Acasă Blog Pagina 103

Acupunctura pentru bufeuri. De ce ar trebui să încerci?

Acupunctura pentru bufeuri ar trebui să devină terapie standard la menopauza, este concluzia unui studiu științific. Acupunctura determină reducerea rapidă a simptomelor moderate și severe care însoțesc menopauza.

Rezultatele au fost semnificative statistic și publicate de un grup de cercetători olandezi, în British Medical Journal.

Simptomele însoțitoare ale menopauzei afectează calitatea vieții și starea generală de sănătate.

Majoritatea femeilor au aceste simptome timp de 4-5 ani în jurul vârstei de 50 ani.

acupunctura pentru bufeuri la menopauza
Simptome de Menopauză

Aproximativ 75% din femeile la menopauză se plâng de bufeuri, iar pentru 10-20% dintre femeile cu bufeuri, acestea sunt severe, deranjante.

Alte simptome de menopauză: transpirații nocturne, vulnerabilitate emoțională, tulburări ale somnului, oboseală, dureri articulare, tulburări de memorie și concentrare, uscăciune vaginală, pierderea dorinței sexuale.

Terapia hormonală diminuează eficient aceste simptome. Dar aduce și creșterea riscului de cancer de sân, cancer uterin sau tromboze venoase.

De aceea, femeile nu apelează cu entuziasm la această modalitate de tratament.

Tratamentele non-hormonale: clonidina, gabapentin, antidepresivele, sunt eficiente de multe ori.

Dar și acestea sunt evitate deoarece aduc alte efecte adverse: tulburări de somn, amețeală, greață, gură uscată sau constipație.

Se mai folosesc și tratamente non-farmacologice pe bază de plante și fitoestrogeni.

Nu sunt încă suficient de clare dovezile științifice ale efectelor benefice. Nu sunt clar stabilite nici doza, nici durata acestor terapii.

Află mai mult Menopauza: Ce trebuie să schimbăm pentru a reduce simptomele?

Acupunctura pentru bufeuri

Mai multe studii au demonstrat până acum efectul benefic al ședințelor de acupunctură pentru simptomele de menopauză. Dar erau criticabile pentru o insuficientă rigoare metodologică.

Studiul cercetătorilor olandezi este primul care, pleacând de la ipoteza că acupunctura poate reduce efectele neplăcute ale menopauzei, reușește să demonstreze suficient de riguros.

Efectul metodelor de acupunctură este benefic în special asupra bufeurilor.

Tehnica a fost practicată de către medici cu experiența acestei terapii complementare.

Femeile incluse în studiu au avut vârste cuprinse între 40-65 ani.

Au participat la o ședință de acupunctură pe săptămână. Niciun alt tratament nu a fost practicat în paralel, deci nu se poate ridica suspiciunea efectului benefic al altei terapii.

Durata ședinței de acupunctură (15 min) și frecvența ședințelor (1 dată pe săptămână) face metoda accesibilă și persoanelor cu timp liber mai puțin sau care sunt mai comode în a se îngriji de propria sănătate.

Un alt fapt semnificativ este absența completă a oricăror riscuri sau efecte secundare ale acupuncturii.

Intensitatea bufeurilor a scăzut semnificativ în cursul terapiei și, de aceea, cercetătorii implicați recomandă introducerea acupuncturii ca metodă standard de îngrijire a femeii la menopauză.

Acupunctura: 10 simptome pentru care este utilă

Gura uscata si lipsa de saliva: cauze frecvente

Gura uscata se datorează faptului că saliva este insuficientă. Termenul medical este xerostomie. Deshidratarea sau stresul pot crea senzația de gură uscată temporar. Dar alteori lipsa de salivă are alte cauze și este permanentă.

Saliva are roluri importante. Ne ajută să mestecăm alimentele și să le înghițim. În același timp, previne infecțiile blocând dezvoltarea bacteriilor și a fungilor în cavitatea bucală.

Glandele salivare nu funcționează normal în anumite situații. Cantitatea de salivă produsă scade și apare gura uscata.

Avem 3 perechi de glande salivare majore: parotide, submandibulare și sublinguale. Pe lângă acestea există și glande salivare minore la nivelul obrajilor, limbii, palatului bucal.

Ce simptome însoțesc gura uscata?

Gura uscată cvasipermanent se însoțește și de:

  • senzație de arsură la nivelul limbii
  • dificultăți la mestecarea alimentelor
  • tulburări de înghițire
  • gât uscat
  • dificultăți de vorbire
  • buze crăpate
  • infecții în cavitatea bucală

Ce cauze poate avea gura uscata?

Producția de salivă poate fi scăzută din cauza unor afecțiuni sau a unor tratamente.

Sindrom Sjogren

Sindromul Sjogren este o afecțiune autoimună în care sistemul imunitar produce autoanticorpi responsabili de simptome.

Pe lângă lipsa de salivă există și alte semne:

  • ochi uscați
  • nas uscat
  • oboseală
  • dureri articulare
  • simptome digestive
  • oboseală

De obicei stomatologul sesizează efectele lipsei de salivă și pacientul este îndrumat pentru a face teste suplimentare care să lămurească diagnosticul.

Sindrom Sjogren: simptome, analize, tratament

2. Diabet

Glicemia mare se poate însoți de gură uscată prin faptul că generează deshidratare și scade producția de salivă.

3. Afecțiunile tiroidei

Printre multele efecte ale bolilor tiroidiene se numără și scăderea producției de salivă.

Gura uscata poate apărea în hipotiroidie, dar și în hipertiroidie. Astfel, nu poate fi utilizată ca semn distinctiv pentru a exclude vreuna din afecțiunile tiroidiene.

4. Medicamente și tratamente care pot da gura uscata

  • radioterapia pentru cancer
  • chimioterapia
  • antihistaminice
  • decongestionante nazale
  • diuretice
  • unele anti-diareice
  • antipsihoticele, tranchilizante, antidepresive
  • unele antihipertensive

Bolile autoimune: care sunt și de ce apar?

Ce poți face când cauza lipsei de salivă nu este rezolvabilă?

Sindromul Sjogren, de exemplu, este o cauză a lipsei de salivă care nu se poate trata fiind o afecțiune autoimună.

Ce este de făcut?

înghite frecvent câteva guri de apă

evită cafeina deoarece deshidratează și poate usca gura

bea apă când înghiți alimentele

mestecă gumă de mestecat fără zahăr; stimulează secreția salivară

evită fumatul și alcoolul

evită alimentele foarte sărate sau foarte condimentate

folosește noaptea un umidificator; aerul uscat accentuează senzația de gură uscată

întreabă medicul despre saliva artificială

Gura uscata creează probleme dentare: carii, gingivită, periodontită, abcese dentare și poate provoca și respirație urât mirositoare.

Igiena dentară este o prioritate atunci când ai lipsă de salivă.

Ochi uscați: 5 cauze frecvente

Săptămâna 12 de sarcină. La ce să fii atentă?

0

În săptămâna 12 de sarcina greața și vărsăturile se diminuează semnificativ. Și apetitul se modifică. Apar preferințe alimentare uneori ciudate, pentru alimente care altădată nu-ți plăceau.

Ești tot mai energică și începi să redevii cea de dinainte de sarcină.

Tips
∎ continuă să iei vitamine prenatale
∎ hidratează-te corect
∎ pregătește gustări sănătoase care să aducă cele 300 cal suplimentare necesare zilnic în sarcină
∎ hainele trebuie să fie comode, potrivite acestei perioade
∎ mergi la a doua vizită medicală de control al sarcinii cu întrebări pregătite

Săptămâna 12

Dezvoltarea copilului

fătul are lungimea de 6-6,5 cm

scheletul se întărește

se formează unghiile

se formează corzile vocale

apar globulele roșii (eritrocitele)

glanda hipofiză începe să secrete hormoni

în abdomen este destul loc deja pentru ca intestinele să se așeze în poziția normală

Săptămâna 12: simptome de sarcină

∎ greața apare mai puțin
Din păcate nu este valabil pentru toate mămicile; multe continuă să aibă grață matinală și în trimestrul al-II-lea de sarcină

uterul crește în dimensiuni
Uterul se ridică în abdomen și scade astfel presiunea asupra vezicii urinare.
Nu mai apare atât de frecvent senzația de a urina.

hiperpigmentarea pielii (melasma)
Apare la 75% din gravide; pielea este hiperpigmentată pe frunte, pe obraji și deasupra buzei superioare.
Zonele hiperpigmentate persistă până la naștere.

Află mai mult Dereglări hormonale care afectează mama și copilul

La ce să fii atentă în saptamana 12 de sarcina

1. Hidratează-te

Hidratează-te suficient. Orientativ, este necesar un pahar de apă pentru fiecare oră în care ești activă.

Apa este prima alegere. Băuturile energizante au prea multe ingrediente de care nu ai nevoie. Alcoolul trebuie evitat.

2. Reține alimentele care trebuie evitate

Produse lactate din lapte nepasteurizat, brânzeturi tip gorgonzola sau Camembert sunt exemple de alimente care pot conține o bacterie numită Listeria. Listeria poate provoca pierderea sarcinii.

Produse din carne în care carnea nu este suficient preparată termic trebuie evitată din cauza riscului de toxoplasmoză. Infectarea cu Toxoplasma poate provoca pierderea sarcinii.

Ouăle de găină insuficient preparate termic, ouă de rață sau de gâscă, trebuie evitate din cauza riscului de infectare cu Salmonella.

Află mai mult Toxoplasmoza: simptome, analize, tratament

3. Exercițiile Kegel

Exercițiile Kegel stimulează musculatura pelvină. Au cel puțin 3 efecte pozitive: diminuează pierderea de urină (incontinența urinară), te ajută să naști mai ușor și să te recuperezi mai ușor după naștere.

4. Simptome care nu trebuie să te sperie

Multe din simptome se întâmplă frecvent și nu sunt alarmante:

  • senzația de gust metalic
  • balonare
  • crampe abdominale asemănătoare celor din timpul ciclului menstrual
  • sensibilitate exagerată la mirosuri
  • alegeri alimentare ciudate

Orice simptom care te îngrijorează trebuie să te trimită la medic.

Bibliografie

Borelioza: simptome dupa muscatura de capusa

Borelioza sau boala Lyme este infecția cauzată de o bacterie numită Borellia pe care o contractăm prin mușcătura de căpușă.

Simptomele boreliozei sunt foarte diverse deoarece infecția afectează pielea, articulațiile, sistemul nervos central, inima și, mai rar, ochii și ficatul.

Boala Lyme se tratează cu antibiotice obișnuite. Cu cât începem mai repede tratamentul, cu atât evoluția e mai bună.

Simptomele bolii Lyme se grupează în 3 stadii în funcție de gravitatea infecției.

Borelioza: stadiul I

Infecția este localizată. Semnele apar în 3-33 zile după mușcătura de căpușă.

Eritema migrans este erupția cutanată specifică ce apare în 70-80% din cazuri.

Începe la locul mușcăturii ca o mică papulă roșie care se extinde progresiv. Dimensiunea zonei de piele înroșite poate să atingă câțiva centimetri diametru.

borelioza simptome
Eritema migrans. Credit: DermNetNZ.org

În centru rămâne un semn care este înconjurat de piele normală ca aspect după care urmează un cerc roșiatic. Este aspectul cel mai tipic, dar pot fi diferențe de la o persoană la alta.

Eritemul poate fi însoțit de mâncărime, iar la palpare pielea e caldă. Mai rar erupția provoacă durere.

Eritemul dispare în 3-4 săptămâni, dar fără tratament boala progresează și afectează diverse organe.

Simptome asemănătoare unei gripe: febră, frisoane, oboseală, dureri articulare.

Aceste semne apar pentru scurt timp, dispar și reapar dacă infecția progresează. Ganglionii din vecinătatea mușcăturii se pot inflama.

Borelioza: stadiul al-II-lea

Infecția a diseminat de la locul mușcăturii. Simptomele apar la câteva săptămâni de la infectare.

eritem migrans multiplu – erupții cutanate asemănătoare celei descrise, dar sunt multiple.

artrita – dureri articulare și articulații inflamate; cel mai frecvent este afectată articulația genunchiului.

cardita – puls neregulat sau palpitații

neuroborelioza precoce – afectarea sistemului nervos

  • pareză facială (mai ales la copii)
  • meningita
  • poliradiculita: dureri și senzație de amorțeală la membre
  • pareze de nervi cranieni
  • encefalită

uveită

hepatită

Meningita: simptome și semne de alarmă

Borelioza: stadiul al-III-lea

Boala Lyme poate să dea simptome la câțiva ani după infecție.

artrita cronică Lyme: inflamație și dureri articulare severe la articulațiile mari, ăn special la genunchi

neuroborelioza:

  • dezorientare
  • confuzie
  • amețeală
  • incapacitate de concentrare
  • pierderi de memorie
  • amorțeala mâinilor și a picioarelor

Bine de știut

Borelioza poate da simptome diverse, dar erupția cutanată este destul de tipică, iar căpușa este ușor de identificat și de scos dacă suntem avizați.

Aproximativ 7% din persoanele infectate nu au niciun simptom.

Și dacă infecția se produce, nu toate persoanele progresează până la stadiile finale de boală.

Diagnosticarea rapidă și tratamentul cu antibiotice previne apariția complicațiilor.

Cum îndepărtezi corect căpușa: Ghid Vizual

Surse

TROMBOCITE: ce sunt, valori normale, boli

Trombocite: sunt celule ale sângelui a căror funcție principală este oprirea sângerării. Valorile normale ale trombocitelor se încadrează în limite destul de largi.
Importante sunt extremele: scăderea trombocitelor care crește riscul de sângerare și creșterea trombocitelor care crește riscul de tromboze.

Ce sunt trombocitele și ce rol au?

Sunt 3 tipuri principale de celule sanguine: globule roșii (hematii sau eritrocite), globule albe (leucocite) și trombocite (plachete).

Leucocitele sunt celulele care ne ajută să luptăm cu infecțiile.

Hematiile conțin hemoglobina cu ajutorul căreia se transportă oxigenul la diferite organe și țesuturi.

Trombocitele sunt celulele sângelui care au rol în formarea cheagului de sânge.

Dacă un vas de sânge se rupe, trombocitele ”aleargă” în zona afectată și formează un cheag care acționează ca un dop, blocând curgerea sângelui din vas.

Toate cele 3 tipuri de celule sunt produse în măduva osoasă numită și hematogenă pentru că formează celulele sanguine.

trombocite tromboza, vase de sange

Dacă accidental ne tăiem la un deget și vasele de sânge se rup, imediat apare sângerarea.

Pentru a opri sângerarea, plachetele aderă la peretele vasului în zona lezată. Se formează cheagul de trombocite.

Vindecarea este desăvârșită după aceea de factorii de coagulare care întăresc cheagul formând fibrina.

Factorii de coagulare sunt proteine produse de ficat. Necesită prezența vitaminei K și a altor substanțe pentru a se produce în cantitate normală.

Cheag de sânge sau tromboză: Semne de alarmă

Trombocite: valori normale

Valorile trombocitelor se citesc pe hemoleucogramă și sunt notate prescurtat PLT

Valori normale: 150 000- 450 000/ microlitru

Trombocite scăzute (trombocitopenie): valori sub 150 000/ microlitru

Trombocite crescute (trombocitoza): valori peste 450 000/microlitru

Dacă valoarea trombocitelor scade sub 50 000 riscul de sângerare este foarte mare.

Dacă valoarea scade sub 20 000 poate apărea sângerare spontan și situația pune viața în pericol. Este obligatorie o transfuzie cu trombocite.

Valoarea trombocitelor este foarte importantă când se pune problema unei intervenții chirurgicale.

În funcție de numărul de trombocite se poate anticipa dacă există un risc mare de sângerare în timpul operației sau dacă, dimpotrivă, este risc crescut de tromboză (formare de cheaguri sanguine).

Numărul de trombocite este important și dacă urmează chimioterapie sau radioterapie, deoarece aceste tipuri de tratament pot inhiba măduva osoasă și pot scădea și mai mult numărul trombocitelor.

Anticoagulante: Ce medicamente și alimente fluidifică sângele?

Trombocite crescute: trombocitoza

Trombocitoza (trombocite crescute în sânge) poate fi cauzată de:

trombocitemie esențială sau trombocitemie hemoragică: este o afecțiune a măduvei osoase; producția de trombocite la nivelul măduvei crește foarte mult; trombocitele pot ajunge la 1milion – 3 milioane/ microlitru în cazul în care nu se tratează

inflamația cronică ce apare în diferite situații (de exemplu artrita reumatoidă, boli inflamatorii intestinale)

infecții: măduva osoasă produce în exces atât leucocite (globule albe) implicate în apărarea imunitară, cât și trombocite

anemia prin lipsa de fier
Scăderea globulelor roșii (hematii) și a hemoglobinei este principala modificare din anemie. Dar apare și creșterea numărului de trombocite fără să se poată explica bine cauza.

splenectomia sau îndepărtarea chirurgicală a splinei

cancer unele tipuri de cancer sunt însoțite de creșterea trombocitelor: cancere gastrointestinale, limfoame, cancer pulmonar, ovarian, mamar.
E foarte probabil că inflamația care însoțește cancerul explică trombocitoza.

Trombofilia: cauză de tromboză inexplicabilă

Trombocite scăzute: trombocitopenia

Trombocitopenie – trombocite scăzute în sânge – poate fi cauzată de:

chimioterapie sau radioterapie

infecții virale cum este Hepatita C , HIV sau alte infecții virale

boli autoimune cum sunt lupus sau purpura trombocitopenică

sarcina; creșterea enzimelor hepatice (ALT, AST) cu hemoliză și trombocitopenie formează un tablou clinic numit HELLP;

Sindromul HELLP apare de obicei în trimestrul al-3-lea de sarcină și este mai frecvent la femeile care au avut mai multe sarcini în antecedente. Trombocitele scad sub 100 000/ microlitru.

medicamente: anticoagulantele ca Heparina sau Warfarina pot reduce numărul de trombocite

abuzul cronic de alcool

boli hepatice (ciroza)

expunere la diferite toxice

infecții severe (septicemie/ sepsis)

De ce apar ușor vânătăi și sângerare?

Cum ne dăm seama de trombocitele scăzute?

Semne care sugerează trombocitopenia:

  • sângerare nazală
  • sângerare gingivală
  • sângerare menstruală prelungită
  • sângerare prelungită la intervenții chirurgicale

Sângerări uterine anormale: de ce pot apărea?

Cum ne dăm seama de trombocitele crescute?

Trombocitoza poate să nu ne avertizeze prin niciun simptom. Când trombocitele cresc foarte mult apare tromboza.

Tromboza

Tromboza venoasă profundă este o afecțiune provocată de formarea unui cheag de sânge în interiorul unei vene. De obicei, într-o venă de la picior.

Numai în 10% din cazuri tromboza apare în vene din alte teritorii ale corpului.

Mortalitatea la 30 zile, fără tratament, este de 3% pentru tromboza profundă și 30% pentru complicația ei – embolia pulmonară.

Trombocite crescute: 7 cauze frecvente

Surse

Săptămâna 11 de sarcină. La ce să fii atentă?

0

În săptămâna 11 de sarcina copilul trece de la stadiul de embrion la cel de făt. Este o perioadă în care și aspectul fizic al mamei se modifică. Sarcina este tot mai evidentă.

Tips
∎ continuă să iei vitamine prenatale
∎ hidratează-te cu 10-12 pahare de apă zilnic
∎ scrie întrebările și nelămuririle pentru următoarea întâlnire cu medicul
∎ nu folosi metode permanente de îndepărtare a părului crescut în zone neobișnuite
∎ evită folosirea ojelor sau dizolvantelor chimice; de preferat evitarea cabinetelor de manichiură dacă nu ești sigură de sterilitatea instrumenteor utilizate; nu este momentul pentru o infecție

Săptămâna 11

Dezvoltarea copilului

viitorul copil are lungimea de 5 cm

s-a încheiat etapa de embrion și începe etapa de făt

Capul și fața

  • Capul este în continuare mare, aproximativ 1/2 din lungimea totală
  • Pleoapele sunt închise
  • Apar mugurii dentari
  • Ochii, nasul, gura și urechile continuă să-și definitiveze forma
  • Fața capătă tot mai mult forma umană
∎ Corpul
  • corpul fătului devine tot mai lung și mai puternic
  • degetele sunt mai lungi
  • organele reproducătoare încep să capete formă, dar încă nu se poate identifica ecografic sexul

∎ Mișcările

Mișcările sunt vizibile ecografic, dar nu le vei simți încă.

Săptămâna 11: simptome de sarcină

∎ burtica începe să fie vizibilă

∎ părul crește mai repede; se modifică și textura părului și poate deveni mai uscat sau mai gras decât înainte;

Datorită modificărilor hormonale, poate apărea păr pe față, pe burtă, pe piept sau brațe.

Lucrurile vor reveni la normal la 6 luni după naștere

unghiile cresc mai repede și sunt mai tari; dar există și posibilitatea opusă, cu unghii care se rup ușor.

Unghiile vor reveni la normal cam la 6 luni după naștere

incontinența urinară de stres

Vei observa că pierzi urină când strănuți sau alergi. Nu este motiv de îngrijorare.

Incontinența urinară este frecventă în sarcină. Hormonii de sarcină (progesteron și relaxina) determină relaxarea țesuturilor și a ligamentelor din zona pelvină.

Tot relaxina poate cauza relaxarea ligamentelor care susțin uterul. Din acest motiv pot apărea dureri, mai ales în partea dreaptă. Băile calde diminuează acest tip de dureri.

comedoanele sau coșurile de pe față

Apariția coșurilor nu este neobișnuită. Creșterea consumului de fructe și utilizarea măștilor naturale pentru ten sunt măsuri utile.

La ce să fii atentă în săptămâna 11?

1. Control medical

Între 11 și 14 săptămâni este indicată o vizită la medic pentru urmărirea sarcinii.

Ecografia Doppler permite auzirea clară a bătăilor cardiace ale fătului. Se va stabili exact săptămâna de sarcină și se poate calcula data nașterii.

Se efectuează și screening pentru sindrom Down. Dar și o serie de analize de sânge.

2. Creșterea în greutate

Până acum s-ar putea să fi pierdut în greutate datorită grețurilor și vărsăturilor. De acum, creșterea în greutate va deveni vizibilă.

Este recomandabil să monitorizezi kilogramele în plus, pentru că o creștere excesivă în greutate aduce o incidență mai mare a complicațiilor la naștere.

Dieta bazată pe fructe și legume este bogată în nutrienți. Carnea face parte din acest tip de dietă, nu este complet exclusă.

Dar dacă practici un regim vegan/ vegetarian trebuie să știi că pot apărea unele deficite. În special proteine, vitamina B12, calciu și fier.

Medicul te poate sfătui corespunzător.

Află mai mult Care este greutatea ideală în sarcină?

3. Exerciții pentru incontinența urinară

Exersarea musculaturii pelvină va ajuta și la naștere. Deci nu este niciodată prea devreme să începi.

Contractă musculatura pelvină pentru 10 secunde. Relaxează și reia exercițiul de 10 ori pe zi.

Află mai mult Exercițiile Kegel în sarcină și după naștere

4. Igiena orală

Igiena orală este importantă oricând, dar mai ales în sarcină.

Este recomandat cel puțin un consult stomatologic pe parcursul sarcinii pentru a preîntâmpina eventuale infecții dentare.

Sângerarea gingivală apare frecvent. Dar asta nu înseamnă că trebuie să spălăm mai rar dantura.

Bibliografie

Urina tulbure. Care este cauza?

În mod normal, urina are o culoare galbenă și un aspect clar, transparent. Urina cu aspect tulbure care apare în mod repetat are o cauză ce trebuie depistată și rezolvată.

Urina este compusă din apă, săruri și deșeuri filtrate de către rinichi. În mod normal pH-ul urinar variază între 5-8. Când urina devine alcalină, cu pH peste 8, aspectul devine tulbure.

Ce cauze poate avea urina tulbure?

Alimentația vegetariană

Urina alcalină poate fi cauzată de alimentația predominant vegetariană, bazată pe fructe și legume. Aspectul poate fi tulbure.

O alimentație echilibrată, fără excluderea completă a unei grupe de nutrienți, menține și aspectul normal al urinei.

Deshidratarea

Deshidratarea este o altă cauză pentru care aspectul urinei se modifică. Este mai redusă cantitativ, mai concentrată, mai închisă la culoare și cu aspect tulbure.

Orientativ, cantitatea de apă recomandată pentru 24 de ore este de 3,7 litri pentru bărbați și 2,7 litri pentru femei. Aici este inclusă și apa din supe, ciorbe, fructe etc.

La efort sau la temperaturi ridicate, necesarul de apă poate fi mai mare.

Aspectul urinei și cantitatea produsă de rinichi în 24 ore este cel mai bun indicator al hidratării corecte. Aproximativ 1500-2000 ml de urină de culoare galben-pai și cu aspect limpede este un semn că am consumat lichide suficiente.

Află mai mult Câtă apă trebuie să consumăm la efort fizic?

Infecția urinară

Infecția urinară se însoțește de urină tulbure și urât mirositoare. Dar simultan apar și alte simptome:

  • necesitatea de a urina frecvent
  • durere, usturime sau arsură la urinat
  • sânge în urină
  • febră

Află mai mult Infecția urinară: Ghid vizual de simptome și tratament

Litiaza renală

Urina tulbure poate fi cauzată și de prezența pietrelor la rinichi sau în vezica urinară.

Alte semne de litiază renală:

Află mai mult Cum ne dăm seama de pietrele la rinichi?

Boli cu transmitere sexuală

Unele boli cu transmitere sexuală pot provoca aspectul tulbure al urinei. Nu este singurul semn, dar poate fi un punct de pornire pentru diagnostic.

Cel mai frecvent provoacă urina tulbure: chlamidia, gonoreea și vaginita bacteriană.

Diabet

Diabetul duce la eliminarea unei cantități mai mari de glucoză în urină.

De asemenea, organismul utilizează mai multe grăsimi pentru a produce energie și din acest proces rezultă corpii cetonici care se elimină tot prin urină.

Ambele, glucoza și corpii cetonici, pot da aspectul tulbure al urinei.

Micțiunile frecvente și setea exagerată pot fi primul semn de diabet.

Află mai mult Ce este diabetul la limită sau prediabetul?

Proteine în urină

Prezența proteinelor în urină (proteinurie sau albuminurie) nu este normală. Rinichii nu reușesc să le păstreze în organism și le elimină.

Uneori poate apărea acest fenomen în episoadele febrile sau după exerciții fizice intense. Urina devine tulbure.

Dar cel mai frecvent proteinuria semnifică o boală de rinichi care trebuie investigată.

Ce cauze provoacă urina tulbure în sarcină?

În sarcină micțiunile sunt frecvente și uneori urina poate fi tulbure.

Cauze posibile:

  • deshidratarea
  • infecție urinară
  • preeclampsie

Deshidratarea poate apărea ca urmare a vărsăturilor repetate. Un aport corespunzător de apă rezolvă problema.

Infecția urinară nu provoacă doar urina tulbure, ci și micțiuni frecvente și senzație de disconfort cu usturimi și eventual durere la urinat.

Medicul ginecolog trebuie anunțat pentru a prescrie un antibiotic. Infecția urinară netratată poate cauza nașterea prematură.

Preeclampsia este o complicație a sarcinii. Se manifestă cu hipertensiune, pierdere de proteine în urină, durere de cap și tulburări de vedere. Necesită intervenția imediată a medicului.

Infecția urinară: este contagioasă?

Surse

PIERSICI. Beneficii, vitamine, rețete

De ce să mâncăm piersici? Le consumăm mai ales pentru gust și culoare. Dar, pe lângă asta, ajută la digestie, îmbunătățesc vederea și funcția sistemului imunitar.

Și în cura de slăbire piersicile proaspete sunt utile pentru că au calorii puține. O piersică mare (aprox. 140 g) are 68 de calorii, iar una medie în jur de 59 calorii.

Sunt surse foarte bune de vitamina A, C, E, K și vitamine din grupul B. Piersicile mai merită consumate și pentru aportul de potasiu.

Piersici: valoare nutritivă

O piersică medie, de aproximativ 130 g, aduce:

  • Calorii: 51
  • Grăsimi: 0,3 g
  • Carbohidrați: 12,4 g
  • Zaharuri: 10,2 g
  • Fibre: 1,9 g
  • Proteine: 1,2 g
  • Vitamina A: 20,8 mcg
  • Vitamina C: 8,6 mg
  • Vitamina E: 0,9 mg

Piersici: beneficii

1. Bune pentru vedere și sănătatea pielii

Piersicile conțin carotenoizi, în special alfa-caroten și beta-caroten din care organismul sintetizează vitamina A la nivelul intestinului.

Carotenoizii se găsesc nu doar în piersici, dar și în alte fructe de culoare galben-portocalie cum sunt cartofii dulci sau dovleacul.

Vitamina A ajută vederii, dar menține și sănătatea pielii. Extractele din piersici pot reduce efectele negative ale radiațiilor UV asupra pielii.

Bine de știut
Primul semn al lipsei de vitamina A este incapacitatea de a vedea bine pe întuneric. Ulterior apare și xeroftalmia (ochii uscați).

2. Aport substanțial de potasiu

O piersică poate aduce 7% din necesarul zilnic de potasiu.

Potasiul este esențial pentru menținerea echilibrului lichidelor din organism și combaterea retenției de apă. Cu cât consumăm mai mult potasiu, cu atât eliminăm mai mult sodiu și apă prin urină.

Un aport suficient de potasiu contribuie la reducerea tensiunii arteriale și face tratamentul antihipertensiv mai eficient.

Află mai mult Cum te ajută potasiul să scazi tensiunea arterială?

3. Utile pentru persoanele cu diabet

Indicele glicemic pentru piersici este 28, ceea ce le încadrează la fructe cu efect minim asupra glicemiei.

Indicele glicemic estimează în ce măsură un aliment are impact asupra glicemiei. Unele studii clinice sugerează că atunci când consumăm alimente cu index glicemic sub 55, creșterea glicemiei este mai lentă și organismul are timp să o echilibreze.

Află mai mult 10 fructe cu carbohidrați puțini la diabet, obezitate și diete de slăbit

4. Ajută sistemul imunitar

Vitamina C din piersici ajută la vindecarea rănilor și susține sistemul imunitar. O singură piersică de dimensiuni medii îți aduce 10% din vitamina C pe care ar trebui să o consumi zilnic.

Necesarul zilnic de vitamina C este de 90 mg pentru bărbați, 75 mg pentru femei și cantități ceva mai mici la copii.

Nu este același lucru să iei tablete de vitamina C sau să-ți procuri vitamina din surse naturale. Combinația vitaminei C cu carotenoizii, polifenolii și alți antioxidanți ajută la reparațiile celulare și le protejează de îmbătrânire sau de cancere.

Cercetările au arătat că piersicile consumate cel puțin de 2 ori/ săptămână pot reduce incidența cancerului de sân la femeile la menopauză.

Află mai mult Ce vitamine sunt utile pentru imunitate?

5. Utile pentru digestie

Piersicile conțin fibre solubile și insolubile.

Fibrele solubile ajută la reglarea glicemiei și menținerea colesterolului în parametri normali.

Fibrele insolubile previn constipația. Iar ceaiul din frunze de piersic ajută digestia.

Află mai mult 2 remedii noi recomandate pentru constipație

6. Scad inflamația

Polifenolii (micronutrienți) și prebioticele (bacterii vii) din piersici și din alte fructe și legume au efect antiinflamator.

Alimentele cu efecte antiinflamatoare reduc riscul de boli cronice cum sunt diabetul, bolile de inimă sau chiar boala Alzheimer.

Rețete cu piersici

Ideal este să le consumăm ca atare, proaspete și bine spălate pentru a îndepărta excesul de substanțe chimice cu care, eventual, au fost stropite.

Se pot include într-un smoothie cremos împreună cu un iaurt și o porție de semințe. Iaurtul va aduce un supliment de bacterii bune de care se va bucura flora intestinală, iar semințele, grăsimi mono- și polinesaturate. Dacă vrem să accentuăm efectul antiinflamator, putem adăuga o linguriță de turmeric sau 2-3 cm de rădăcină de ghimbir curățat de coajă și răzuit.

Bine de știut
Sucul de piersici aduce vitaminele și mineralele, dar se pierd fibrele atât de utile pentru flora intestinală și digestie. Un smoothie conservă și fibrele și toate celelalte componente.

O frigăruie asortată cu piersici alternând cu bucăți de ceapă și preparată pe grătar se potrivește cu o friptură de porc la care vrem să evităm garnitura de cartofi prăjiți.

Salatele de vară sunt un prilej să fim inventivi și să folosim și piersicile crude, nepreparate termic.

Salata de rucola cu piersici

Ingrediente

  • 2 piersici tăiate felii după ce am îndepărtat sâmburele
  • 1 ceapă roșie tăiată peștișor
  • 200-300 g rucola
  • frunze de busuioc proaspăt
  • dresing: 2 linguri suc de lămâie, 1 lingură oțet balsamic, 6 linguri ulei de măsline, 1 linguriță muștar Dijon, 1 linguriță miere, sare, piper

Peste frunzele de rucola și busuioc se pune ceapa și 3/4 din cantitatea de dresing. Se amestecă bine. Se pun deasupra feliile de piersici și se stropește cu restul de dresing.

Rețete de smoothie cu ingrediente antiinflamatoare

Surse

DIABET INSIPID sau senzatie de sete exagerata

Diabet insipid este o afecțiune rară în care rinichii nu reușesc să conserve apa în organism. Ce cauze are și ce variante de tratament există?

Diabetul insipid este o altă afecțiune decât diabetul zaharat. Ceea ce au în comun, totuși, este faptul că netratate, ambele afecțiuni provoacă sete excesivă și senzație frecventă de urinare.

La persoanele cu diabet zaharat, glicemia mare conduce la cantitate mare de urină. Ca o consecință apare deshidratare și sete excesivă.

La cei cu diabet insipid, glicemia este normală, dar rinichii sunt incapabili să conserve apa din organism.

Ce cauze are diabetul insipid?

În 24 ore rinichii filtrează de mai mute ori tot volumul de aproximativ 5-6 l sânge.

Cea mai mare parte a apei pe care o conține sângele se reabsoarbe. Doar o mică parte se elimină ca urină.

Vasopresina (ADH) sau hormonul antidiuretic este cheia acestui proces. Vasopresina este eliberată de glanda hipofiză – o glandă endocrină situată la baza creierului. Acest hormon dictează cantitatea de apă eliminată prin urină.

Cantitate crescută de ADH eliberată în sânge determină o cantitate mai redusă de urină (se elimină apă mai puțină).

Cantitate scăzută de ADH determină o cantitate mai crescută de urină (se elimină apă mai multă).

În diabetul insipid rinichii nu pot concentra urina și se elimină cantități mari de urină și apă. Cauza este dereglarea mecanismului de secreție și eliberare în sânge a vasopresinei (ADH); rinichiul funcționează anormal pentru că vasopresina dictează acest lucru.

Hipofiza: anatomie, funcționare, boli

Tipuri de diabet insipid

În funcție de mecanismul dereglării, există mai multe tipuri de diabet insipid:

1. diabet insipid central

Este rezultatul afectării hipotalamusului și hipofizei care au rol esențial în producția și eliberarea în sânge a ADH.

Se întâmplă acest lucru în:
-traumatisme craniene
-intervenții chirurgicale în zona glandei hipofize și hipotalamusului
-infecții
-inflamatie
-tumori cerebrale în vecinătatea glandei hipofize
-boli autoimune

2. diabet insipid nefrogenic

In acest caz problema nu este la nivelul creierului.

Din diferite motive, rinichii nu răspund corespunzător la vasopresină.
-factori genetici
-boli renale cronice
-infecție sau chisturi renale
-tumori
-blocarea tractului urinar
-nivele crescute de Calciu în sânge
-nivele scăzute de potasiu în sânge
-anumite medicamente ( în special litiu)
-alte afecțiuni: sindrom Sjogren, amiloidoza

Există și cazuri în care medicul nu poate stabili cauza exactă a diabetului insipid.

3. diabet insipid dipsogenic

În acest caz apare un defect în mecanismul setei: creierul semnalează în mod greșit că este necesar să bem mai mult.

Faptul că o persoană consumă excesiv de multe lichide are ca efect secreția mai redusă de vasopresină și deci urină mai multă de eliminat.

Cauzele defectării mecanismului setei sunt similare diabetului insipid central

4. diabet insipid gestațional

Apare în sarcină. Simptomele sunt ușoare. Dar trebuie observată deshidratarea care, la gravidă, poate genera complicații, cum este nașterea prematură.

Diabetul insipid gestațional este diferit de diabetul zaharat gestațional.

Ce este diabetul gestațional sau diabet de sarcină?

Care sunt simptomele în diabet insipid?

Semne tipice pentru diabet insipid:

  • sete excesivă, incontrolabilă, care îndeamnă persoana să consume cantități mari de apă și să caute cu disperare apa rece
  • volum excesiv de urină
  • senzație frecventă de a urina ziua și noaptea
  • urină foarte diluată, foarte deschisă la culoare

Semne de deshidratare:

Amețeala și confuzia semnalează un grad de deshidratare severă și anunță o urgență.

Amețeala: 10 Remedii pentru acasă

Cum se stabilește diagnosticul?

Medicul folosește diferite investigații pentru a lămuri una din cauzele enumerate mai sus și care ar putea provoca afecțiunea.

-analize de urină: sumar de urina, debit urinar, determinarea densității urinare

-analize pentru a determina nivelul de vasopresină în sânge

-rezonanța magnetică nucleară (RMN) de craniu pentru a vizualiza eventuale tumori

Este foarte important să se lămurească tipul de diabet insipid. De acest lucru va depinde tratamentul.

Care sunt cele mai importante analize de sânge?

Ce tratament există pentru diabet insipid?

Medicul specialist nefrolog sau endocrinolog sunt cei care conduc tratamentul diabetului insipid.

Variantele de tratament diferă în funcție de tipul de diabet.

diabetul insipid central: se administrează un hormon sintetic – desmopresina – care acționează similar vasopresinei.

diabetul insipid nefrogenic: se tratează cauza care îl produce – îndepărtarea blocajului urinar, întreruperea medicamentelor care sunt implicate, normalizarea nivelului de calciu sau potasiu din sânge.

Se utilizează și medicamente de tipul aspirină, ibuprofen, diuretice tiazidice. De obicei, diureticele se administrează pentru a crește cantitatea de urină, dar la persoanele cu diabet insipid efectul este opus.

diabet insipid dipsogenic – nu are un tratament încă; medicii folosesc metode de control a simptomelor: doze mici de desmopresină seara, la culcare, pentru a reduce numărul de treziri nocturne; bomboane de supt pentru a menține cantitate suficientă de salivă și a reduce senzația de sete

diabet gestațional: se prescrie tot desmopresina deoarece enzimele placentare nu au același efect asupra vasopresinei sintetice și nu o distrug ca pe cea naturală.

Deshidratarea este principalul pericol în diabet insipid. Trebuie formată obișnuința de a consuma lichide mai multe. O sticlă de apă trebuie să fie permanent la drum.
De asemenea trebuie evitată căldura și transpirația excesivă.

Sistemul endocrin și sistemul nervos: Cum se ajută reciproc?

Surse

Este afectata imunitatea copiilor dacă acasă este prea curat?

Teoria modernă care susține că imunitatea copiilor poate fi afectată dacă în casă și în mediul în care trăiesc este prea curat este infirmată.

Cercetători de la University College London au publicat de curând un studiu pe această temă.

Ipoteza igienei susține că expunerea copilului la microorganisme în prima copilărie îl va proteja de afecțiuni alergice și va contribui la dezvoltarea sistemului imunitar.

În noul studiu publicat în Journal of Allergy and Clinical Immunology, specialiștii subliniază faptul că secolul 21 nu este prea curat, așa cum se spune. Și faptul că ipoteza igienei nu se verifică.

1. expunerea la microorganisme este importantă, dar nu la orice fel de microorganisme

Expunerea la microorganisme în prima copilărie este esențială pentru educarea sistemului imunitar și metabolic.

Organismele care ne populează intestinul, pielea și căile respiratorii sunt importante pentru menținerea sănătății când avansăm în vârstă.

Pe tot parcursul vieții avem nevoie de expunere la microorganisme benefice care provin de la mamă, de la membri familiei sau din mediu.

Aceste microorganisme care ne populează trimit semnale moleculare care duc la dezvoltarea sistemului imunitar și la o imunoreglare corectă.

Deficiențele de imunoreglare sunt responsabile de apariția bolilor inflamatorii cronice: alergii, boli autoimune, boli inflamatorii intestinale.

Microorganismele ce pot fi găsite în casele moderne nu sunt cele benefice. Nu de ele are nevoie sistemul imunitar.

Curățarea casei și respectarea regulilor de igienă nu au un impact negativ asupra imunității.

2. expunerea la microorganisme de la mamă și din familie sau prin vaccinare este utilă

Flora intestinală, de exemplu, se formează la contactul inițial al copilului cu flora vaginală a mamei.
Ulterior se dezvoltă prin alăptare, contactul cu mediul și diversificarea hranei.

Contactul copilului cu mama și ulterior celelalte contacte sociale permit transferul microorganismelor necesare.

Vaccinurile ne protejează față de microorganisme țintă și sunt esențiale pentru întărirea reacției sistemului imunitar.

Nu este necesar să ne riscăm viața expunându-ne la patogenii dintr-o casă neigienică pentru a dezvolta imunitatea.

Într-o casă neigienizată pot exista bacterii și fungi ale căror produse de metabolism sunt toxice pentru oameni.

Imunitatea copiilor nu este afectată dacă în casă este prea curat

3. microrganismele din mediul verde ambiant sunt în mod special importante pentru imunitate

Expunerea copiilor la biodiversitatea mediului ambiant este benefică.

S-a demonstrat deja că dacă mediul nenatural al unei case urbane este înlocuit cu mediul natural al unei case la țară, de exemplu, efectele sunt benefice la copiii astmatici.
Dar și pentru alte afecțiuni care implică imunitatea și imunoreglarea.

Curățenia și igiena din casă nu împiedică expunerea noastră la mediul ambiant.

Spălarea mâinilor și folosirea prosoapelor curate nu ne împiedică să expunem copilul mediului verde ambiant cât mai mult posibil.

4. expunerea la produsele de curățat trebuie evitată pentru a proteja imunitatea

Cercetări recente ale epidemiologilor au demonstrat că există o legătură clară între expunerea plămânilor la contactul cu produse de curățat și apariția alergiilor.

Deci nu îndepărtarea patogenilor și păstrarea igienei este nesănătoasă.

Contactul organismului cu produse de curățat poate provoca reacții care duc la alergii.

Graham Rock, Profesor Emerit de Microbiologie și autorul principal al studiului, a concluzionat:

Curățarea casei este bună, igiena personală este bună. Expunerea la contactul cu mamele noastre, cu membrii familiei, cu mediul natural și vaccinurile sunt singurele inputuri de microbi de care avem nevoie. Aceste expuneri nu sunt în conflict cu igiena și curățenia.

Alte noutăți:

2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă