Sindrom post COVID: Ce simptome rămân după boală?

Simptomele infecției COVID care persistă după boală mai mult de 4 săptămâni definesc ceea ce specialiștii numesc sindromul post-COVID sau long COVID. Situația nu apare doar la cei cu formă severă de boală, ci și la cei cu forme medii sau ușoare.

Se estimează că mai mult de 1/3 din persoanele infectate au cel puțin un simptom care persistă chiar și după 3 luni.

Ce simptome pot persista după infecția COVID?

Majoritatea cazurilor de COVID-19 care se vindecă nu au simptome restante.

Persoanele care acuză simptome chiar și la 1 lună după boală au semnalat:

• oboseală

• dificultăți de respirație

• tuse

• dureri articulare

• tulburări de somn

• durere în piept

• anxietate sau depresie

• tulburări de concentrare, senzație de cap tulbure

• febră din când în când

• frisoane și transpirații

• palpitații

• diaree

• tulburări de vedere

• țiuit în urechi (tinitus)

• ochi uscați

• pierdere completă sau parțială a gustului

• durere în gât

• durere de cap

• cârcei, crampe musculare

• erupții cutanate

• neuropatie la mâini și picioare (amorțeală, înțepături, durere)

De ce au unele persoane palpitații și amețeli?

S-a observat că după boală unele persoane au amețeli când se ridică în picioare.

Amețelile sunt însoțite de palpitații și senzația de cap tulbure și oboseală.

La ridicarea în picioare, tensiunea arterială scade datorită gravitației.

Accelerarea pulsului sau tahicardia la ridicarea în picioare este un mecanism reflex prin care organismul încearcă să compenseze scăderea tensiunii arteriale.

La persoanele cu sindrom post COVID acest mecanism reflex nu apare. Tensiunea se menține scăzută și generează amețelile la ridicarea în picioare.

Fenomenul este cunoscut ca sindrom de tahicardie posturală. Este una din cauzele de amețeală care poate apărea și fără să fie o infecție cu SARS-CoV-2.

De ce persistă simptomele?

Mecanismele prin care se poate explica persistența timp îndelungat a simptomelor ar fi: viremia crescută timp îndelungat, reinfectarea, reacție inflamatorie și imună generalizate.

Ar mai putea fi implicată și starea mentală. Unele persoane suferă de stres post-traumatic ca urmare a acestei infecții.

Ce persoane au risc crescut de long COVID?

Cercetătorii britanici au analizat datele furnizate într-o aplicație care contabilizează simptomele.

Cel mai frecvent semnalează semne de long COVID:

• vârstnici

• femei

• persoane cu astm bronșic

• persoane care au peste 5 simptome în prima săptămână de boală

• obezitate

Apare sindromul post COVID și la copii?

O estimare a cazurilor din Marea Britanie consemnează că 13% din cazurile de boală la copiii între 2-11 ani se soldează cu long COVID. Și 14,5% din cazurile de copii între 12-16 ani.

Cel mai frecvent copiii acuză:

• oboseala

• tuse

• durere de cap

• dureri musculare

• afectarea mirosului

• tulburări de concentrare

• insomnie

Poate vaccinul să reducă riscul de sindrom post COVID?

Da.

Studii clinice din UK apreciază că vaccinarea cu schemă completă reduce la jumătate riscul de long COVID dacă avem neșansa de a ne infecta.

Există tratament pentru long COVID?

Recuperarea este gradată, lentă.

Treptat, respirația este tot mai ușoară și oboseala diminuează.

• Tusea este unul din simptomele care persistă cel mai îndelung. Specialiștii au observat că tusea cedează cel mai bine cu exerciții simple respiratorii.

Se recomandă și automonitorizarea saturației de oxigen a sângelui cu ajutorul unui pulsoximetru simplu.

Valori de 94-98% ale saturației de oxigen sunt considerate normale.

Valorile sub 92% ale saturației de oxigen necesită un aport suplimentar de oxigen.

• Oboseala trebuie să ne facă să ne adaptăm ritmul la noile condiții. Este necesară limitarea activității timp de 2-3 săptămâni după simptomele acute.

Recuperarea energiei obișnuite poate fi de durată.

Exercițiile fizice se recomandă a se relua cu precauție. Dacă apar febră și tulburări respiratorii nu se va insista.

Sunt preferabile exerciții de yoga, tai chi, urcarea scărilor sau exerciții cu bandă de rezistență.

• Durerea toracică sau durere în piept este frecventă la persoanele cu COVID.

Medicul cardiolog trebuie consultat pentru a stabili cauza acestei dureri:

• infarct miocardic
• trombembolie
• miocardita
• pericardita
• aritmii cardiace

• Sănătatea mentală, tulburările de memorie și concentrare

Boala și spitalizarea pot provoca, pe lângă senzația de slăbiciune extremă, probleme de memorie și alte tulburări cognitive.

De asemenea, pot apărea efectele stresului posttraumatic având în vedere boala, izolarea, situația economică.

Dacă nu reușim singuri să controlăm situașia trebuie apelat la un specialist.

Între timp:

• tratează situația cu calm
• caută compania plăcută a altor persoane
• caută să ai o rutină zilnică ce va aduce senzația de stabilitate
• rămâi activ pentru că endorfinele descărcate în activitate sunt utile dispoziției psihice
• exersează-ți progresiv memoria

• Alimentația

Alimentația echilibrată care aduce toate categoriile de nutrienți este recomandabilă oricând, dar mai ales în cazul sindromului post-COVID.