Acasă Blog Pagina 102

Senzația de nod în gât

Senzația de nod în gât (globus) este descrisă frecvent ca o senzație că mâncarea sau un corp străin s-au oprit în gât. Uneori există impresia că gâtul este blocat cu mucus și că situația se îmbunătățește dacă înghițim, tușim sau curățăm gâtul.

Globusul nu este de obicei dureros, se agravează când mâncăm alimente uscate și se îmbunătățește când consumăm lichide sau alimente cu sos.

Senzația de nod în gât este destul de frecventă. Aproximativ 45% din persoanele sănătoase descriu acest inconvenient.

Apare la ambele sexe, mai ales după vârsta de 35 ani, cu o frecvență ceva mai mare la femei.

Globusul este mult mai frecvent la persoane cu anxietate, depresie sau tulburări de somn.

Ce cauze poate avea senzația de nod în gât?

Inflamația la nivelul faringelui

Faringele este porțiunea anatomică ce comunică atât cu esofagul (pe unde circulă mâncarea spre stomac), cât și cu traheea pe unde circulă aerul spre plămâni.

Afecțiunile care provoacă inflamația faringelui pot crea senzația de nod în gât:

  • amigdalita
  • faringita
  • sinuzita cronică
  • sindromul picăturii postnazale

Află mai mult Picătura postnazală sau producția de mucus în exces

Refluxul gastroesofagian

Refluxul acidului gastric din stomac în esofag este cauza cea mai frecventă a nodului în gât. Până la 68% din persoanele care descriu această senzație au și reflux și senzația de arsuri gastrice (pirozis).

Află mai mult Ce remedii naturale să folosești pentru arsuri gastrice și reflux?

Globusul funcțional

Globus funcțional este senzația de nod în gât pentru care nu se găsește o cauză.

Stresul zilnic poate fi unul din factorii cauzatori. Majoritatea persoanelor care se află în această situație descriu agravarea senzației nodului în gât în perioadele cu încărcătură emoțională mare.

Senzația de nod în gât în sindromul post-COVID

Un studiu clinic desfășurat în Olanda și care a inclus peste 76 000 de persoane a raportat persistența unor simprome respiratorii și digestive după infecția COVID:

  • dificultăți de respirație
  • durere la respirație
  • dureri musculare
  • lipsa mirosului
  • lipsa gustului
  • senzația de nod în gât
  • senzația de frig alternând cu cea de căldură
  • oboseala

Află mai mult Ce este sindromul post-COVID sau long-COVID?

Alte cauze de nod în gât

Globusul poate avea și alte cauze. De aceea, uneori sunt necesare mai multe vizite medicale, de la gastroenterolog, la ORL-ist și neurolog.

Cauze obiective care trebuie excluse:

  • lipsa de salivă cum este în sindromul Sjogren
  • ganglioni inflamați
  • cancere
  • infecții bacteriene sau virale
  • afecțiuni neurologice sau musculare

Poate fi tiroida de vină pentru nodul în gât?

Senzația de nod în gât poate apărea și la persoane cu anomalii ale tiroidei, în special când tiroida este crescută în volum (gușa).

Situația se ameliorează, de obicei, după ce se îndepărtează tiroida chirurgical (tiroidectomie).

Află mai mult Glanda tiroidă: simptome și analize de sânge

Cum scapi de senzația de nod în gât?

Identificarea cauzei este primul pas. Excluderea unei cauze organice care provoacă tulburări de înghițire este obligatorie.

Cauzele gastroesofagiene fiind cele mai des întâlnite, primul medic care trebuie consultat este gastroenterologul.

Investigațiile care exclud o cauză organică sunt endoscopia, ecografia și computer-tomografia. Medicul poate solicita aceste investigații imagistice când consideră necesar.

Refluxul gastroesofagian fiind cauza cea mai frecventă, medicul va încerca tratarea acestei cauze cu medicamente specifice (inhibitorii de pompă de protoni ca omeprazol, esomeprazol etc).

Din păcate, dacă simptomele nu sunt tipice pentru reflux, răspunsul la tratament nu este optim. Într-un studiu recent, doar 44% din persoanele cu nod în gât și reflux au raportat dispariția senzației. Mai mult de jumătate nu au observat o îmbunătățire.

Un alt studiu clinic a comparat tratamentul anti-reflux cu tratamentul cu gabapentin. Un procent de 66% din persoanele tratate cu gabapentin au răspuns pozitiv la tratament cu ameliorarea senzației de nod în gât.

Anxietatea și stresul trebuie combătute eficient. Terapia cognitiv-comportamentală este practicată mai frecvent în acest scop.

Antidepresivele pot fi utile atunci când există afecțiuni psihiatrice concomitente ca atacul de panică, agorafobia sau depresia majoră.

De asemenea, corectarea tulburărilor de somn poate avea un efect benefic.

Uneori, schimbând câteva obiceiuri se atenuează senzația de nod sau presiune în gât. Unul din obiceiurile care trebuie evitate este tendința de a tuși sau de a-ți curăța gâtul.

Un secret de la specialiști este să iei mici înghițituri de apă carbogazoasă de fiecare dată când apare senzația că trebuie să tușești.

Disfagia sau dificultățile la înghițire

Surse

INFECTIE URINARA: Ghid vizual de simptome și tratament

O infectie urinara poate afecta orice parte a sistemului urinar: rinichi, vezica urinara și uretra. Aproximativ 40-60% din femei au cel puțin o dată în viață o infectie urinara.

Infectie urinara: cum apare?

aparat urinar feminin

Urina este un lichid steril. Bacteriile care ajung accidental în vezica urinară, cel mai frecvent E.coli, pot genera o infectie urinară. Din vezică bacteriile migrează în sus, pe uretere, până la rinichi. Femeile fac mai frecvent infectie urinară, probabil pentru că uretra (conductul prin care se scurge urina din vezică la exterior) este mai scurtă decât la bărbat.

Simptome de infectie urinara

Majoritatea infecțiilor urinare se limitează la vezica urinară. Apare cistita, iar simptomele principale sunt: durere și senzație de arsură la urinat, durere abdominală, urinat des, urina tulbure și mirositoare.

Infectarea rinichilor

Cistita netratată poate fi urmată de extinderea infecției la rinichi. Apare pielonefrita. Semnele infectării rinichiului: durere lombară uni- sau bilaterală, febră și frisoane, greață și vomă.
Pericolul este ca funcția renală să rămână permanent afectată, cu apariția insuficienței renale.

Când să mergi la medic?

Imediat ce apar semnele de infectie este bine să mergi la medic pentru că cistita este o urgență medicală.
Unele persoane au risc mai mare de a face complicații: gravidele, vârstnicii, bărbații, persoane cu diabet, probleme renale sau afecțiuni ale sistemului imunitar.

Infectie urinară sau altceva?

Deși senzația de arsură la urinat înseamnă frecvent infecție urinară, uneori poate însemna o boală cu transmitere sexuală. Poate fi Chlamidia, Gonoree sau Trichomonas. Analizele de laborator vor lămuri cauza. Urocultura este cea care va putea identifica dacă există infecție urinară. Și va putea stabili și antibioticul potrivit.

Când crește riscul de infectie urinară?

Riscul de a face infectie urinară crește dacă:

  • nu bem suficiente lichide
  • facem frecvent băi în cadă
  • ne abținem de a merge la baie pentru a goli vezica
  • există litiază renală (pietre la rinichi)

Când fac bărbații infecție urinară?

La bărbați infecțiile urinare apar mult mai rar. Când apar este foarte probabil că există și litiază renală sau prostata a crescut în dimensiuni.

Cum se tratează infecția urinară?

Infectia urinară se tratează cu antibiotice. Dar la fel de importantă este cura de diureză în timpul tratamentului. Medicul va recomanda un consum mai mare de lichide care va ajuta la îndepărtarea bacteriilor. Dacă infecția afectează rinichii, antibioticele prescrise necesită frecvent administrare intravenoasă și spitalizare.

Ce este infectia urinară recidivată?

Infecția urinară recidivată este definită prin 2 sau mai multe episoade de infecție urinară în 6 luni sau 3 episoade într-un an. Semnele cele mai frecvente sunt: urgența de a urina, durere pelvină, senzație de usturime și durere la urinat. 85% din cazuri sunt cauzate de E.coli – o bacterie ce colonizează tractul gastrointestinal și contaminează apoi tractul urinar.

Nu se mai folosesc Cefalosporine și Fluorquinolone ( ciprofloxacin, norfloxacin). Se consideră depășit și riscant.

În schimb:
-doze mici de antibiotice a la long
-o doză unică de antibiotic după contact sexual
tratamente fără antibiotice

Infectie urinară și diabet

Vezica urinară nu se golește complet ca urmare a neuropatiei diabetice. Urina stagnează în vezică, se infectează și germenii urcă spre rinichi. Acesta este mecanismul infecțiilor urinare frecvente la persoanele cu diabet.

Infectie urinară la gravide

Hormonii cauzează modificări la nivelul tractului urinar. Uterul crește în dimensiuni și pune presiune pe căile urinare. Este mai dificil de eliminat urina când ești însărcinată. Infecția urinară netratată contribuie la nașterea prematură. Vorbește cu medicul dacă suspectezi o infecție urinară.

Infectie urinară la menopauză

infectie urinara menopauza

Estrogenii au un efect protector asupra tractului urinar. Dar la menopauză nivelul lor scade. De aceea, infectia urinară apare mai frecvent.

Infecții urinare la vârstnici

infectie urinara varstnic

Infecția urinară este printre cele mai frecvente infecții urinare la vârstnic. Dar simptomele nu sunt cele clasice. Agitație, delir, modificări de comportament pot semnala o infectie urinară. Tot la această grupă de vârstă apar frecvent și complicații.

Infecții urinare la bebeluș

infectie urinara bebe

La bebeluș, semnele de infecție urinară sunt:

  • lipsa apetitului, dificil de hrănit
  • încetinirea creșterii în greutate
  • iritabilitate
  • icter

Infectie urinară la copii

infectie urinara copii

Semne că există infecție urinară la copil:

  • febră
  • hematurie (urină cu sânge)
  • vărsături
  • stare de rău, letargie
  • iritabilitate
  • dureri abdominale
  • incontinență (scapă urina)

Prevenirea infecției urinare

infectie urinara prevenire

Metode de prevenire:

  • hidratează-te suficient, astfel încât culoarea urinei să fie galben-pai
  • mergi la toaletă înaintea actului sexual și imediat după
  • evită sprayurile intime
  • dușuri în loc de băi prelungite în cadă

10 obiceiuri care ne pot afecta rinichii

DIETA MEDITERANEANA: ce alegem? ce evităm?

0

Dieta mediteraneana a trecut testul timpului. Ajută la menținerea sănătății și de aceea și ocupă locul 1 în topul dietelor întocmit de specialiști.

Dieta mediteraneană se bazează pe legume și fructe proaspete, cereale integrale, nuci și semințe, pește și ulei de măsline. Nu exclude complet nici carnea și lactatele sau vinul roșu.

Este mai degrabă un stil de viață decât o dietă, deoarece încurajează mesele alături de parteneri plăcuți care să ne creeze o bună dispoziție psihică.

Dieta mediteraneana: ce este permis să mâncăm și ce nu?

Dieta este preponderent bazată pe fructe și legume proaspete, cereale integrale, leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut), semințe și nuci.

Putem mânca iaurt, brânză, ouă și carne de pui, dar mai puțin frecvent. Iar peștele este recomandat cel puțin de 2 ori pe săptămână.

Sunt permise și grăsimile bune: măsline, ulei de măsline, semințe de floarea soarelui sau avocado.

Carnea roșie este permisă, dar numai ocazional.

Ierburile aromatice și condimentele sunt folosite constant pentru a spori savoarea preparatelor.

Vinul roșu este permis cu moderație. Asta înseamnă 1 pahar pentru femei și 2 pentru bărbați. Apa rămâne însă alegerea cea mai bună.

Desertul este cel mai frecvent un fruct. Se limitează consumul de dulciuri, torturi și înghețată la ocazii speciale.

Este dificil de urmat dieta mediteraneana?

Dieta mediteraneana are beneficii pentru care merită făcut un efort. Există o curbă de învățare a acestui stil de hrană și de viață.

Dar ceea ce obținem este: scăderea în greutate și apoi menținerea greutății, sănătatea inimii și cea a creierului, prevenirea cancerului, un control mai bun al diabetului.

Cel mai simplu este să ne facem un stoc cu produsele cel mai frecvent folosite. Ulei de măsline, nuci și semințe, cereale integrale și leguminoase pot fi păstrate timp mai îndelungat.

Fructele și legumele proaspete le putem lua de la piață sau de la supermarket. Dacă învățăm să le stocăm corect, și acestea pot fi păstrate mai mult timp.

Cheia adoptării dietei mediteraneene este să cunoști principiile și să faci un plan. Plan de cumpărături și de gătit făcute în avans.

Un avantaj imens este și faptul că nu vei sta să numeri calorii. Dacă trebuie să slăbești ai grijă doar la balanța energetică.
Din acest motiv este ușor de urmat.

Află mai mult Ce legume devin mai valoroase nutritiv dacă le gătești?

Dieta mediteraneană: 8 principii de bază

OMS împreună cu Harvard School of Public Health au stabilit piramida alimentelor necesare dietei mediteraneene și principiile de bază pentru a ne orienta mai ușor.

1. Mănâncă multe legume. De exemplu, un simplu platou cu roșii tăiate și stropite cu un pic de ulei de măsline și un pic de brânză feta.

2. Schimbă modul în care vezi carnea. Dacă alegi să mănânci carne, sunt suficiente câteva felii subțiri de prosciutto. Prepară carnea pe grătar și folosește cantități mici la salate.

3. Bucură-te de unele produse lactate. Alege iaurtul grecesc și cantități mici de brânzeturi diverse.

4. Mănâncă pește sau fructe de mare de 2 ori pe săptămână. Ton, hering, somon, sardine sunt tipuri de pește bogat în omega-3.

5. Pregătește o cină vegetariană cel puțin o dată pe săptămână. Folosește fasole, cereale integrale, legume și ierburi aromatice.

6. Folosește grăsimi sănătoase. În special ulei de măsline extravirgin, măsline, avocado, semințe și nuci.

7. Alege cereale integrale. Sunt bogate în nutrienți și mențin senzația de sațietate timp îndelungat.

8. La desert, alege un fruct proaspăt. Ai variante multiple: mere, pere, piersici, caise, căpșuni sau din fructele exotice, rodia, mango, kiwi.

Află mai mult Dieta mediteraneană: lista de cumpărături și reguli de bază

Cum poți începe dieta mediteraneana?

Cel mai simplu este să profiți de anotimpurile cu multe fructe și legume proaspete în piață.
Se știe că ideal este să consumăm produse din arealul în care trăim. La acestea ne adaptăm cel mai bine și este mai puțin probabil să facem alergii alimentare.

Salatele sunt retete simple și ușor de preparat.

Poți încerca salata mediteraneana cu zucchini la grătar sau salata de roșii cu ceapă și dressing de ghimbir.

Dressingurile sunt esențiale pentru a spori aroma salatelor. Dar și o ocazie să folosești nuci sau semințe.

Lintea și năutul sunt leguminoase care sporesc aportul proteic.

Humusul este una din cele mai îndrăgite rețete mediteraneene.
Dar putem urmări și înlocuirea orezului alb cu bulgur în preparate cu care deja suntem obișnuiți. Cum ar fi pilaful sau ardeii umpluți.

Dimineața este un prilej bun de a consuma lactate în combinații cu crereale integrale sau diverse semințe. Rețetele de smoothie sunt simplu de preparat dacă avem un robot de bucătărie (procesor de alimente).

Tot la smoothie se pot adăuga fructe de pădure pentru bogăția lor de antioxidanți și fitonutrienți.

Dieta mediteraneană: 9 beneficii pentru care este dieta nr.1

CANDIDOZA VAGINALĂ: simptome, cauze, tratament

Candidoza vaginală este o infecție. Ciupercile din specia Candida cauzează această afecțiune. Candida face parte din flora normală a mucoasei vaginale la femeie. Pentru a pune diagnosticul de candidoză, trebuie să existe simultan prezența Candidei în vagin și a simptomelor de candidoză.

Aproximativ 70% din femei au cel puțin un episod de candidoză vaginală de-a lungul vieții.

Există mai multe specii de Candida. Cel mai frecvent este implicată Candida albicans (aproximativ 90% din cazuri).

Candidoza vaginală: cum ne dăm seama?

Simptomele specifice candidozei sunt:

  • prurit (mâncărimi) exagerat în vagin și în aria înconjurătoare
  • senzație de arsură
  • roșeață și inflamație
  • durere la urinat și la contact sexual
  • secreții vaginale groase, de culoare albă, fără un miros neplăcut

O mare parte din simptome sunt comune cu infecția urinară. De aceea, medicul ar trebui să confirme prezența candidozei. Aspectul secrețiilor vaginale este specific candidozei.

De ce apare candidoza vaginală ?

Candida albicans se găsește la nivelul mucoasei bucale, vaginale și tractului intestinal. Populează în mod normal aceste mucoase și nu provoacă simptome decât în anumite situații favorabile înmulțirii acestor ciuperci microscopice.

Situații care favorizează înmulțirea Candida albicans:

tratament cu antibiotice

Lactobacilul populează în mod normal vaginul și produce substanțe care mențin un anumit nivel de aciditate. Mediul acid inhibă dezvoltarea ciupercilor.
Antibioticele distrug o parte din aceste bacterii cu rol pozitiv, cum este lactobacilul. Apar astfel condiții favorabile dezvoltării Candidei.

sarcina
Nivelul crescut de estrogeni din sarcină crește riscul de candidoză vaginală.

utilizarea contraceptivelor orale cu doze mari de estrogeni

practica dușurilor vaginale

diabet zaharat

Secrețiile vaginale care pot conține un nivel crescut de glucoză favorizează dezvoltarea ciupercilor și apariția candidozei.

Glicemia crescută influențează negativ și funcția sistemului imunitar. Un alt motiv de apariție a candidozei.

Candidoza vaginală la femeile cu diabet zaharat este un semn că glicemia nu este sub control.

tratamente cu efect imunosupresor: chimioterapie, tratament cu corticosteroizi, ș.a.

Candidoza vaginală: Tratament

Candidoza vaginală se tratează cu medicamente antifungice. Acestea se găsesc sub formă de creme, tablete, unguente sau supozitoare de utilizare intravaginală.

Este bine să ne sfătuim cu medicul de familie sau cu medicul ginecolog atunci când alegem unul din aceste produse.

Tratamentul durează de regulă 7 zile. Medicul poate recomanda și o doză unică de Fluconazol tabletă în paralel cu unguentul sau crema.

Dacă infecția vaginală apare de mai mult de 4 ori într-un an sau dacă tratamentul nu este eficient, este posibil să fie necesară administrarea de antifungice până la 6 luni.

Femeile cu diabet au risc mai mare de a face candidoză repetat.

Este corect să ne tratăm singure de candidoză vaginală?

Putem achiziționa de la farmacie produse antifungice și ne putem autotrata, dar este bine să fim sigure că este vorba despre candidoză.

Dacă ne tratăm singure există unele riscuri:

  • putem trata o infecție care nu este infecție fungică; poate fi vorba despre o infecție cu transmitere sexuală. Rămasă netratată, aceasta poate conduce la complicații.
  • poate apărea inutil o rezistență la medicamente antifungice
  • unele medicamente antifungice pot reduce capacitatea de protecție a diagramelor sau prezervativelor, crescând riscul unei sarcini nedorite

Bine de știut
La gravide se utilizează creme sau supozitoare vaginale cu miconazol sau clotrimoxazol. Nu se va utiliza fluconazol tablete.

Este necesar tratamentul partenerului în caz de candidoză?

Candidoza vaginală nu face parte din bolile cu transmitere sexuală. Dar este posibilă contaminarea partenerului.

La bărbat semnele infecției sunt roșeața și pruritul la nivelul penisului. Riscul este crescut pentru bărbații necircumciși sau cu diabet zaharat. Tratamentul partenerului este necesar în acest caz.

Infecții transmise sexual: 30 de întrebări și răspunsuri

Cum reducem riscul de candidoză vaginală?

O serie de măsuri preventive pot reduce riscul de apariție a candidozei vaginale:

  • igienă intimă atentă, cu apă și săpun
  • evitarea dușurilor vaginale; dușurile îndepărtează bacteriile normale din vagin care ne protejează de infecții
  • evitarea produselor intime parfumate, sprayuri care pot irita zona genitală
  • schimbarea cât mai des a tampoanelor folosite la ciclul menstrual
  • evitarea hainelor strâmte, a pantalonilor strâmți care mențin umiditatea crescută în zona genitală și favorizează candidoza
  • utilizarea lenjeriei intime din bumbac
  • schimbarea rapidă a echipamentului de sport umed, transpirat
  • evitarea băilor fierbinți în cadă
  • menținerea glicemiei normale în caz de diabet

Infecție urinară: Ghid vizual de simptome și tratament

Surse

TRANDAFIRI de GRĂDINĂ: varietăți, culoare, parfum, istorie. Ghid Vizual

Trandafiri de grădină: îi alegem cel mai adesea după culoarea de pe o etichetă și un parfum promis. Dar prea adesea comercianții de flori nu cunosc exact ceea ce vând.
Rezistența la ger ar trebui să fie un criteriu important de alegere dacă nu vrem să irosim banii doar pentru o vară de înflorire.
Și, la fel de important, cum înfloresc: pe tulpinile noi sau pe cele din anii precedenți?
Dacă pe tulpinile noi, atunci trebuie tunși primăvara devreme. Dacă pe tulpinile vechi, atunci trebuie tunși astfel încât să păstrăm în proporție mare aceste tulpini.

Trandafiri de grădină: un pic de istorie

-potrivit dovezilor fosile, trandafirii au o vechime de 35 milioane de ani
-cultivarea lor în grădini a început acum 5000 de ani, probabil în China
-în perioada Imperiului Roman, se cultivau intens mai ales în Orientul Mijlociu
-erau utilizați în scopuri medicale, erau apreciați pentru parfum, dar petalele lor jucau și rol de confetii la sărbători
-nobilimea romană a amenajat în sudul Romei o grădină publică de trandafiri
-în secolul al-VIII-lea Europa a preluat din China un nou soi de trandafir; acesta înflorea repetat pe parcursul unui sezon ceea ce l-a făcut deosebit de interesant pentru horticultori; au început să se producă hibrizi care aveau și sezon lung de înflorire și rezistență la ger

Trandafiri de grădină: Ce trebuie să știm când alegem?

Trandafirii de grădină se împart în 3 grupuri mari: trandafiri sălbatici ( Species Roses sau Wild roses), trandafirii vechi de grădină sau trandafirii istorici (Old Garden roses) și trandafirii moderni (Modern roses). Denumirile în engleză vă ajută să găsiți informații mai multe despre ei și pe alte siteuri.

Trandafirii sălbatici, cățărători sau tufe, sunt părinții trandafirilor moderni de astăzi. Au o floare simplă, cu 5 – 7 petale, și înfloresc la începutul primăverii. Rosa caninae ( măceșul) este soiul cel mai cunoscut la noi pentru fructele lui bogate în vitamina C: 3 fructe de măceș egalează o portocală.

Pe tulpinile lor se altoiesc, de obicei, alte soiuri de trandafiri moderni și se obțin trandafiri cu trunchi și cu minunate buchete la înălțime.

Vechii trandafiri europeni de grădină (Old European Garden Roses) sau trandafirii istorici, prevalau în grădinile europene înainte de răspândirea, în secolul al-XVIII-lea, a trandafirului chinezesc – Rosa chinensis.

Înfloresc o singură dată și sunt deosebit de parfumați. Sunt rezistenți la ger și înfloresc pe tulpinile din anii precedenți, nu pe tulpinile noi. Tăierea lor trebuie să țină cont de acest lucru: se păstrează în egală măsură tulpini noi și tulpini vechi.

Sunt 5 clase mari de trandafiri vechi: Gallica, Damask, Alba, Centifolia și Moss.

Alte clase de trandafiri Old sunt: Ayrshire, Bourbon, Boursault, China, Hybrid Perpetual, Noisette, Portland, Ramblers și Tea.

Trandafir hibridPapagena”

Trandafiri de grădină: sălbatici, istorici și moderni

Trandafirii moderni au început să apară oficial în 1867 când Jean-Baptiste Guillot a obținut hibridul ”La France” și s-a născut o clasă nouă de trandafiri numită Tea Hibrid. Cei mai cunoscuți trandafiri moderni aparțin claselor Tea Hibrid, Floribunda și Grandiflora.

Tot aici se încadrează și alte varietăți: Climbing (cățărător), Hybrid Musk, Hybrid Rugosa, Miniature, Mini-flora și Polyantha.

Toate varietățile care nu pot fi încadrate clar într-o clasă se mai numesc și trandafiri tufă (shrub roses). Un pic improprie denumirea, deoarece toți trandafirii se dezvoltă ca și tufe. Asemenea liliacului și a forsitziei, de exemplu.

Dacă încă nu v-ați plictisit și chiar vreți să vă identificați trandafirii, aveți mai jos imagini și particularități ale soiurilor celor mai celebre din fiecare clasă.
Imaginile nu îmi aparțin. La final sunt și sursele lor. Voi folosi denumirile în engleză sau latină pentru a facilita căutarea și pe siteuri specializate.

Puteți utiliza și aplicația de telefon Seek by iNaturalist pentru a identifica varietatea trandafirului. Dar, din păcate, nu poate identifica exact denumirea hibridului, ci doar clasa mai mare căreia îi aparține. Probabil aplicația necesită un antrenament mai îndelungat pentru a deveni performantă.

Trandafiri de grădină istorici (Old Garden Roses)

Alba

trandafiri de grădină: alba
Alba ” Maidden Blush”

Sunt printre trandafirii cei mai vechi cunoscuți. Tufele înfloresc o singură dată, iar florile sunt albe sau roz palid. Foliajul este verde-gri și au tendința de a deveni cățărători.

Centifolia sau Provence

trandafiri de grădină: centifolia
Centifolia – Varietatea ”Fatin-Latour”

Este unul din Old Garden Roses. Acesta este trandafirul cu sute de petale, supranumit ”trandafirul varză”. A devenit celebru datorită pictorilor olandezi și a fost obținut de horticultori olandezi în sec. XVII- XVIII lea.

Este extrem de parfumat, dar și foarte rezistent la ger, dar nu și la căldură. Înflorește o singură dată, foarte bogat și cu flori de mari dimensiuni, la începutul verii.

trandafiri de grădină: centifolia sau provence

Culorile variază de la alb la roz închis și lavandă. Se dezvoltă foarte bogat și necesită frecvent un suport.

Se utilizează în industria parfumurilor. Se cresc în acest scop în regiunea Grasse din Franța, capitala mondială a parfumurilor.

Trandafirul de Damasc ( Rosa damascena)

trandafiri de grădină: rosa damascena

Trandafir vechi (Old Garden Roses), originar din Siria și introdus în Europa în sec. al-16-lea. Înflorește o singură dată.

Uleiul obținut din Rosa damascena este utilizat în industria parfumurilor și pentru a obține apa de trandafir. Petalele sunt comestibile. Se folosesc pentru a decora feluri de mâncare sau pentru prepararea ceaiului.

Rosa damascena este trandafirul cultivat și în Bulgaria pe Valea trandafirilor din localitatea Kazanlak. Se obține binecunoscutul ulei de trandafir bulgăresc.

Florile sunt roz sau roșu deschis și de dimensiuni medii.

Gallica

Rosa gallica ”Officinalis”

Este cel mai vechi trandafir cultivat în Occident, supraviețuind căderii Imperiului Roman. Este denumit uneori ”Trandafirul franțuzesc”. Este parfumat și înflorește o singură dată, dar este un adevărat spectacol.

Tolerează umbra, solul sărac în nutrienți și iernile severe. Împărăteasa Josephine, soția lui Napoleon, era fermecată de acești trandafiri pe care i-a cultivat în grădina Malmaison.

Culoarea este roz intens cu nuanțe de purpuriu.

China

trandafiri de grădină: Rosa chinensis

Rosa chinensis a făcut adevărată senzație când a fost adus prima oară în Europa, în sec. al-VIII-lea. De la el s-au obținut majoritatea hibrizilor de astăzi, trandafirii moderni.

Odată cu Rosa chinensis, s-a schimbat major forma florilor cu care erau obișnuiți europenii.

Acești trandafiri înfloreau repetat, o altă noutate pentru europeni. Iar culoarea avea tendința de a se închide pe măsură ce floarea se dezvolta. A venit și cu nuanțe de galben sau roșu închis, necunoscute europenilor până atunci.

Tea

Tea ”Madam Cochet”

Este un hibrid al Rosa chinensis încrucișat cu alt tip de trandafir (R. gigantea). Sunt plante înalte, delicate, cu nuanțe de alb, roz, galben pai și piersică.

Tipic pentru varietatea Tea este faptul că florile se deschid într-o progresiv prin deșurubare și marginile petalelor tind să se răsucească spre exterior.

În trecut, florarii clasificau simplu trandafirii ca fiind Tea dacă petalele se răsuceau caracteristic și China dacă acest lucru nu se întâmpla.

Sunt părinții trandafirilor moderni varietatea Tea Hybrid.

Trandafiri de grădină moderni

Tea Hibrid

trandafiri de grădină Tea Hybrid
Tea Hybrid ”La France” 1867

Favoritul între trandafirii moderni în secolul XX. Astăzi popularitatea lui a mai scăzut, dar încă este favoritul florarilor, fiind foarte potrivit în buchete.

Foliajul este destul de sărac și trebuie atenție la poziționarea în grădină. Este ideal să aibă în fundal un gard verde sau o altă plantă mai înaltă și cu frunziș mai bogat.

Tipic, fiecare ramură se termină cu un singur boboc de trandafir. Și petalele păstrează caracteristica bătrânului Tea: se răsucesc în afară pe măsură ce se deschid.

De obicei, nu sunt parfumați, dar unele varietăți au totuși arome fine.

Un Tea Hybrid celebru este ”Peace” sau ”Madame A.Meilland” obținut în 1935. Este câștigătorul a numeroase premii și este inclus în Rose Hall of Fame.

trandafir Peace
Tea Hybrid ”Peace”

Crește înalt (90-125 cm), rezistă bine până la -23 gr.C, are un parfum fin, o aromă fructată. Culoarea florii este pastelată cu nuanțe de galben pai și margini roze. Poate varia în funcție de poziționare. Frunzele sunt verde închis, lucioase.

”Peace” continuă să înflorească până ce dă prima zăpadă. Poate fi crescut atât în grădină, cât și în containere.

Polyantha

Polyantha ”The Fairy”

Literar înseamnă ”multe flori” ( în greacă poly= multe , anthos=flori). Culorile tipice sunt alb, roz și roșu. Înfloresc abundent de primăvara până toamna, ceea ce îi face admirabili în peisajul grădinii.

Floribunda

Floribunda ”Anne Harkness”

Încrucișarea Tea Hybrid cu Polyantha a dat Floribunda. Combină înflorirea abundentă pe care o are Polyantha cu frumusețea coloritului Tea Hybrid.

Florile se produc în buchete, cu un efect deosebit.

Grandiflora

Grandiflora ”Queen Elizabeth”

În traducere floare-mare, este o clasă apărută în sec.XX, prin încrucișarea Tea Hybrid cu Floribunda. Florile se dezvoltă în buchete de 3-5 boboci , asemănător cu Floribunda. Dar aspectul petalelor, ușor răsucit în exterior, amintește de Tea.

David Austin sau Trandafirii englezești

”Constance Spry” – primul trandafir englezesc David Austin

Nu sunt oficial recunoscuți ca o clasă separată, dar comercianții se referă la ei ca atare. Apariția lor a început în 1960 când David Austin a vrut să reînvie interesul pentru vechii trandafiri de grădină hibridizându-i cu Tea Hybrid sau Floribunda.

Scopul a fost să obțină trandafiri cu flori asemănătoare trandafirilor istorici ca formă și parfum (care să amintească de Gallica, Alba și Damask), dar care să aibă înflorire repetată și culori diverse asemănător trandafirilor moderni.

Sunt sute de varietăți de trandafiri David Austin care umplu astăzi grădinile publice, parcurile și grădinile particulare.

Dacă încă ești aici înseamnă că îți plac trandafirii. Trebuie să-ți spun că nu ești pe pagina unui expert, ci a unui grădinar amator. Informațiile sunt culese din pură pasiune pentru grădina mea. Sper să-ți fie de folos și ție.

Linkuri utile:
gardenia.net, hedgerowrose.com, en.wikipedia.org – Garden roses, eu.davidaustinroses.com

Săptămâna 13 de sarcină. La ce să fii atentă?

0

Cu săptămâna 13 de sarcina se încheie primul trimestru. Te găsești la 3 luni și o săptămână de sarcină. Foarte probabil că deja te simți mai bine și la prima ecografie ai auzit deja bătăile inimii copilului.

Tips:
∎ continuă să iei vitamine prenatale
∎ hidratează-te cu 10-12 pahare de apă
∎ alege alimente bogate în calciu, magneziu, vitamina D
∎ ai grijă la creșterea normală în greutate în sarcină
∎ urmărește aspectul secreției vaginale

Săptămâna 13

Dezvoltarea copilului

Copilul tău își pregătește corzile vocale. Conexiunile dintre creier, musculatură și nervi sunt deja stabilite.

Se mișcă liber în diverse poziții.

viitorul copil are lungimea de 7,5 cm

se dezvoltă foliculii piloși și apar fire de păr fin, moale, numit lanugo; până în săptămâna 20, lanugo va acoperi tot corpul copilului
Corpul copilului va fi acoperit de vernix, o substanță care îl protejează de lichidul amniotic.

copilul începe să înghită

rinichii produc urina; vezica urinară și rinichii sunt vizibile ecografic; copilul elimină urină care devine parte a lichidului amniotic

placenta aduce aportul de oxigen și nutrienți; totodată filtrează produsele inutile

Săptămâna 13: simptome de sarcină

greața începe să diminueze

constipația persistă

pirozis (arsuri gastrice)

leucoree (secreție vaginală) accentuată; secreția este clară și lipsită de miros

vergeturi
Apar linii purpurii pe pielea abdominală, sâni sau coapse. Hormonii, dar și creșterea în greutate cu întinderea pielii sunt cauzele de apariție a vergeturilor.

La ce să fii atentă în saptamana 13 de sarcina

1.Nutriția

Diminuarea senzației de greață este un bun prilej pentru a diversifica alimentația.

Cu avansarea în sarcină poate apărea și anemia. Este nevoie de hematii (globule roșii), dar pentru a le produce este nevoie de fier.

Și celelalte minerale sunt necesare.

Câteva din alegerile sănătoase ar trebui să fie:

  • calciu: lactate, brocoli, sucuri de fructe, tofu, cereale
  • magneziu: spanac, nuci, semințe, fasole, cereale integrale, avocado
  • vitamina D: gălbenuș de ou, pește gras, sardine
  • fier: carne roșie, carne slabă de pasăre, pește sunt cele mai bune surse din care vei absorbi fier

Ceaiul și cafeaua diminuează absorbția fierului. Deci ai grijă să nu bei la masă.

2. Dacă greața persistă

Ideal este să mănânci de 5-6 ori pe zi și nu cum obișnuiai, 3 mese pe zi. Timpul dintre mese este mai mic și ajută la menținerea unui nivel stabil al glicemiei.

Sunt unele studii care menționează faptul că dacă fătul este băiat ai tendința să mănânci mai mult.

Dar nu uita de complicațiile care pot surveni când nu se menține greutatea optimă în sarcină.

3. Îngrijirea pielii

Nu poți face vergeturile să dispară, dar poți încerca să le atenuezi aspectul prin:

Utilizarea cremelor emoliente nu poate preveni apariția vergeturilor.

Vergeturile se formează în derm, al doilea strat al pielii. Cremele nu pătrund dincolo de epiderm, primul strat.

Unele creme conțin substanțe care ar putea fi nocive fătului, deci trebuie utilizate cu precauție sau cu sfatul dermatologului.

4. Secreția vaginală

Secreția vaginală mai abundentă este normală, dar trebuie urmărit aspectul.

Semne că trebuie să mergi la medic: secreția își schimbă culoarea în galben sau verde, are miros, este însoțită de durere, roșeață și mâncărimi.

5. Combate constipația

Constipația poate fi supărătoare. Alimentele cu fibre, mișcarea fizică și sucul proaspăt de portocale sau de prune sunt soluții mai bune decât medicamentele.

Ideal este să apelezi la alimente și sucuri, mai degrabă decât la suplimente sau medicamente.

Bibliografie

APA ALCALINA: este mai bună decât apa de la robinet?

Apa alcalina este apa cu pH mai mare de 7 pe care o găsim îmbuteliată pe rafturile din magazin. Se discută mult despre efectele benefice ale apei alcaline și ale dietei alcaline în cancer și alte tipuri de afecțiuni. Unele studii susțin și creșterea performanțelor atletice. Ce este dovedit și ce nu?

Valoarea pH-ului măsoară aciditatea sau alcalinitatea unei soluții. Valorile de pH de la 1-7 înseamnă soluție acidă, în timp ce valorile de la 7-14 înseamnă soluție alcalină.

pH = 7 este valoarea neutră

Comparativ:

  • pH = 10 are bicarbonatul de sodiu
  • pH = 6 are laptele
  • pH = 5 are cafeaua
  • pH = 3 are sucul de roșii
  • pH = 2 are oțetul și sucul de citrice

Bine de știut: Se poate obține apă alcalină adăugând bicarbonat în apa de băut.

Apa alcalina reduce aciditatea gastrică?

Un studiu clinic de laborator publicat în Annals of Otology, Rhinology & Laryngology a constatat că apa alcalină cu pH de 8,8 poate reduce aciditatea gastrică și a făcut recomandări pentru cercetări viitoare ale efectelor benefice în boala de reflux gastro-esofagian.

În stomac, pH-ul normal este 1,5-3,5, deci un pH acid.

Dacă o persoană bea apă alcalină sau ia un antiacid poate crește temporar pH-ul din stomac.

Dar după ce alimentele trec de stomac în intestin, efectul nu mai este semnificativ. Ceea ce ajunge prin absorbție în sânge are pH-ul sucurilor digestive și nu al apei alcaline.

Află mai mult 5 măsuri eficiente pentru reducerea refluxului gastric

Apa alcalina si cancerul

Creșterea celulelor canceroase în mediu de laborator (in vitro) este mai rapidă în mediu acid. În același timp, mediul alcalin inhibă creșterea celulelor tumorale.

Aceasta este ideea care stă la baza ipotezei că apa alcalină ar putea fi utilă în tratarea cancerului.

Consumul de apă alcalină nu duce la creșterea pH-ului sângelui, deci nu alcalinizează sângele.

Absorbția apei alcaline din intestine se produce împreună cu conținutul intestinal, iar pH-ul soluției absorbite este dat de sucurile digestive în combinație cu alimentele și lichidele, nu doar de apa alcalină.

Sângele are în mod normal pH-ul între 7,36- 7,44.

O analiză a peste 200 de studii clinice pe această temă a concluzionat că apa alcalină nu are niciun efect în prevenirea apariției cancerului sau în tratamentul cancerului.

Află mai mult Ce remedii naturale să folosești pentru arsuri gastrice și reflux?

Apa alcalină: Dezavantaje

Dacă vrei să încerci apa alcalină trebuie să știi că, potrivit unui studiu publicat în British Medical Journal și care a analizat rezultatele anterioare ale mai multor cercetări, nu sunt dovezi științifice suficiente pentru efectele benefice ca:

  • prevenirea și tratarea cancerului
  • îmbunătățirea funcției digestive
  • scăderea în greutate
  • ameliorarea dispoziției psihice
  • reglarea temperaturii corpului

Autorii studiului consideră că răspândirea informației despre potențialul rol al apei alcaline în tratarea cancerului este inacceptabilă.

În plus, apa alcalină este scumpă și îmbuteliată în plastic, cu risc mai mare de contaminare cu ftalați.

Ce este dieta alcalină?

Unii adepți ai apei alcaline recomandă și dieta alcalină pentru aceleași presupuse avantaje.

  • Alimente cu pH alcalin: cele mai multe din legume și fructe și semințe.
  • Alimente cu pH acid: carne, fasole, nuci, cereale.

Bine de știut: sucul de lămâie deși este acid, după metabolizare în organism devine în mod paradoxal alcalin.

Experții care au analizat efectele dietei alcaline au concluzionat:

  • nu există dovezi științifice care să recomande dieta alcalină.
  • organismul nostru știe să-și mențină pH-ul constant (7,4) fără să fie nevoie să intervenim
  • având în vedere că dieta alcalină se bazează pe consumul de fructe și legume este considerată o dietă sănătoasă, chiar dacă nu are efecte anti-cancer.

Câtă apă este bine să bem zilnic și după efort fizic susținut?

Care sunt cele 6 minerale esențiale pentru organism?

Mineralele, ca și vitaminele, sunt nutrienți esențiali pentru sănătate. Multora li se pare mai simplu să consume o singură tabletă pe zi care să conțină minerale și vitamine și să nu se preocupe în rest de ceea ce mănâncă.

Conduita este păguboasă din două motive:

  • cercetările nu au demonstrat beneficiile administrării de suplimente alimentare în prevenirea bolilor
  • principala cauză de deces și îmbolnăvire rămâne dieta dezechilibrată; tableta cu vitamine și minerale nu poate compensa o alimentație deficitară

Minerale esențiale pentru organism: roluri și surse alimentare

1. Care sunt cele 6 minerale majore sau esențiale?

Numim minerale majore cele care se află în organism în cantitățile cele mai mari. Sunt la fel de importante ca și vitaminele pentru ca zecile și sutele de reacții din organism să se desfășoare normal.

Cele mai importante procese la care participă sunt: contracția musculară, echilibrul fluidelor în organism ( ce eliminăm, ce reținem, în ce compartimente reținem), menținerea structurii și funcționării normale a oaselor și dinților, funcționarea sistemului nervos.

Dieta echilibrată asigură aportul acestor minerale în cantitate suficientă. Nu este necesară suplimentarea.

Unele afecțiuni sau medicamente pe care le consumăm pot favoriza lipsa sau excesul unora dintre minerale. Nici lipsa, nici excesul nu sunt de dorit.

Procesele biologice la care participă aceste minerale depind de reglaje fine. Și nu totdeauna mai mult înseamnă mai bine.

Cele 6 minerale majore sunt:

  • calciu
  • clor
  • magneziu
  • fosfor
  • potasiu
  • sodiu

Care sunt cele mai importante roluri pe care le au și din ce surse le putem obține?

Minerale esențiale pentru organism

2. Calciu

Roluri:

  • este necesar pentru a avea oase sănătoase și dinți sănătoși
  • participă esențial și la coagularea sângelui: factorii de coagulare care ajută la formarea cheagului de sânge atunci când trebuie oprită sângerarea, acționează numai în prezența calciului
  • contribuie la funcționarea normală a musculaturii și a sistemului nervos

În general, dieta echilibrată aduce o cantitate suficientă de calciu.

Există și afecțiuni în care, deși cantitatea de calciu din regimul alimentar este optimă, absorbția nu e suficientă: boala Crohn și colita ulcerohemoragică.

Sau este imposibil consumul de produse lactate (intoleranța la lactoză și alergia la lapte).

Surse alimentare de calciu: laptele și produsele lactate ( brâza, iaurt ș.a.), legume cu frunze verzi (spanac), diverse tipuri de nuci.

Suplimentele alimentare cu calciu sunt între cele mai utilizate suplimente, dar nu trebuie consumate fără indicația medicului. Există riscul de apariție a litiazei renale.

Află mai mult 10 surse de calciu în afară de lactate

3. Clor

Organismul are nevoie de clor pentru a produce acidul clorhidric gastric, cu ajutorul căruia realizează digestia alimentelor.

Totodată, clorul împreună cu sodiul sunt esențiale în menținerea echilibrului fluidelor în organism. Umflarea picioarelor, de exemplu, este un semn că acest echilibru nu se menține.

Concentrația celor două minerale și mișcarea lor din interiorul celulelor la exterior și invers realizează această balanță a fluidelor: câtă apă eliminăm, câtă stocăm și în ce spații ale corpului.

Clorul îl obținem, în principal, din sarea de masă. Dar și multe din vegetale și legume conțin clor în proporții variabile: roșii, frunze de pătrunjel.

4. Magneziu

Magneziul are roluri importante în

  • contracția musculară
  • transmiterea impulsurilor nervoase
  • menținerea glicemiei normale
  • reglarea tensiunii arteriale
  • menținerea sănătății oaselor

Deficitul de magneziu apare în anumite boli intestinale ( boala Crohn, boala celiacă ), dar și la abuz de alcool.

În diabetul zaharat tip 2 există riscul deficitului de magneziu. Concentrațiile mari de glucoză la nivelul rinichiului conduc și la pierderea magneziului prin urină.

Totodată, datorită legăturii magneziului cu metabolismul glucozei, persoanele cu dietă foarte bogată în magneziu au un risc semnificativ mai scăzut de a face diabet.

Semnele lipsei de magneziu sunt: oboseală, slăbiciune, amorțeală și furnicături la mâini și picioare, crampe musculare și tulburări de ritm cardiac.

Dacă lipsa de magneziu este semnificativă va conduce și la lipsa de calciu.

Magneziu găsim în special în nuci și semințe, cereale integrale, fasole roșie, legume și vegetale cu frunze verzi (spanac). De asemenea în iaurt, somon, banane și cartofi.

Suplimentele cu magneziu se consumă frecvent și sunt adesea asociate cu calciu. Uneori sunt recomandate pentru a preveni migrena sau pentru simptomele de anxietate ușoară. Dar sfatul medicului de familie, care cunoaște și celelalte boli pe care le avem, este esențial.

Excesul de magneziu poate provoca greață, diaree, crampe abdominale sau simptome mai grave, la concentrații mari: depresie, letargie, hipotensiune și chiar stop cardiac.

Excesul de magneziu nu este provocat prin consum de alimente, ci de consumul de suplimente alimentare sau medicamente pe bază de magneziu ( laxative, antiacide).

Află mai mult Lipsa de magneziu vs exces de magneziu

Minerale esențiale pentru organism

5. Potasiu

Potasiul este important pentru:

  • funcționarea sistemului nervos
  • contracția musculară
  • menținerea echilibrului fluidelor
  • menținerea ritmului cardiac normal normal


Nivelul scăzut, dar și excesul de potasiu în sânge pot produce tulburări grave ale ritmului cardiac, care pun viața în pericol.

Surse alimentare de potasiu sunt legumele, fructele și vegetalele ( banane, cartofi, soia, prune și piersici uscate, linte, fasole, spanac). Dar și surse animale: lapte, iaurt, carne (carne de pui mai mult decât carnea roșie) și pește.

Suplimente alimentare care conțin potasiu nu trebuie consumate niciodată fără a dicuta cu medicul, având în vedere riscurile excesului de potasiu.

Află mai mult Cum te ajută potasiul să scazi tensiunea arterială?

6. Sodiu

Sodiul este important pentru:

  • menținerea echilibrului fluidelor (împreună cu clorul)
  • reglarea tensiunii arteriale

Deficitul de sodiu este rar. Unele medicamente pot provoca această problemă (carbamazepina consumată a la long, de exemplu).

Cel mai frecvent sodiul este consumat în exces. Hrana procesată este cea mai bogată în clorură de sodiu, adică sărată în exces.

American Heart Association ( AHA ) recomandă un aport de maxim 2300 mg / zi și respectarea dietei DASH pentru hipertensivi.

S-a constatat că reducerea aportului de sare zilnic chiar și cu 1000 mg îmbunătățește substanțial valoarea tensiunii arteriale.

Află mai mult Dieta DASH: cum să consumi sare mai puțină?

7. Fosfor

Fosforul este important pentru:

  • creșterea normală a oaselor
  • funcționarea corectă a membranei celulelor corpului.
  • acționează împreună cu vitaminele din grupul B pentru a converti energia ce o aduce hrana în forma de energie utilă organismului

Lipsa de fosfor e rară. Apare de obicei odată cu consumul de medicamente ce conțin carbonat de calciu sau antiacide.

Mai poate surveni în diabet dezechilibrat ( cetoacidoza diabetică) și hiperparatiroidism.

Alimentele bogate în proteine sunt bagate și în fosfor: carne, nuci, semințe, cereale, unele legume ( cartofi, fasole uscată, linte)

Suplimentele alimentare care conțin fosfor nu sunt necesare.

10 obiceiuri care ne pot afecta rinichii

Surse

Iritatia pielii la bebelusi: ce tratament este eficient?

Iritatia pielii la bebeluși sau dermatita de scutec se datorează afectării funcției de barieră pe care o are pielea. Nu înseamnă că bebelușul are o alergie la scutece. Acest tip de dermatită crește riscul infecțiilor urinare și vaginale și este important să aflăm ce soluții sunt pentru a evita complicațiile.

Dermatita de scutec apare mai frecvent dacă folosim scutecele clasice de cârpă. De asemenea, este mai frecventă la copiii hrăniți cu lapte praf decât la cei hrăniți la sân care au un pH al materiilor fecale mai puțin acid.

Odată cu diversificarea alimentației se modifică și pH-ul scaunului. Alimentele care generează materii fecale cu pH acid, dar și creșterea frecvenței scaunelor accentuează dermatita.

Iritatia pielii la bebeluși este mai frecventă la copiii care au și eczemă sau dermatită atopică.

Cum arată iritatia pielii produsă de scutec?

Dermatita de scutec se caracterizează prin zone de iritație numite macule (plate, sub 1 cm) și papule (în relief și cu diametru de câțiva centimetri) pe zona perineală.

Iritația se poate extinde în partea inferioară a abdomenului și pe coapse.

Leziunile pielii se pot suprainfecta. Cel mai frecvent sunt populate de o ciupercă numită Candida albicans. Pe suprafața maculelor și papulelor roșiatice apar puncte albe caracteristice.

Bine de știut: alăptarea la sân ca unică sursă de alimentație pentru o perioadă prea lungă de timp poate duce la deficit de zinc și dermatită pentru că laptele matern este sărac în zinc.

Alergie alimentară la copii: cum îți dai seama?

Dermatita de scutec: Tratament

Măsuri generale

Scopul este să ții pielea copilului uscată și curată astfel încât cremele să pătrundă bine în piele.

  • înainte să schimbi scutecul spală-te bine pe mâini
  • alege scutecul potrivit; unele conțin loțiuni care hidratează și susțin funcția de barieră a pielii
  • schimbă scutecul când este ud sau murdar

La schimbarea scutecului

  • curăță delicat pielea copilului cu apă călduță și o cârpă moale
  • șevețelele umede pot provoca alergie de contact datorită substanțelor pe care le conțin
  • poți curăța pielea cu produse care nu sunt pe bază de săpun
  • tamponează ușor pielea după ce ai spălat și lasă să se usuce bine înainte de a pune un nou scutec.
  • aplică o cremă protectoare pe bază de petrolatum (vaselină) sau creme care conțin și oxid de zinc.

Alte sugestii

oferă copilului ultima porție de lichide mai devreme în cursul serii pentru a evita să se ude noaptea

observă în ce măsură consumul unor alimente este legat de iritatia pielii.
Alimentele care cresc aciditatea scaunului (de exemplu, sucul de portocale) sau alimentele care stimulează tranzitul intestinal și cresc frecvența scaunelor ar trebui evitate până ce trece dermatita.

cremele pe bază de gălbenele sau aloe vera reduc mult iritatia pielii provocată de scutec

lasă și intervale de timp libere, fără scutec.

Dacă situația nu se rezolvă, există și creme pe bază de corticosteroizi care se eliberează cu rețetă și pe care medicul pediatru le poate indica.

Pentru suprainfectarea cu Candida există, de asemenea, tratamente topice specifice.

Ce este dermatita atopică sau eczema?

Surse

AVOCADO: beneficii, vitamine, calorii și rețete

Avocado este considerat de către experți un superaliment. Rețetele cu avocado au culoare și textură fină. Dar aduc și calorii. Iar majoritatea caloriilor provin din grăsimi. De ce este totuși avocado un superaliment? De ce este recomandat și copiilor?

Avocado: Valoare nutritivă

O jumătate de fruct, fără pieliță și sămânță, cântărește aproximativ 100g și conține:

  • Calorii: 160
  • Grăsimi: 14,7g
  • Carbohidrați: 8,5g
  • Proteine:2g
  • Fibre: 6,7g
  • Sodiu: 7g
  • Zaharuri: 0,7g

Un avocado mediu (200g) aduce 200-300 calorii. Dar foarte probabil că nu vom consuma un fruct întreg la o masă.

Dacă întindem pasta de avocado în strat subțire pe o felie de pâine înseamnă cam 30 g de fruct.

În general, puteți socoti că 2 linguri de guacamole aduc 50 cal.

  • Grăsimi

Majoritatea caloriilor provin din grăsimi. Dar sunt grăsimi mononesaturate, cu efecte benefice asupra sănătății.

Un fruct întreg aduce aproape 30g grăsimi, din care 20g sunt mononesaturate și 3,6g polinesaturate.

Acizii grași mononesaturați provin din surse vegetale și sunt recunoscuți pentru efectul lor de reducere a LDL-colesterol.

  • Carbohidrații

Majoritatea carbohidraților din avocado provin din fibre. Zaharuri sunt puține.

Indicele glicemic este 15, deci avocado face parte din fructele cu indice glicemic mic indicate la diabetici.

Află mai mult Cum calculezi carbohidrații când ai diabet?

Ce vitamine și minerale conține?

O singură porție de fruct (1/4 avocado se consideră o porție) nu aduce un aport substanțial de vitamine și minerale.

Dar un fruct întreg este o sursă bună de vitamina K, vitamina C, folat, vitamina E, vitamina B2 (riboflavina), vitamina B3 (niacina) și vitamina B5 (acid pantotenic).

Minerale: magneziu, potasiu, cupru, mangan, sodiu.

Prin aportul de vitamina K, fructul consumat exagerat poate reduce efectul anticoagulantelor (cel puțin teoretic).

Avocado: Beneficii

1. Controlul mai bun al diabetului

Avocado este o alegere bună dacă ai diabet. Are indice glicemic mic.
Nutriționiștii recomandă înlocuirea lactatelor de la micul dejun cu avocado. Se poate folosi la prepararea unor retete de smoothie sănătoase și sățioase.

2. Controlul mai bun al nivelului de colesterol

Datorită conținutului de acizi grași moninesaturați (MUFA) contribuie la scăderea LDL-colesterol.

Dar unele studii au constatat și efectul de creștere a HDL-colesterol. Nivelul crescut de HDL se asociază cu risc mai mic de boli cardiovasculare.

3. Scădere în greutate

Aduce calorii multe, dar te poate ajuta să pierzi kg datorită altor calități.

este bogat în fibre
Fibrele creează senzația de sațietate care durează suficient și poți reduce din calorii mâncând porții mai mici.


Studiile clinice au demontrat că dieta care conține avocado permite scăderea indicelui de masă corporală și a depozitelor de grăsime din jurul taliei.

poate înlocui cu succes untul sau margarina
Spre deosebire de acestea, avocado aduce grăsimi sănătoase

Află mai mult Rețetă: Lipie cu pastă de avocado, dovlecei și parmezan

Avocado pentru copii

Textura fructului îl face foarte potrivit pentru bebeluși, dar și pentru copiii mai mari.
Dar are și alte avantaje:

  • are beneficii nutritive, datorită aportului de vitamine și minerale
  • aduce aportul necesar de fibre pentru a combate constipația la copii
  • este bogat în grăsimi nesaturate care ajută organismul să utilizeze mai bine vitaminele liposolubile: A, D, E, K.
  • aportul de omega-3 ajută la dezvoltarea creierului

Ce trebuie să știm când preparăm avocado pentru copii?

  • fructul trebuie să fie suficient de copt: când îl strângem în mână, să fie un pic moale
  • se poate păstra un timp în afara frigiderului dacă nu este destul de copt
  • se pasează cu furculița cât de fin dorim și se poate amesteca cu lapte sau apă
  • ceea ce nu se consumă, se poate păstra în frigider, acoperit, pentru 72 ore
  • fructul se oxidează repede, dar asta nu îi reduce calitățile nutritive

Idei de preparare

Avocado face parte din alimentele folosite des în dieta mediteraneană. Dacă suntem atenți la dimensiunea porției, nu trebuie să ne preocupăm de calorii.

Dacă ai cumpărat un fruct necopt, pune-l într-o pungă de hârtie împreună cu un măr sau o banană, pentru 2-3 zile.

1 felie de pâine integrală peste care întindem 2 linguri de fruct pasat și bucăți de omletă (obținută dintr-un ou și 1 fir de ceapă verde)

■ guacamole: 2 avocado + sucul de la 1 lămâie + 2 linguri de ceapă tocată + 2 linguri de coriandru tocat + 1/2 linguriță de sare + 1/4 linguriță cu chili

avocado cu pui: piept de pui preparat la grătar și tăiat bucățele + avocado pasat + iaurt + ceapă tocată + sare, piper, usturoi

Poate fi adăugat cu succes și în rețetele de smoothie alături de semințe și nuci. Poate înlocui lactatele, dar și untul.

Rețetă: Cartofi dulci cu cremă de brânză și avocado

Surse

2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă