu bețișoare, după baie.

Se creează mici leziuni ale pielii care sunt poartă de intrare pentru germeni.

Durere de ureche cauzată de infecția urechii interne

Infecția urechii interne înseamnă afectarea organului de echilibru.

De obicei nu se însoțește de durere. Dar poate provoca:

  • vertij
  • greață și vărsături
  • tinitus (țiuit în urechi)
  • pierderea temporară a auzului

Află mai mult ⮕ Tinitus: de ce apare țiuit în urechi?

Cum știm dacă s-a spart timpanul?

Timpanul are o structură fină care poate suferi leziuni la traumatisme, modificări bruște de presiune sau chiar. la zgomote exagerat de puternice.

Timpanul se mai poate sparge și ca urmare a infecției (otita medie).

Semnele că timpanul s-a spart sunt: pierdere bruscă a auzului, lichid care se scurge din ureche, sunete în ureche.

De ce nu este bine să îndepărtezi cerumenul?

Cerumenul care se produce în ureche este util: protejează canalul auditiv extern.

Nu trebuie îndepărtat cu bețișoarele cu coton sau cu chibritul cu vată. Există risc de leziuni ale timpanului sau ale canalului auditiv. Și crește pericolul de otită externă.

Dacă ai senzația de ureche plină sau de diminuare a auzului este bine să mergi la medic.

Medicul ORL-ist poate îndepărta dopul de cerumen, dacă există. Sau poate să-ți recomande o soluție ce dizolvă cerumenul, de obicei sub formă de spray sau picături.

Durere de ureche în avion

Când avionul schimbă altitudinea, când facem scufundări, iar uneori chiar la mersul cu mașina poate apărea durerea de ureche.

Durerea se datorează variațiilor de presiune ce pot provoca chiar leziuni ale timpanului (barotita).

Durerea de ureche poate să dispară rapid sau poate dura zile.

Află mai mult ⮕ Călătoria cu avionul: cum te afectează și ce trebuie să faci?

Ce este trompa lui Eustachio?

Trompa lui Eustachio este un tub îngust care conectează cavitățile nasului cu urechea medie.

Are câteva roluri esențiale:

  • menține egală presiunea din urechea medie
  • protejează urechea medie de a veni în contact cu bacterii și virusuri
  • ajută la drenarea secrețiilor din urechea medie

Dacă acest conduct se astupă, în urechea medie se pot bloca lichid și bacterii. Și astfel apare otita.

Semnele că s-a blocat trompa lui Eustachio sunt:

  • durere de ureche
  • amețeală
  • diminuarea auzului
  • pocnete în ureche.

Când apare durerea de ureche fără să fie otită?

Dacă urechea nu este de vină pentru apariția durerii, atunci cauza poate fi:

Sinuzita – infecția și inflamația sinusurilor care sunt cavități în structura oaselor din spatele nasului, dintre ochi, la nivelul obrajilor.

Simptomele însoțitoare pot fi: febra, congestia nazală, durere de dinți și durere de cap.

Abcesele dentare pot da durere de ureche care se accentuează la cald sau rece sau atunci când mâncăm.

Articulația temporo-mandibulară dintre mandibulă și osul temporal poate fi afectată de artrită. Durerea de ureche se accentuează la deschiderea și închiderea gurii.

Mai rar cauza durerii de ureche poate fi o tumoare, malignă sau benignă: neurinom de nerv acustic (tumoare benignă), cancer nazofaringian.

Citește mai departe…

Durerea de ureche la copii
6 cauze de mâncărimi în urechi
Căștile audio: este bine să dormi cu ele pe urechi?
Sinuzita acută. Remediile cele mai eficiente

Bibliografie

6 cauze de mâncărimi în urechi și cum le poți evita

Servus Med
-
0
6 cauze de mâncărimi în urechi și cum le poți evita

Dacă ai mâncărimi în urechi și ești tentat să te cureți cu un bețișor cu vata, oprește-te! S-ar putea ca tocmai curățarea excesivă a urechilor să fie cauza mâncărimilor.

Bețișoarele de urechi nu trebuie introduse în canalul auditiv. Sunt destinate curățării pavilionului, porțiunea externă a urechii. Dar cel mai corect este să ștergem urechea la exterior cu prosopul, după ce ne-am făcut duș, fără să insistăm și fără să apelăm la bețișoare.

Dacă pe lângă mâncărimi, din ureche se scurg și secreții poate fi vorba de o infecție ce trebuie tratată.

6 cauze de mâncărimi în urechi

1. Curățarea excesivă a urechilor

Cerumenul care se formează în ureche are rol protector. Are proprietăți antibacteriene și antifungice.

Curățarea excesivă prin introducerea bețișoarelor de urechi în profunzime îndepărtează protecția și, de obicei, agravează mâncărimile.

Totodată ceara va fi împinsă către timpan și îți va crea senzația de ureche înfundată.

2. Afecțiuni ale pielii

Afecțiunile dermatologice ca eczema sau psoriazis pot afecta diverse regiuni ale pielii, inclusiv în zona urechilor.

Medicul specialist poate examina urechile și poate confirma dacă există o problemă dermatologică.

Află mai mult ⮕ Tipuri de psoriazis: Ghid vizual

3. Dermatita de contact

Poate fi vorba despre o sensibilitate a pielii la metalele din care sunt făcuți cerceii. Nichelul este unul din metalele care provoacă frecvent alergii cutanate.

Ideal este să eviți contactul cu bijuteriile care observi că produc mâncărimi de urechi.

Mai pot provoca mâncărimi în urechi și șamponul, fixativul sau materialele din care sunt produse căștile de urechi pe care le folosești (cauciuc, plastic etc).

Senzația de mâncărime poate să apară în câteva zile după ce ai început să folosești un șampon nou sau căștile. Dar poate dura și ani până ce se dezvoltă o reacție alergică.

Sunt mai susceptibili la asemenea reacții cei care au și dermatită atopică.

Află mai mult ⮕ Ce este dermatita atopică și cum o poți evita?

4. Alergii alimentare și alergia la polen

Alergia de primăvară sau rinita alergică este caracterizată prin rinoree excesivă care adesea se însoțește de mâncărimi ale feței și mâncărimi în urechi.

Antihistaminicele calmează, de obicei, aceste simptome.

Sunt și alergii alimentare care dau senzația de mâncărime în urechi.

Află mai mult ⮕ Cum să reduci eficient simptomele alergiei la polen?

5. Disfuncția trompei lui Eustachio

Unele persoane resimt mâncărimi în profunzimea urechii de fiecare dată când înghit.

Trompa lui Eustachio este un conduct cartilaginos care face legătura între nas, faringe și urechea medie.

În repaus, când musculatura nu se contractă, trompa lui Eustachio este închisă. Dar se deschide când înghițim, strănutăm, căscăm. Când se deschide, permite egalizarea presiunilor dintre urechea medie și mediul exterior.

Medicul specialist ORL poate să confirme această cauză de mâncărimi în ureche și să excludă alte cauze mai grave cum este carcinomul nazofaringian.

Dispozitivele de auto-inflație (Otovent) folosite de 2-3 ori pe zi pot duce la corectarea acestei disfuncții.

6. Otita

Otita fungică, provocată de ciuperci, apare mai frecvent în perioadele calde ale anului, dar și la persoane cu diabet sau alte afecțiuni cronice.

Senzația de mâncărime este însoțită și de cea de plenitudine a urechii și de tinitus.

Tratamentul cu antimicotice (clotrimazol, fluconazol) sau cu soluție de acid acetic 2% trebuie urmărit de medic.

Află mai mult ⮕ Durere de ureche: este otită sau nu?

Otita externă

Otita externă este o infecție a urechii externe: pavilionul urechii și conductul care ajunge la timpan.

Apare mai frecvent la înotători când rămâne apă în ureche. Dar și la copii.

Simptome frecvente:

  • ureche roșie, iritată
  • secreție a urechii
  • durere la mișcarea capului sau când tragem de lobul urechii
  • febră

Află mai mult ⮕ Otita externă: prevenire și tratament

Ce să faci dacă ai mâncărimi în urechi?

Dacă ai mâcărimi în urechi:

• încearcă să nu te scarpini

• identifică dacă senzația de mâncărime apare după contactul cu anumite obiecte (cercei, căști) sau alimente și încearcă să eviți

• pune o compresă rece până ce dispare senzația

• creme pe bază de hidrocortizon și antihistaminice opresc mâncărimile

• dacă mâncărimile sunt însoțite și de secreții mirositoare, țiuit în urechi sau diminuarea auzului, sfătuiește-te cu medicul.

Dacă vrei să îndepărtezi ceara din urechi:

• pune câteva picături de ulei mineral (de exemplu, ulei de măsline), lasă să acționeze și apoi așteaptă ca cerumenul să se autoelimine.

• folosește picături otice special destinate pentru dizolvarea cerumenului (pe bază de hidrogen peroxid).

• dacă nu ești sigur că timpanul este intact, mergi la medic pentru îndepărtarea cerumenului.

Citește mai departe…

Tinitus: de ce am țiuit în urechi?
Tratamentul cu laser pentru tinitus
Căștile audio: este bine să dormi cu ele pe urechi?

Bibliografie
  • Symptom: Itchy ear. Hearing J. 2014
  •  Evaluation of the safety and efficacy of a novel product for the removal of impacted human cerumen. BMC Ear Nose Throat Disord. 2017
  • Self-ear cleaning practices and the associated risk of ear injuries and ear-related symptoms in a group of university students. J Public Health Afr. 2017

Rinita alergică: ce spray nazal alegem?

Servus Med
-
0
Rinita alergică: ce spray nazal alegem?

Rinoree, congestie nazală, nas înfundat, prurit (senzație de mâncărime), ochi înlăcrimați, sunt simptomele rinitei alergice. Spray nazal este o măsură eficientă pentru reducerea simptomelor, dar care este cel mai eficient?

Afecțiunea este declanșată de diverși alergeni (praf, polen, mucegai etc). Histamina eliberată de organism produce simptomele rinitei alergice.

Metodele de tratament includ:

1.evitarea alergenului
2.administrarea topică intranazală de corticosteroizi, antihistaminice, anticolinergice,decongestionante nazale
3.imunoterapia

Spray-urile nazale pentru rinita alergică sunt considerate de către unii specialiști ca fiind cea mai eficientă metodă de tratament. Chiar mai eficientă decât antihistaminicele orale.

Spray-urile nazale se mai numesc și tratamente topice.

Rinita alergică. Ce spray nazal alegem?

I. Spray nazal cu corticosteroizi

Sprayurile nazale cu corticosteroizi sunt probabil cele mai eficiente în tratarea rinitei. Sunt multe variante în farmacii, toate eliberându-se cu prescripție medicală.

Exemple: spray cu fluticazona, mometazonă, budesonid, flunisolid, triamcinolon, beclometazona. Denumiri comerciale: Flixonase (fluticazona), Nasonex (mometazona), Rhinocort Aqua (budesonid), Nasacort (triamcinolon), Beconase (beclometazona) ș.a.

Spray cu budesonid este singurul avizat de FDA pentru a fi utilizat la gravide.

Un dezavantaj al spray-urilor cu corticosteroizi este că le trebuie un anumit timp ca să-și facă efectul; de obicei necesită 6-10 ore pentru a se atinge rezultatul favorabil; dar efectul semnificativ este observabil după 2-4 săptămâni de utilizare.

Acest mod de acțiune este de obicei greu de înțeles pentru persoana cu rinită care așteaptă un efect imediat.

Cele mai frecvente efecte secundare sunt: iritarea mucoasei nazale, senzație de iritație în gât, durere de cap, sângerare nazală (epistaxis); de obicei, sunt efecte secundare ușoare.

Spray-urile cu corticosteroizi nu s-a dovedit a avea efecte secundare similare corticosteroizilor administrati per os.

O atenție sporită trebuie să aibă persoanele cu glaucom; corticosteroizii nazali cresc presiunea intraoculară și agravează glaucomul

Află mai mult ⮕ Alergii de primăvară: Tot ceea ce trebuie să știi

II. Spray nazal cu antihistaminice

Azelastina și olopatadina sunt aprobate FDA (Food and Drug Administration). Efectul apare în 15 min și durează aproximativ 4 ore.

Efectele secundare sunt minore: gust amar după pulverizarea intranazală, cefalee, iritarea ușoară a mucoasei nazale, epistaxis, efect sedativ.

Combinația cu rezultate foarte bune:
Sprayul nazal cu azelastină și propionat de fluticazonă poate ameliora simptomele rinitei alergice în 5 minute

Combinația aceasta numită MP-AzeFlu, a fost aprobat în România în 2013 (sub denumirea comercială Dymista) pentru ameliorarea simptomelor de rinită alergică sezonieră şi perenă moderate până la severe la pacienți adulţi şi adolescenţi (+12 ani)

III. Spray nazal cu anticolinergice

Acest tip de spray funcționează în rinitele alergice și non-alergice, dar și pentru simptomele de răceală obișnuită. Ameliorează rinoreea, dar nu și senzația de mâncărime.

Necesită administrare de 3-4 ori pe zi. Efectele secundare sunt minore: uscăciunea nasului, iritație nazală.

Exemple: spray cu ipratropium (Atrovent Nasal).

Există și varianta ipratropium + decongestionant nazal (Vibrocil Duo), dar trebuie ținut cont de efectele secundare ale decongestionantelor nazale

Află mai mult ⮕ Rinita alergică vs Rinita non-alergică

Ce mai putem face pentru ameliorarea rinitei alergice?

Picături oculare

Picăturile oculare ameliorează simptomele oculare în 15-20 min.

Variante de picături oculare: cu azelastina, ketotifen, alcaftadina, nafazolina

Denumiri comerciale: Allergodil (azelastina), Zaditen (ketotifen), Optanol (olopatadina), Proculin (nafazolina).

Irigarea nasului cu soluție salină

Ne putem prepara singuri soluția salină pentru irigarea nasului: 3 linguri sare neiodată + 1 lingură bicarbonat + 1 cană de apă fiartă și răcită.

Acupunctura

Unele studii susțin efectele benefice ale acupuncturii în diminuarea simptomelor alergiei sezoniere.

Experții recomandă începerea ședințelor de acupunctură cu 2 luni înaintea declanșării rinitei alergice (simptomele sunt anuale și se declanșează cam în aceeași perioadă).

Medicul de familie și medicul alergolog poate să ne ofere sfatul potrivit în alegerea variantei de tratament.

Afecțiunile asociate rinitei alergice sunt cele de care trebuie ținut cont în alegere.

Citește mai departe…

Sinuzita acută: remediile cele mai eficiente
Alergia la polen: măsuri eficiente ca să reduci simtomele
Sindromul alergiei orale
Astm alergic: declanșare, simprome, tratament
Tusea alergică: remedii și prevenire

Bibliografie

Sinuzita acută. Remediile cele mai eficiente

Servus Med
-
0
Sinuzita acută. Remediile cele mai eficiente

Sinuzita acută (rinosinuzita) este afecțiunea în care mucoasa care tapetează sinusurile se inflamează. Inflamația explică durerea facială, durerea de cap și fenomenele însoțitoare: edem, secreții abundente, nas înfundat, dificultăți la respirație.

Sinuzita poate apărea la o simplă răceală și se rezolvă, de obicei, în aproximativ 10 zile, cu remedii aplicate acasă. Dacă se complică și vindecarea trenează peste 12 săptămâni, sinuzita devine cronică.

Sinusurile sunt cavități osoase din vecinătatea nasului. Țin de oasele feței. Sunt căptușite cu mai multe straturi de celule care formează mucoasa sinusurilor.

Această mucoasă se poate infecta și inflama în contextul unei răceli sau gripe. Inflamația mucoasei împiedică secrețiile să se dreneze corect și complet. Astfel se justifică simptomele.

Când se complică răceala cu sinuzita acută?

Răceala sau gripa sunt infecții virale. Dar nu la oricine simpla răceală se complică cu sinuzită. Prezența polipilor nazali sau a unei alergii favorizează apariția inflamației și la nivelul sinusurilor.

Cel mai frecvent sinuzita acută devine cronică dacă există și alergie la praf, polen, mucegai sau spori de ciuperci.

Modificările structurale, incluzând polipii, fracturile sau îngustarea pasajului nazal pot favoriza persistența inflamației declanșată de o răceală. La fel se întâmplă și când apărarea imunitară este mai slabă.

Dacă simptomele de sinuzita persistă mai mult de 8-12 săptămâni se consideră că sinuzita este cronică.

Află mai mult ⮕ Rinita alergică vs rinita non-alergică

Care sunt simptomele de sinuzită acută?

Sinuzita apare frecvent după răceală sau gripă.

Simptomele pot fi:

  • durere și senzație de presiune la nivelul pomeților obrajilor, ochilor și frunții
  • nas înfundat
  • afectarea mirosului și a gustului
  • mucozități de culoare verde/galbenă eliminate prin nas
  • tuse care se agravează noaptea
  • respirație urât mirositoare
  • durere de cap
  • febră de 38 grade sau peste
  • durere de dinți
  • respirație dificilă
  • oboseală

Aceste simptome pot dura în jur de 10 zile și putem observa o îmbunătățire a situației de la o zi la alta.

Află mai mult ⮕ Simptomele care te avertizează că sinuzita s-a complicat

Sinuzita acută: tratament

Nu orice sinuzită necesită obligatoriu tratament antibiotic. Cele mai multe se rezolvă fără antibiotice.

Medicul știe semnele de gravitate și, de multe ori, alege să întârzie prescrierea antibioticului observând evoluția.

Secrețiile nazale galben-verzui nu sunt un semn că antibioticele sunt necesare.

De aceea, nu este recomandabil să solicităm medicului de familie o rețetă de antibiotice. Ne expunem la riscul apariției rezistenței la antibiotice și, ulterior, când antibioticele vor fi absolut necesare în altă afecțiune, organismul nu va mai răspunde corect la tratament.

Până la aprecierea necesității antibioticelor medicul poate recomanda:

  • spray nazal decongestionant

Aceste spray-uri se pot folosi 3-4 zile pentru a favoriza drenarea secrețiilor.

  • antihistaminice (aerius, xyzal, claritin ș.a.)

Medicamentele antihistaminice sunt antialergice și reduc inflamația provocată de alergii, îmbunătățind și simptomele sinuzitei.

Între timp, sunt foarte utile remediile simple pe care le putem aplica acasă.

Află mai mult ⮕ Durere puternică în gât: sunt necesare antibiotice?

Remediile cele mai bune pentru sinuzita acută

Putem încerca unele remedii înainte de a ne adresa medicului de familie. Cele mai multe au în vedere metode eficiente de eliminare a secrețiilor pentru a preveni infectarea sinusurilor.

Umidificarea corespunzătoare a aerului din cameră

Umidificatoarele sunt special destinate pentru umezirea aerului din camera unde stăm cel mai mult.

Aerul umed împiedică uscarea secrețiilor și favorizează drenajul.

Dezavantajul cel mai mare al umidificatoarelor este că se pot popula cu bacterii și mucegai după un timp de nefolosire. Instrucțiunile de curățare sunt importante.

Tot pentru umezirea aerului se pot folosi pe timpul nopții prosoape îmbibate cu apă și puse pe calorifer.

Hidratare optimă

Hidratarea cu apă, sucuri naturale, ceaiuri din plante, ajută la fluidificarea secrețiilor și previne blocarea acestora în sinusuri.

Odihna

Chiar dacă nu ți se pare că are o legătură directă cu sinuzita, are, în schimb, cu imunitatea.

Somnul ajută sistemul imunitar să funcționeze corect. Cercetătorii au observat că somnul corespunzător reduce riscul de infecții sau îmbunătățește evoluția infecției când aceasta apare.

Poziția la somn

Somnul cu capul mai ridicat față de restul corpului, cu pernă în plus, favorizează drenajul mucusului.

Calmarea durerii

Se folosesc analgezice: aspirina, acetaminofen (paracetamol) sau ibuprofen sau alte antiinflamatoare nesteroidiene.

Compresele calde aplicate pe zonele dureroase sunt, de asemenea, utile.

Decongestionante nazale

Spray-urile decongestionante se aplică în fiecare nară. Acționează reducând inflamația și ajută la drenarea mucusului.

Au însă și un dezavantaj major. Folosirea lor mai mult de 3-4 zile la rând poate duce la apariția congestiei nazale după ce le întrerupem și ne pot face dependenți de folosirea lor pentru a putea respira.

Decongestionantele spray nu se folosesc la copii sub 6 ani.

Inhalații

Inhalarea de abur deasupra unei oale cu apă fierbinte poate fi de folos pentru drenarea secrețiilor; dușurile fierbinți pot avea același efect.

Inhalația este bine să dureze 10-15 min și poate fi repetată pe parcursul zilei.

Curățarea nasului cu soluție salină preparată în casă

– se fierb 0,5 litri de apă și se lasă la răcit
– se adaugă în apă 1 linguriță sare neiodată și 1 linguriță bicarbonat
– se spală mâinile cu apă și săpun
– se trage pe nas apa cu sare și bicarbonat, alternativ pentru fiecare nară
– se repetă operațiunea până ce se simte o îmbunătățire
– în fiecare zi se prepară o soluție proaspătă

Sarea nu trebuie să fie iodată deoarece iodul poate accentua iritația mucoasei.

Dacă la folosire percepem o senzație deranjantă de arsură putem crește cantitatea de bicarbonat din soluție.

Metoda are scopul de a împiedica uscarea secrețiilor, formarea de cruste și ulterior blocarea drenajului acestora.

Există și spray-uri cu soluție salină gata preparată la care putem apela în locul celei preparate în casă. se folosesc de mai multe ori pee zi pentru a favoriza drenarea secrețiilor.

Sinuzita acută: Alimentația potrivită

Dacă vrem să ajutăm imunitatea suplimentar este bine să optăm pentru alimente bogate în antioxidanți și vitamina C.

  • avocado
  • ardei gras
  • broccoli
  • morcovi
  • conopidă
  • varză
  • roșii
  • dovleac
  • citrice
  • mere
  • prune
  • struguri
  • căpșuni

Usturoiul și ceapa au și proprietăți antibacteriene pe lângă efectul antioxidant.

Ghimbirul și turmericul fac parte din condimentele cu efect antiinflamator recunoscut.

Află mai mult ⮕ Ceai de ghimbir: beneficii și mod de preparare

Cum ne dăm seama că lucrurile nu merg bine?

Uneori evoluția nu este cea dorită și sinuzita se complică. Remediile aplicate acasă nu mai sunt suficiente.

Ne găsim în această situație:

  • dacă simptomele sunt severe
  • dacă analgezicele nu ajută la calmarea durerii
  • dacă simptomele nu cedează în câteva zile sau chiar se agravează
  • dacă persistă febra
  • dacă sinuzita nu este la primul episod sau este cronică

Ce poate decide medicul pentru a îmbunătăți situația?

  • spray-uri nazale cu corticosteroizi – previn și tratează inflamația. Exemple: fluticazon, budesonid, mometazon, beclometazon.
  • antihistaminice dacă alergia este cea care provoacă simptomele
  • antibiotice
  • consultație la un medic specialist ORL dacă:

-simptomele nu cedează timp de 3 luni
-simptomele sunt resimțite doar pe o jumătate de față
-specialistul ORL va putea aprecia oportunitatea unei intervenții chirurgicale

Citește mai departe…

De ce curge nasul fără să fim răciți?
Rinita medicamentoasă (dependența de spray nazal)
Rinita alergică: ce spray nazal alegem?
Hipertensivii trebuie să evite aceste remedii pentru răceală
Bronșita acută vs simpla răceală: cum te orientezi rapid?

Bibliografie

Rinita medicamentoasă (dependența de spray nazal)

Servus Med
-
0
Rinita medicamentoasă (dependența de spray nazal)

Rinita medicamentoasă se mai numește dependență de spray nazal sau rinită chimică. Termenul dependență ne face să ne gândim la folosirea îndelungată după care apare acest fenomen. În realitate, dependența de spray nazal apare rapid, după 3-5 zile de folosire a substanței.

Rinita medicamentoasă cu congestie nazală (nas înfundat) apare după utilizarea mai îndelungată decât este recomandat în prospect a unui spray decongestionant. Tocmai simptomele pentru care este utilizat sprayul revin și pot fi mult mai supărătoare.

Sunt mai multe tipuri de sprayuri nazale, iar perioada recomandată pentru utilizare diferă. Sprayurile pe care le folosim pentru nas înfundat sunt diferite de cele pe care le folosim în alergii.

Cele pentru congestie nazală se folosesc de obicei câteva zile, în timp ce sprayurile pentru rinita alergică se pot folosi zilnic o perioadă mai îndelungată de timp pentru ameliorarea simptomelor.

Sprayuri care sunt indicate zilnic fără să dea dependență

Sunt câteva tipuri de sprayuri nazale care se folosesc în alergii și care au în comun faptul că nu dau dependență la utilizare zilnică mai îndelungată.

Sprayuri nazale cu apă sărată (saline)
Sunt folosite pentru îndepărtarea mucusului, polenurilor sau altor iritanți.

Sprayuri cu antihistaminice
Sunt folosite pentru diminuarea simptomelor în alergiile sezoniere.

Conțin cel mai frecvent:

  • azelastină
  • olopatadină

Sprayuri cu corticosteroizi
Sunt folosite pentru efectul antiinflamator și conțin cel mai frecvent:

  • budesonide
  • fluticazone
  • triamcinolon
  • mometazona

Află mai mult ⮕ Rinita alergică: ce spray nazal alegem?

Sprayuri care dau dependență și rinita medicamentoasă

Sprayurile care dau dependență sunt, de regulă, cele pe care le folosim pentru răceală, gripă sau sinuzite.

Cele mai multe sprayuri care dau dependență conțin:

  • oximetazolină
  • xylometazolină
  • fenilefrină

Cum ne dăm seama că s-a instalat rinita medicamentoasă?

Când dependența s-a instalat, simptomele pentru care am folosit sprayul revin și nu se ameliorează decât la readministrarea decongestionantului nazal.

Aceste simptome sunt:

  • rinoreea
  • strănutul
  • nasul înfundat (congestia nazală)

Mecanismul prin care apare dependența nu este complet elucidat.

Rinita medicamentoasă: tratament

Deși se eliberează fără prescripție medicală, decongestionantele nu trebuie folosite un timp mai îndelungat decât cel menționat în prospect.

Dacă acest interval de timp s-a scurs, iar congestia nazală persistă, este recomandabil să solicităm medicului o altă soluție terapeutică.

În caz contrar, oprirea bruscă a decongestionantului nazal la care a apărut dependența duce la revenirea supărătoare a simptomelor pentru care a fost folosit sprayul.

Unica posibilitate de a scăpa de dependență este sevrajul. Nu se recomandă întreruperea bruscă a decongestionantului, ci scăderea progresivă a dozei și numărului de utilizări.

Pe perioada sevrajului se pot folosi alte metode decongestionante nazale:

Inhalații: aburul poate ajuta la subțierea mucusului și la eliberarea căilor nazale.

Soluții saline: spălăturile nazale cu soluție salină ajută la curățarea și hidratarea mucoasei nazale.

Umidificatorul de aer: păstrează aerul umed pentru a evita uscarea excesivă a mucoasei nazale.

Citește mai departe…

Hipertensivii trebuie să evite aceste remedii pentru răceală
Rinita alergică vs rinita non-alergică
Tusea alergică: remedii și prevenire
Sinuzita acută: remediile cele mai eficiente

Bibliografie

Căștile audio: este bine să dormi cu ele în urechi?

Servus Med
-
0
Căștile audio: este bine să dormi cu ele în urechi?

Alegem să dormim cu căștile pe urechi când vrem să adormim mai ușor, să ne relaxăm înainte de a adormi sau când vrem să blocăm zgomote exterioare, de la sforăitul partenerului la sirenele mașinilor. 

Unele persoane folosesc căștile pentru tinitus, zgomotul permanent din urechi care poate fi uneori suficient de supărător încât nu le lasă să adoarmă.

Ce recomandări ne fac specialiștii privitor la siguranța folosirii căștilor audio în timpul somnului și nu numai?

Folosirea căștilor audio ne poate ajuta să adormim

Regularitatea somnului este importantă. Dacă ne păstrăm ora de culcare și de trezire în fiecare zi, inclusiv în weekend, este mai puțin probabil să apară insomnia.

În general nu este recomandabil să dormim cu căștile, dar dacă ne ajută să adormim se pot folosi eventual până la crearea unui reflex al orei de culcare.

Dacă le folosim, atunci sunt de preferat căștile care stau pe urechi și nu cele care se introduc în canalul auditiv.

Și mai bine ar fi de ascultat un difuzor extern, fără să folosim căști.

Volumul contează

Majoritatea oamenilor ar putea folosi căști audio la un volum sub 85 dB un interval de timp de până la 8 ore fără să sufere efecte negative asupra auzului. Dar tot ceea ce depășește 85 dB ne poate afecta.

Bine de știut
Sunetele de intensitate 105-110 dB afectează ireversibil auzul în numai câteva minute.

Specialiștii ne recomandă să nu folosim căștile la un volum mai mare de jumătate din maxim și nici să nu le utilizăm timp îndelungat.

Siguranța în ceea ce privește auzul este dictată de volum și de durata de utilizare.

Căștile audio favorizează infecțiile

Tipul de căști care se introduc în urechi pot bloca în canalul auditiv umezeala rămasă după duș. 

Mediul umed și întunecos favorizează creșterea ciupercilor și bacteriilor și apariția otitei.

Află mai mult ⮕ Durere de ureche: este otită sau nu?

Risc de formare a dopurilor de cerumen

În canalul auditiv extern sunt glande care secretă cerumen cu scopul de a proteja timpanul.

Când introducem în urechi bețișoare cu vată sau căști audio nu facem decât să compactăm cerumenul și să-l împingem către timpan.

Efectul este o scădere ușoară a auzului, apariția unor sunete în ureche și senzația că avem canalul auditiv blocat.

Uneori este nevoie să mergem la medic pentru extragerea dopurilor de ceară.

Semnele dopului de ceară:
durere de ureche
scăderea auzului
mâncărimi în ureche
tinitus
amețeală
tuse persistentă
senzația că urechea este plină

Căștile audio: sfaturi practice ca să reduci la minimum efectele nocive

Se estimează că 1 din 8 persoane tinere au probleme de auz cauzate de ascultarea muzicii la căști la volum mare.

Putem evita acest neajuns respectând câteva reguli simple:

  • volumul sonorului să nu depășească 80-85 dB.

Orientativ, 80 dB este intensitatea sonoră dintr-un restaurant aglomerat, iar 85 dB este similar zgomotului unei mașini de tuns iarba.

Conversația normală atinge 60 dB.

  • dacă asculți muzică la 50% din volumul maxim, poți asculta toată ziua.
    Dar dacă volumul este 80% din maxim este bine să limitezi audiția la 90 min

la intensități sonore spre 100 dB sunt suficiente câteva minute pentru ca auzul să fie afectat.

Regula 60/ 60 este și mai sigură:
ascultă la căști la un volum de 60% din maxim și nu mai mult de 60 min o dată.

  • folosește căști care se potrivesc bine în urechi sau pe urechi și nu permit perceperea zgomotelor înconjurătoare.
    Când căștile nu ocluzează perfect gaura urechii, există tentația să creștem volumul sonor.
  • alege căști de calitate care redau sunetele cu fidelitate pentru a reduce tentația volumului crescut
  • sunt preferabile dispozitive care au limitatoare de volum sonor, mai ales dacă sunt ascultate la căști de către copii.
  •  căștile aplicate peste urechi sunt mai sigure decât cele introduse în urechi

Toate aceste sfaturi oferite de medicii specialiști au scopul de a ne feri de suprasolicitarea timpanului. Urechea suprasolicitată prin volumul sonor îmbătrânește cu 50% mai repede. Și, cu siguranță nu dorești să auzi la 50 ani ca o persoană de 80 ani.

Citește mai departe…

6 cauze de mâncărimi în urechi și cum le poți evita?
Tinitus (țiuitul în urechi): cauze și variante de tratament
Otita externă: semne, prevenire, tratament
Durerea de ureche la copii

Bibliografie

Tinitus: de ce apare țiuit în urechi?

Servus Med
-
0
Tinitus: de ce apare țiuit în urechi?

Tinitus sau țiuit in urechi poate fi perceput ca fluierat, ciripit, bâzâit, șuierat. Și poate fi perceput continuu sau intermitent. Cu cât zgomotul din mediul înconjurător este mai mare, cu atât țiuitul în urechi se aude mai tare. Mai rar, tinitusul este auzit sincron cu bătăile inimii.

Tinitusul poate fi frustrant pentru unele persoane, iar altele îl tolerează bine. Zgomotele din urechi pot afecta somnul și pot genera probleme de memorie și concentrare, uneori anxietate și depresie.

Situația se poate schimba în timp și zgomotul poate deveni mai puțin sesizabil. De asemenea, este posibil ca zgomotele să fie percepute intermitent, să existe perioade de liniște.

Pierderea auzului parțială sau totală poate fi urmată de tinitus.

Tinitus: cauze posibile

În cele mai multe situații tinitusul este o consecință a scăderii auzului din diverse cauze.

Cele mai frecvente cauze de tinitus:

  • expunerea prelungită la zgomote puternice

Zgomotul puternic și prelungit poate cauza afectarea permanentă a celulelor la nivelul urechii interne.

Sunt în pericol piloții, muzicienii rock, lucrătorii la drumuri sau alte profesii în mediu zgomotos. Dar și expunerea o singură dată la zgomot puternic poate fi urmată de tinitus.

  • infecția urechii sau otita

Infectarea urechii medii sau/ și a sinusurilor (sinuzita) pot genera presiune pe structurile urechii interne și tinitus. La fel se întâmplă și dacă în ureche se acumulează prea multă ceară.

  • sindrom Meniere, boală a urechii interne care provoacă amețeală (vertij), tinitus, pierdere intermitentă a auzului și senzația de presiune în ureche.
  • medicamente care pot provoca tinitus: aspirina, antiinflamatoare, unele antibiotice (gentamicina, eritromicina, doxiciclina ș.a.), chimioterapice (cisplatin, carboplatin)
  • avansarea în vârstă și diminuarea auzului pot fi însoțite de tinitus
  • otoscleroza – o formă de pierdere a auzului în care oscioarele urechii interne devin rigide, nu mai amplifică sunetele în mod normal și auzul este afectat.
  • barotrauma – afectarea urechii prin modificarea prea bruscă a presiunilor, cum este cazul în avion sau la scuba diving.
  • afectarea articulației temporomandibulare: leziuni ale mușchilor, ligamentelor sau cartilajelor acestei articulații pot duce la apariția tinitusului
Bine de știut
Stresul, oboseala, consumul de alcool sau cafeină, fumatul pot agrava tinitusul.

Anumite afecțiuni sunt însoțite mai frecvent de tinitus:

Infecția COVID-19 poate avea ca și consecință sindromul long-COVID în care o parte din simptome persistă timp îndelungat. Tinitusul este unul din aceste simptome.

Află mai mult ⮕ Otita externă: semne, prevenire, tratament

Tinitus: consecințe posibile

Permanentul zgomot în urechi poate duce și la alte neajunsuri care includ:

  • Oboseală
  • Stres
  • Tulburări de somn
  • Dificultăţi de concentrare
  • Probleme de memorie
  • Depresie
  • Anxietate şi iritabilitate

De ce ar trebui să mergi la medic pentru tinitus?

Cauzele țiuitului din urechi fiind multiple, primul pas ar trebui să fie vizita la medicul ORL-ist. Uneori cauza tinitusului este doar excesul de cerumen din ureche.

Îndepărtarea corectă a dopurilor de ceară poate duce la dispariția tinitusului.

Ulterior medicul poate indica o audiogramă și alte investigații care lămuresc exact cauza zgomotului din urechi.

Ce este tinitusul obiectiv?

Tinitus obiectiv este denumit zgomotul din urechi care este auzit chiar și de medicul ce examinează pacientul.

Cauza acestui tip de tinitus este o problemă a vaselor de sânge, cum ar fi ateroscleroza arterelor carotide (prezente la nivelul gâtului) sau malformații vasculare.

Tratament

Identificarea și tratamentul cauzei duce și la ameliorarea țiuitului din urechi.

Corectarea deficitului de auz cu aparat auditiv sau implant cohlear ameliorează și tinitusul.

Evitarea factorilor care agravează tinitusul este o măsură utilă: diminuarea stresului, cafeaua, fumatul sau unele medicamente acolo unde medicul permite înlocuirea lor.

Tratarea cauzelor vasculare ale tinitusului cum este ateroscleroza arterelor carotide, cu metode chirurgicale, poate duce la ameliorarea sau dispariția tinitusului.

Medicamente

Nu există medicamente care să ducă la dispariția zgomotului din urechi. Totuși, unele categorii de substanțe pot duce la diminuarea severității tinitusului:

  • antidepresive triciclice (amitriptilina, nortriptilina)
    Se folosesc numai când țiuitul în urechi este sever deoarece au și efecte secundare (gura uscată, constipație, vedere încețoșată, probleme cardiace).
  • alprazolam (xanax) poate reduce intensitatea tinitusului, dar poate crea dependență, amețeală, greață.

Terapiile alternative dau rezultate pentru unele persoane:

Mascarea tinitusului. Se folosește terapia sonoră cu aparate care emit așa-numitele sunete albe și care distrag atenția de la țiuitul din urechi.

Terapia de consiliere combinată cu terapia cu sunete

Pentru multe persoane terapia de consiliere psihologică combinată cu terapia cu sunete crește toleranța la zgomotul din urechi.

Terapia cognitiv-comportamentală. Acest tip de terapie se folosește de obicei pentru anxietate, depresie, stres post-traumatic și alte condiții medicale.

Tratamentul se focusează pe restructurarea reacțiilor negative față de tinitus și pe tehnici de relaxare care să permită schimbarea atitudinii față de situație și creșterea toleranței.

Terapia de reantrenare pentru tinitus (TRT). Se folosește de peste 25 ani și are ca scop antrenamentul pentru a conviețui cu zgomotul în urechi fără să ne mai deranjeze.

Terapia poate dura luni de zile, dar s-a dovedit eficientă în reducerea percepției tinitusului în multe cazuri.

Aceste terapii de consiliere se pot combina cu terapia cu sunete pentru mascarea tinitusului.

Terapia sonoră

Sunetele se folosesc pentru a masca tinitusul și a împiedica focusarea pe zgomotul din urechi.

Sunetele folosite:

  • sunete albe – asemănătoare zgomotului pe care-l face un dezumidificatorul de cameră sau aerul condiționat, de exemplu.
  • muzica – studiile arată că muzica reduce anxietatea și ne poate distrage atenția de la tinitus.
    Este de preferat muzica instrumentală, cu tempo moderat. Sau pasaje muzicale din care s-a scos un anumit spectru de sunete.

Unele aparate auditive folosite pentru scăderea auzului sunt dotate și cu programe de mascare a tinitusului.

Terapia cu laser

Un tratament mai nou folosește lumina laser de intensitate scăzută pentru a îmbunătăți funcționarea celulelor și a stimula circulația sângelui la nivelul urechii interne.

Repararea țesuturilor ar putea duce, cel puțin teoretic, la dispariția tinitusului.

Metoda cu laser este non-invazivă și chiar dacă nu sunt încă suficiente dovezi științifice privind eficiența, nu ne expunem unor riscuri exagerate încercând acest tip de tratament atunci când metodele celelalte nu sunt de ajutor.

Citește mai departe…

Tratamentul cu laser pentru tinitus: cea mai eficientă metodă de tratament de până acum

Bibliografie

Cum te ferești de anemie fără să consumi prea multă carne?

Servus Med
-
0
Cum te ferești de anemie fără să consumi prea multă carne?

Cea mai frecventă formă de anemie este cea prin lipsa de fier. Iar consumul de carne este sursa cea mai sigură pentru a ne completa rezervele de fier. Dar nu este singura.

Există două categorii de surse de fier:

• surse animale (surse de fier hem): carne, pește, fructe de mare; acest tip de fier este absorbit cel mai ușor de către organism.

• surse vegetale ( surse de fier non-hem): fasole, nuci, soia, legume cu frunze verzi, cereale.

Vegetarienii și veganii necesită un aport de 1,8 ori mai mare de fier deoarece din sursele non-hem absorbția fierului este mai scăzută (între 2 – 20%). Fierul din surse hem se absoarbe în proporție de 40%.

Cel mai important factor care decide cât fier absorbim este nivelul rezervelor de fier. Dacă fierul este scăzut, absorbția crește. În general absorbim 10-15% din fierul din alimente.

Unele alimente favorizează absorbția fierului, altele o împiedică.

surse de fier hem carne

Care sunt secretele pentru a crește absorbția de fier fără să exagerăm cu consumul de carne?

1. Proteinele din carne cresc absorbția fierului din surse vegetale. De aceea, este bine să asociem sursele de fier non-hem cu sursele de fier hem.

Putem astfel să limităm consumul de carne prin combinația cu o sursă de fier non-hem.

Exemple:

2. Vitamina C crește absorbția fierului din surse non-hem cu până la 85%.

Combinații recomandabile:

  • salată de spanac (fier) asortată cu felii de avocado (vitamina C)
  • cartofi copți în coajă (fier) alături de broccoli (vitamina C)
  • tofu (fier) cu ardei gras roșu (vitamina C)
  • humus (fier) cu ardei gras roșu (vitamina C)

3. Taninurile, oxalații, polifenolii și fitații care se găsesc în cafea și ceaiuri reduc absorbția fierului non-hem cu până la 65%. Ceaiul negru reduce absorbția mai mult decât ceaiul verde sau cafeaua.

Reduc absorbția fierului și câteva ceaiuri din plante: mentă, mușețel și altele.

fier non-hem

4. Calciul reduce absorbția fierului. Alimentele bogate în calciu nu trebuie asociate cu cele cu fier când urmărim corecția anemiei.

5. Alimente care reduc absorbția fierului din suplimente

Uneori medicul recomandă suplimente cu fier pentru a corecta anemia. Este recomandabil să evităm asocierea suplimentelor cu unele alimente pentru a crește la maximum absorbția fierului.

Reduc absorbția fierului din suplimente:

  • alimentele bogate în fibre, ca cerealele integrale sau legumele crude
  • alimentele sau băuturile cu cafeină inhibă absorbția fierului din suplimente.
  • laptele
  • medicamentele antiacide

Citește mai departe…

Cum îți dai seama că ai lipsă de fier?
Picioare și mâini reci: cauze la care ne gândim mai rar
Diabetul și anemia
Sindromul picioarelor neliniștite
Ce este anemia pernicioasă?

Bibliografie
  • U.S. Department of Health and Human Services. National Institutes of Health. Iron Fact Sheet for Health Professionals. Office of Dietary Supplements
    U.S. DEPARTMENT OF AGRICULTURE. FoodData Central
    Iron – Infant and Toddler Nutrition. Centers for Disease Control and Prevention.
    Iron bioavailability and dietary reference values. The American Journal of Clinical Nutrition. 2010

Sindrom Raynaud. De ce am degete amorțite și reci?

Servus Med
-
0
Sindrom Raynaud. De ce am degete amorțite și reci?

Sindrom Raynaud este numele unei afecțiuni în care anumite părți ale corpului – cel mai frecvent degetele de la mâini și de la picioare – devin reci și amorțite la frig sau situații stresante. Cauza este afectarea circulației sângelui prin spasmul vaselor de sânge (vasospasm).

Semnele că este vorba despre această boală sunt:

  • degete reci la mâini și la picioare
  • modificări de culoare ale pielii la frig și la stres
  • amorțeală, durere și înțepături care apar odată ce stresul se diminuează sau temperatura ambientală crește.

Specific pentru sindrom Raynaud: ariile de piele afectate devin mai întâi albe. Apoi culoarea devine albastră și apar senzația de rece și amorțeală.

Pe măsura creșterii temperaturii, circulația sângelui se îmbunătățește. Zonele afectate se colorează în roșu și apar: senzația de furnicături, pulsații și edem.

Cel mai frecvent sunt afectate degetele, dar fenomenele pot apărea și la nivelul nasului, buzelor, urechilor și chiar areolelor mamare.

După creșterea temperaturii, durează aproximativ 15 min ca fluxul sanguin să revină la normal.

sindrom Raynaud

Ce analize de sânge sunt modificate în sindrom Raynaud?

Sindromul Raynaud apare la 2-5% din populație, mai frecvent la femei, și îmbracă 2 forme:

  • sindrom Raynaud primar
  • sindrom Raynaud secundar

Sindromul Raynaud primar este cel mai frecvent și este diagnosticat tipic la adolescente sau femei tinere în jurul vârstei de 20 ani.

Cercetări recente arată existența unor gene specifice implicate în apariția fenomenului Raynaud primar.

Simptomele sindromului primar sunt adesea mai ușor de controlat cu măsuri simple legate de stilul de viață cu evitarea frigului și a stresului. Alteori este nevoie de medicație.

Sindromul Raynaus secundar altei afecțiuni poate apărea în:

• boli de țesut conjunctiv: sclerodermie, lupus, artrita reumatoidă, sindrom Sjogren

• afecțiuni ale arterelor: arterioscleroza, hipertensiune pulmonară primară

• sindromul de tunel carpian, în care sunt afectați principalii nervi care inervează mâna

• acțiuni repetitive și vibrație permanentă: typing, cântatul la pian sau cei care lucrează cu picamerul

• fumatul

• leziuni la nivelul mâinii: fracturi la nivelul articulației mâinii

• anumite medicamente: beta-blocante (utilizate frecvent în tratamentul hipertensiunii arteriale și cardiopatiei ischemice) sau chimioterapia.

În aceste situații, analizele de sânge pot pune în evidență:

• VSH crescut

• Anticorpi antinucleari produși de sistemul imunitar în bolile autoimune

Află mai mult ⮕ Boli autoimune: care sunt și de ce apar?

Ce tratament există pentru Sindrom Raynaud?

Măsuri de luat în timpul atacului:

  • căutăm o zonă încălzită
  • mișcări rapide ale degetelor
  • mișcări de rotație cu mâinile
  • mâinile sau picioarele în apă caldă, NU fierbinte
  • masaj al mâinilor și picioarelor

Măsuri pe termen lung:

  • evitarea fumatului: fumatul provoacă reducerea temperaturii pielii prin vasoconstricție
  • exerciții fizice: stimulează circulația, pe lângă alte efecte benefice; 30 min de exerciții fizice moderate pe zi sau 150 min/săptămână ar fi minimum necesar pentru sănătatea noastră
  • controlul stresului, autocontrol al dispoziției psihice
  • evitarea modificărilor bruște de temperatură: de exemplu, să evităm să trecem de la căldură, într-o zonă cu aer condiționat; de evitat zonele reci ale supermarketurilor
  • acupunctura și-a dovedit o oarecare eficiență prin îmbunătățirea circulației sângelui

Măsuri pe care le poate lua medicul

Scopul metodelor de tratament este vasodilatația. Și în acest scop pot fi folosite câteva grupe de medicamente:

  • blocante de calciu (nifedipina, amlodipina, felodipina ș.a.) – cu scopul de a relaxa pereții vasculari; scad frecvența și severitatea atacurilor
  • vasodilatatoare cu diferite mecanisme: nitroglicerina cremă aplicată la nivelul degetelor; vasodilatatoare utilizate în hipertensiune (Iosartan), în disfuncția erectilă (sildenafil – Viagra)
  • antidepresive

Apelează la medic dacă:

  • simptomele se agravează progresiv
  • simptomele apar pentru prima oară la o vârstă de peste 30 ani
  • dacă există simultan dureri articulare, rash cutanat, slăbiciune musculară
  • dacă simptomele apar la un copil

Ce este nou în sindromul Raynaud?

În 2023 cercetătorii au publicat în Nature Comunication rezultatul identificării unor gene responsabile de apariția sindromului Raynaud primar.

Sunt implicate genele ADRA2A care codifică receptorii alfa2A ce mediază răspunsul la stres al sistemului nervos și răspunsul vasoconstrictor la catecolamine ce apare în arterele mici și arteriole.

Moștenirea genetică era de presupus având în vedere că s-a observat că fenomenul Raynaud apare la mai multe persoane din aceeași familie. Aproximativ jumătate din cazurile de sindrom Raynaud mai au un membru de familie cu aceeași problemă.

Cercetarea a inclus peste 440 000 de persoane din UK Biobank din care peste 5000 de persoane aveau sindrom Raynaud.

Importanța descoperirii constă în posibilitatea pe viitor de a genera tratamente noi eficiente în sindromul Raynaud primar și poate și în cel secundar.

Citește mai departe…

Dureri de picioare: 15 cauze pentru durere de degete, talpă și călcâi
Picioare și mâini reci: cauze la care ne gândim mai rar
VSH: este o analiză utilă pentru depistarea cancerului?
Ateroscleroza. Ghid complet
Metode care stimulează circulația sângelui

Bibliografie
  • Wigley F., and N. Flavahan. Raynaud’s Phenomenon. The New England Journal of Medicine. 2016
  • Maverakis, E., Patel, F., Kronenberg, D. et al. International Consensus Criteria for the Diagnosis of Raynaud’s Phenomenon. Journal of Autoimmunity. 2014
  • Herrick, A. Evidence-Based Management of Raynaud’s Phenomenon. Therapeutic Advances in Musculoskeletal Diseases. 2017

Picioare și mâini reci: cauze la care ne gândim mai rar

Servus Med
-
0
Picioare și mâini reci: cauze la care ne gândim mai rar

Senzația de frig cu picioare reci și mâini reci chiar și vara, sunt semnale care ne trimit adesea cu gândul la problemele de circulație a sângelui și mai rar la lipsa unor vitamine și minerale.

Femeile au mai des mâinile reci pentru că metabolismul este mai lent, energia care ar trebui să se transforme în căldură este mai redusă și senzația de frig apare mai rapid. Și hormonii contribuie la apariția mâinilor și picioarelor reci. Estrogenii, hormoni specific feminini, reduc temperatura corpului.

Pe de altă parte, la bărbați, masa musculară mai mare fabrică mai multă căldură și menține mai ușor temperatura corpului.

Picioare și mâini reci: cauze la care ne gândim mai rar

Indice de masă corporală prea scăzut

Greutatea prea redusă (BMI sub 18,5) înseamnă că nu ai suficiente depozite de grăsime și nici masă musculară care să producă căldură. Apare senzația aproape permanentă de frig cu picioare și mâini reci.

Greutatea prea redusă generează și alte probleme care însoțesc senzația de frig:

Află mai mult ⮕ Transpirați abundente noaptea: poate fi ceva grav?

Lipsa vitaminei B12

Mâini reci și senzația permanentă de frig pot semnala o lipsă a vitaminei B12. Deoarece sursele de B12 sunt animale (pește, carne, ficat, ouă, lactate), vegetarienii și vegani sunt mai expuși riscului de deficit de B12.

Vitamina B12 participă la producția de globule roșii (eritrocite), dar are un rol și în buna funcționare a celulelor nervoase.

Pe lângă mâini și picioare reci, deficitul vitaminei B12 mai poate fi semnalat de:

Află mai mult ⮕ Vitamina B12: beneficii, surse naturale, interacțiuni

Cauze posibile

Una din cauzele deficitului de B12 este o afecțiune autoimună numită anemie pernicioasă. Sistemul imunitar atacă celulele mucoasei gastrice și efectul este reducerea absorbției vitaminei B12.

Alte cauze ale deficitului de B12:

Surse de vitamina B12

  • lactate
  • carne
  • pește

Află mai mult ⮕ Ce este anemia pernicioasă?

Lipsa vitaminei B9 (folat/ acid folic)

Lipsa vitaminei B9 (folat) provoacă anemie megaloblastică și unul dintre semne este senzația de frig cu picioare și mâini reci.

Alte simptome:

  • oboseală
  • senzație de slăbiciune
  • palpitații
  • dificultăți de concentrare
  • căderea părului
  • tegumente palide
  • ulcerații la nivelul limbii

Cauzele deficitului de folat

Deficitul de folat poate apărea în sarcină ceea ce are consecințe asupra dezvoltării fătului. De aceea, folatul face parte din elementele cheie ale vitaminelor prenatale.

Alte cauze ale lipsei de folat:

  • consumul de alcool
  • intervenții chirurgicale digestive
  • afecțiuni digestive

Află mai mult ⮕ Acid folic: beneficii, efecte secundare, interacțiuni

Lipsa de fier

Anemia apare când corpul nostru nu reușește să producă suficiente globule roșii (eritrocite) care să transporte oxigen la celule.

Există mai multe tipuri de anemie, dar anemia prin lipsă de fier este cea mai frecventă. Afectează 30% din populație.

În afara senzației de frig cu picioare și mâini reci, în anemia feriprivă mai apar și alte simptome:

Cauze posibile:

  • pierderi de sânge: traumatisme, menstruații abundente, hematurie, hemoragie digestivă.
  • absorbție scăzută a fierului cauzate de afecțiuni digestive
  • intervenții chirurgicale pentru slăbit

Surse de fier

Ne procurăm fierul din surse de origine animală (fierul hem) sau din cele de origine vegetală (fier non-hem).

Surse de fier hem: carne de vită, ficat de pui, ficat de vită, piept de curcan, ouă.

Surse de fier non-hem: ovăz, linte, năut, spanac, fasole, ciuperci, cartofi.

Bine de știut
Fierul non-hem din surse vegetale se absoarbe mai bine dacă alimentele cu fier sunt consumate în același timp cu alimente bogate în vitamina C.

Află mai mult ⮕ 10 alimente bogate în fier

Alte cauze pentru care ai mâini reci

Diabetul – glicemia crescută provoacă vasoconstricție (scade diametrul vaselor de sânge) și circulația sângelui este diminuată. Mâinile și picioarele reci pot semnala hiperglicemia.

Hipotiroidia – glanda tiroidă este responsabilă pentru reglarea metabolismului și a felului în care corpul nostru folosește energia.

Dacă scade nivelul hormonilor tiroidieni, toate funcțiile organismului încetinesc, scade ritmul cardiac, suntem mai puțin capabili să compensăm pierderile de căldură când afară sunt temperaturi scăzute.

Sindrom Raynaud – este un fenomenul în care apare spasm vascular la temperaturi scăzute sau în situații stresante. Consecința este că degetele de la mâini și de la piciare devin reci și amorțite.

Află mai mult ⮕ Sindrom Raynaud: de ce am degete amorțite și reci?

Depistarea unui deficit nutritiv trebuie testată

Deficiențele de vitamine și minerale pot fi puse în evidență prin analize de sânge și este bine să colaborăm cu medicul de familie pentru a le pune în evidență.

Este important să nu ne autodiagnosticăm atunci când avem picioare și mâini reci și să încercăm să corectăm deficitele cu suplimente nutritive luate la întâmplare.

Există riscul să facem exces din anumite vitamine și minerale sau să supunem ficatul unui stres toxic inutil și nociv.

Citește mai departe…

Cum te simți dacă ai anemie?
Metformin: atenție la lipsa de B12
Picioare reci: 5 cauze care te trimit la medic
Tiroida leneșă
Neuropatia diabetică: simptome, analize, tratament

Bibliografie
1...141516...130Pagina 15 din 130
2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă

Cele mai noi

Cele mai citite

Știri

Meniu