Caută
Acasă Blog Pagina 118

GLAUCOM: de ce apare și când este urgență?

Servus Med
-
0
GLAUCOM: de ce apare și când este urgență?

Glaucom este o afecțiune în care nervul optic este afectat. Cel mai des afectarea nervului este provocată de creșterea presiunii intraoculare.

Poate apărea la orice vârstă, dar mai frecvent la peste 60 ani. Multe forme de glaucom se dezvoltă gradat, fără a observa modificări de vedere până în stadii avansate.

Pierderea vederii cauzată de glaucom este ireversibilă. Dar dacă este descoperit și tratat din timp, pierderea vederii este încetinită sau prevenită. Tratamentul trebuie urmat toată viața.

De ce apare și în ce constă diagnosticul de glaucom?

Glaucomul este rezultatul afectării nervului optic.

Pe măsură ce se deteriorează apar puncte în câmpul vizual în care nu vedem, nu se mai poate forma imaginea.

Deteriorarea nervului este cauzată de cele mai multe ori de creșterea tensiunii intraoculare.

De ce crește tensiunea intraoculară?

În interiorul ochiului există un fluid numit umoare apoasă. Secreția și drenajul acestui lichid sunt esențiale pentru menținerea tensiunii intraoculare.

Secreția umorii apoase urmează un ritm circadian: este mai mare dimineața.

anatomie ochi, umoarea apoasa

Umoarea este un fluid clar care există în camera anterioară și cea posterioară a ochiului; rolul ei principal este de a hrăni lentila ochiului și corneea.

Umoarea apoasă este transparentă, incoloră și este un element important al aparatului vizual.

Este secretată (produsă) în camera posterioară, de către structuri numite procese ciliare; apoi trece în camera anterioară a ochiului și este drenată (prin rețeaua trabeculară și canalul lui Schlemm), în rețeaua venoasă.

Acest proces se întâmplă continuu; permanent este secretată și drenată umoarea apoasă, deci este reînnoită.

Dacă apare un dezechilibru între producția și drenajul umorii apoase (adică dacă se produce în exces sau nu se drenează corect umoarea apoasă), va crește tensiunea intraoculară.

Presiunea permanent crescută asupra nervului ocular explică apariția glaucomului.

Află mai mult ⮕ Ce beneficii pentru vedere au fructele goji?

Care sunt tipurile de glaucom?

Glaucom cu unghi deschis – forma cea mai frecventă . Rețeaua trabeculară prin care se drenează umoarea apoasă este parțial blocată. Presiunea în interiorul ochiului crește progresiv. Astfel, în timp este afectat nervul optic.

Glaucom cu unghi închis – irisul bombează și blochează locul de scurgere a umorii apoase (între iris și cornee); umoarea apoasă nu se va putea drena și va duce la creșterea presiunii intraoculare.

Glaucom cu tensiune normală – nervul optic este afectat, deși presiunea intraoculară e normală. Nu se știe exact de ce. Se pare că vascularizația nervului este afectată; ateroscleroza ar putea fi unul dintre motive.

Glaucom la copii – poate fi prezent de la naștere sau se dezvoltă în primii ani de viață.

Glaucom pigmentar. Granule de pigment (similar celui de la nivelul irisului, care dă culoarea ochilor) se formează anormal, în canalele de drenaj ale umorii apoase

Activități precum joggingul pot provoca depozitarea granulelor de pigment în rețeaua trabeculară, cauzând creștere intermitentă a presiunii intraoculară.

Ce semne de glaucom pot apărea?

glaucom: cauza de orbire

Glaucom cu unghi deschis

  • puncte/ pete, zone unde nu vedem, fie la periferia câmpului vizual, fie central
  • vedere ca printr-un tub, în stadii avansate

Glaucom acut cu unghi închis:

  • durere de cap
  • durere de ochi
  • greață, vomă
  • vedere tulbure
  • ochi roșii

Bine de știut
Când apar semnele de glaucom acut trebuie să ne prezentăm urgent la medic.

În ce situații avem risc crescut de a face glaucom?

  • vârsta pest 60 ani
  • cazuri de glaucom în familie
  • afecțiuni simultane: diabet, boli cardiovasculare, hipertensiune
  • traumatisme la nivelul ochiului
  • medicație cu corticosteroizi luată timp îndelungat, mai ales picături oculare

Află mai mult ⮕ Cum să reduci riscul de orbire dacă ai retinopatie diabetică

Cum prevenim apariția glaucomului?

Examenul oftalmologic regulat

Academia Americană de Oftalmologie recomandă:

  • examinare la 5-10 la vârste sub 40 ani
  • examinare la 2-4 ani la vârste de 40-54 ani
  • examinare la 1-3 ani la vârste 54-65 ani
  • examinare la 1-2 ani la vârste peste 65 ani

Cunoașterea istoricului din familie privitor la această boală; dacă au mai fost cazuri, atunci va trebui o examinare mai frecventă

Disciplină în ceea ce privește tratamentul cu picături oculare care scad tensiunea intraoculară

Protecția corespunzătoare a ochilor și preîntâmpinarea traumatismelor.

La somn, folosirea unei perne care să ridice capul cu aproximativ 20 grade față de linia orizontală, pentru a reduce presiunea oculară în timpul somnului.

Evitarea excesului de cafeină care poate ridica presiunea intraoculară.

Menținerea unei diete echilibrate care să aducă aport de elemente utile sănătății ochiului: zinc, cupru, seleniu, antioxidanți, vitamine A,C,E.

Pagina următoare

⮕ 5 cauze pentru care ai ochii uscați

Surse

Ciuperci cu broccoli și bulgur in sos de smantana si parmezan

Servus Med
-
0
Ciuperci cu broccoli și bulgur in sos de smantana si parmezan

Vrei să mănânci sănătos? Ciuperci cu broccoli și bulgur în sos de vin, smântână și parmezan este o variantă de felul II pe care îl poți servi doar cu salată, dar merge la fel de bine cu o porție de pește la grătar.

Ciupercile pleurotus sunt o sursă excelentă de proteine, dar și de vitamine B, potasiu, zinc, fosfor și magneziu.

Necesită un timp de preparare un pic mai îndelungat decât alte soiuri de ciuperci. În total vom ajunge la aproximativ 45 min.

Bulgurul este o cereală care poate înlocui cu succes orezul alb în toate rețetele cu care ne-am obișnuit, ca, de exemplu, ardeii umpluți. Avantajele consumului de bulgur le-am prezentat la rețeta de pilaf cu bulgur și legume, o rețetă de post sau vegetariană foarte simplu de pregătit.

Ciuperci cu broccoli și bulgur în sos de smântână și parmezan

Ingrediente

  • 300 g ciuperci pleurotus
  • 200 g bulgur
  • 200 g broccoli
  • 2 cepe medii
  • 200 ml smântână dulce
  • 150 ml vin alb
  • 100 g parmezan
  • 2 linguri ulei de măsline
  • 4 căței de usturoi
  • 1 linguriță sare
  • 1 linguriță turmeric (curcuma)

Preparare

1. Tocăm ceapa mărunt și o punem în cratiță antiaderentă împreună cu cele 2 linguri de ulei de măsline și lingurița de turmeric. O pregătim la foc mediu până ce devine translucidă.

2. Apoi adăugăm ciupercile pleurotus tăiate în fâșii. Punem 1/2 cană apă și 1/2 cană de vin împreună cu lingurița de sare. Punem capacul și lăsăm focul la nivel mediu pentru 15 min.

3. Bulgurul se spală în 1-2 ape și se adaugă peste ciuperci și ceapă. Dacă nu a rămas prea mult lichid, mai adăugăm un pic de apă sau vin alb. Bulgurul va absorbi din lichid. Punem capacul și lăsăm la foc mediu pentru încă 10 min.

4. Între timp, într-o oală separată, fierbem buchețelele de broccoli pentru 10 min. Le scoatem într-o strecurătoare și le clătim cu apă rece pentru a-și păstra culoarea.

5. Este momentul să adăugăm smântâna peste ciuperci și bulgur. Punem capacul pentru încă 10 min la foc mediu.

ciuperci cu broccoli si bulgur

6. Ultima etapă este adăugarea buchețelelor de broccoli și a parmezanului peste celelalte ingrediente. Acum amestecăm ușor ca să nu zdrobim broccoli.
Dacă pare că nu a rămas sos suficient se mai poate adăuga încă un pic de smântână și vin. Lăsăm ingredientele să-și combine gusturile pentru încă 5 min la foc mic.

ciuperci cu broccoli si bulgur

7. După stingerea focului se adaugă cei 4 căței de usturoi zdrobiți și se amestecă ușor în mâncare.

Mâncarea se poate servi la 30 min după ce am stins focul. Preparatele cu bulgur sunt la fel de bune și reci sau doar puțin încălzite.

ciuperci cu broccoli si bulgur

Ciupercile cu bulgur și broccoli în sos de vin, smântână și parmezan sunt o rețetă în stil mediteranean, ușor de pregătit, care combină arome diferite și ingrediente bogate în nutrienți. Poate fi servită cu o salată simplă cu roșii cherry și valeriană.

Dar poate fi și garnitură pentru friptura de pui, șnițele din piept de pui sau pește la grătar.

Pagina următoare

⮕ Rețetă: Supă cremă de ciuperci pleurotus

Infecția cu Chlamidia: contaminare, simptome, tratament

Servus Med
-
0
Infecția cu Chlamidia: contaminare, simptome, tratament

Dacă ai sub 25 de ani și ești activ sexual, ai riscul cel mai mare de infecție cu Chlamidia. Se recomandă testarea o dată pe an sau la schimbarea partenerului sexual.

Lăsată netratată, această infecție poate provoca unele complicații: boli inflamatorii pelvine, epididimita, prostatita, infertilitate sau artrita. De aceea, chiar dacă nu sunt simptome este recomandată testarea.

În plus, infecția cu Chlamidia suprapusă peste o infecție cu virus Papilloma (HPV) favorizează capacitatea acestui virus de a declanșa formarea unei tumori. Se știe că virusul HPV este responsabil de apariția a cel puțin 6 tipuri de cancere diferite.

Cum bănuim infecția cu Chlamidia?

Cele mai multe persoane nu-și dau seama că au fost infectate pentru că simptomele lipsesc.

infectia cu chlamidia

Dacă apar simptome acestea pot fi:

  • durere la urinat
  • secreții neobișnuite, albicioase, tulburi, provenite din vagin sau penis
  • la femei: sângerări între ciclurile menstruale sau după contactul sexual; durere pelvină
  • la bărbați: durere și inflamație la nivelul testiculelor; senzație de arsură sau mâncărimi la nivelul uretrei (conductul ca duce urina din vezică la exterior); ejaculare dureroasă

Infecția cu Chlamidia poate afecta și alte zone ( ochi, rect, gât), dacă aceste zone vin în contact cu secreții vaginale sau spermă infectate.

⮕ Infecții transmise sexual: tot ceea ce trebuie să știi

Cum ne putem infecta?

Chlamidia trachomatis este o bacterie. Cel mai frecvent este transmisă la contactul sexual vaginal, anal sau oral.

Dar poate fi transmisă și de la mama infectată la nou-născut. Îi poate provoca acestuia pneumonie sau conjunctivită.

Riscul de infecție cu Chlamidia trebuie considerat mai ales în următoarele situații:

  • persoane sub 25 ani, active sexual
  • parteneri sexuali multipli
  • evitarea folosirii prezervativului sau folosirea ocazională
  • infecții cu transmitere sexuală în antecedente

⮕ Durere pelvină la bărbați: cauze și soluții

Pot apărea complicații în infecția cu Chlamidia?

Infecția se tratează cu o cură scurtă de antibiotice. Totul este să-i recunoaștem simptomele și să mergem la medic.

Netratată, poate crea probleme de durată:

• boală inflamatorie pelvină care poate genera durere pelvină cronică, durere la contact sexual și la urinat

• epididimita sau orhiepididimită ( inflamație la nivelul testiculelor)

• infertilitate

• artrită reactivă – inflamație și durere în special la articulația genunchiului, la degetele de la mâini/ picioare, gleznă sau șold.

⮕ Durere pelvină la femei: cauze și soluții

Ce trebuie să știm despre tratament?

Peste 95% din cazuri se vindecă după un tratament corect cu antibiotice.

Cel mai frecvent se folosesc:

  • azitromicina – 2 sau 4 tablete, doză unică
  • doxiciclina – 2 capsule pe zi, timp de o săptămână

Medicul va decide dacă are motive să aleagă alt antibiotic sau să prelungească durata tratamentului.

Tratamentul va fi început după ce se obține rezultatul testului ce confirmă infecția.

Contactul sexual va fi evitat până ce se încheie tratamentul. Partenerul sexual trebuie să urmeze același tratament.

Dacă antibioticul ales este Azitromicina – doză unică, trebuie lăsat un interval de o săptămână până la un alt contact sexual.

Specialiștii atrag atenția că tratarea infecției cu Chlamidia, mai ales la persoanele care sunt infectate și cu virus Papilloma (HPV) este una din metodele de reducere a riscului de cancer de col uterin.

Pagina următoare

⮕ Infecții care favorizează apariția cancerului

Surse

Salata de roșii cu ceapă și dresing cu ghimbir

Servus Med
-
0
Salata de roșii cu ceapă și dresing cu ghimbir

Salata de rosii cu ceapă poate părea banală. Și chiar este, dacă nu ai încercat dressingul cu ghimbir. Ghimbirul aduce un aer de răcoare de vară aromată cu lămâie.
Ideea dressingului nu este originală. Am găsit-o în cartea lui Ottolenghi cu rețete simple. Dar am folosit-o în alt context.

Salata de rosii cu dressing de ghimbir poate fi păstrata și la caserole în frigider pentru varianta de meal prep.

salata de rosii cu ceapa si dressing cu ghimbir

Ingrediente pentru salata de roșii

∎ 5 roșii medii, de preferat bine coapte și dulci
∎ 2 șalote medii-mari sau cepe roșii
∎ 1 salată sau o pungă cu mix de frunze de salată
∎ 2 cm rădăcină de ghimbir
∎ 3 linguri ulei de măsline
∎ 3-4 linguri de oțet
∎ 1 linguriță zahăr
∎ pentru decor: ierburi uscate (cimbru, oregano, busuioc) sau 1 legătură de pătrunjel tocat fin

Preparare

Așezăm pe un platou un pat de frunze de salată.
Peste salată turnăm un dresing simplu din: 1-2 linguri oțet + 1 lingură ulei de măsline + 1 linguriță zahăr + 150ml apă.

Amestecăm dresingul cu frunzele de salată și mai putem adăuga un pic de oțet dacă trebuie.
Punem platoul de-o parte până ce pregătim celelalte ingrediente.

salate

Șalotele se toacă fin și se pun într-un castron.
Ghimbirul se curăță și se mărunțește cu aparatul de usturoi.
Se pune ghimbirul peste șalote împreună cu 1 lingură de ulei de măsline și 1 lingură de oțet.

Șalotele nu au gustul puternic al cepei obișnuite. Iar ghimbirul aduce doar un aer răcoritor și o aromă de lămâie. Combinația este absolut specială.

ceapa cu ghimbir

Ceapa cu ghimbir se așază peste salată. Și le punem de o parte până ce pregătim roșiile.

salate retete simple

Ceapa cu ghimbir și oțet poate fi încercată și separat. Adică fără roșii și frunze de salată.
Merge excelent cu feluri de mâncare vegetariene, cum este mâncarea de mazăre pe care o găsiți aici.

Roșiile se taie felii rotunde și se așază peste primele 2 straturi.

salata de rosii cu ceapa si dressing de ghimbir

Stropim roșiile cu ultima lingură de ulei de măsline. Și presărăm deasupra ierburi aromatice uscate: cimbru, oregano, busuioc.

O variantă și mai bună vara este decorarea cu pătrunjel proaspăt tocat.

salata de rosii cu ceapa si dressing cu ghimbir

Salata poate fi garnisită cu brânză telemea rasă. Dacă nu agreezi brânza în salată atunci nu strică un praf de sare peste roșii.

salata de rosii

Dacă vrei să încerci și alte dressinguri de salate care te vor face să te împrietenești cu legumele și fructele vezi și Dresinguri de salate: 3 rețete pe care trebuie să le încerci.

Dovlecei umpluți cu quinoa: simplu și rapid

Servus Med
-
0
Dovlecei umpluți cu quinoa: simplu și rapid

Dovlecei umpluți cu quinoa. Ce avantaje are consumul de quinoa? Quinoa este o pseudo-cereală. Semințele de quinoa sunt preparate și consumate ca orice cereală. Dar este mai bogată în nutrienți decât majoritatea cerealelor.

Avantajele principale ale quinoa:

-este una dintre puținele plante care aduce toți cei 9 aminoacizi esențiali; este deci o proteină completă, fiind utilă celor cu dietă vegetariană sau vegan

-are un conținut de fibre mai mare decât orice alte cereale, devenind utilă în diverse afecțiuni: constipația cronică, hemoroizi, hipertensiune, colesterol mărit, prediabet și diabet

-este foarte bogată în antioxidanți, comparativ cu alte cereale

-este utilă în boala celiacă deoarece este gluten-free și completează pierderile unei diete fără gluten.

-poate fi preparată în mai puțin de 15 min.

-are un înveliș natural bogat în saponină care îi dă gustul ușor amărui.

O cană de Quinoa fiartă (aproximativ 186g) aduce: 222 calorii, 8g proteine, 5,2 g fibre, 3,5 g grăsimi și 39 g carbohidrați. De asemenea, asigură 30% din doza de magneziu necesară zilnic, 15% din cea de fier, mai mult de 10% din necesarul de vitamine B1, B2, B6.

Cum am fiert quinoa?

  • am lăsat quinoa la înmuiat în apă 4-5 ore; cantitatea de apă este 1:3, adică la o cană de quinoa, 3 căni de apă
  • am clătit-o bine cu apă rece, punând-o într-o strecurătoare
  • am pus-o la fiert cu altă apă, în aceeași proporție
  • fierbe în 15 min de când dă apa în clocot
  • am pus un capac oalei în care a fiert și am lăsat-o să absoarbă cât mai mult din apa din vas
  • am clătit din nou în apă rece, pentru a îndepărta gustul amărui al învelișului

Astfel pregătită, quinoa este gata pentru orice rețetă decidem să preparăm.

Dovlecei umpluți cu quinoa

Ingrediente

  • 5 dovlecei
  • 250 g quinoa fiartă
  • 1-2 morcovi suculenți, dați pe răzătoare
  • 1 ceapă medie tocată
  • 10 roșii cherry sau suc de roșii (bulion)
  • ulei de măsline
  • vin alb (opțional)
  • sare, nucșoară, curcuma, busuioc, cimbru

Preparare

Pasul 1

  • se spală dovleceii și se curăță de coajă; se taie în jumătăți și se îndepărtează mijlocul cu semințe, pentru a face loc la umplutură;
  • se așează într-o cratiță potrivită ca mărime pentru cele 10 jumătăți de dovlecei sau într-un vas de sticlă termorezistentă

Pasul 2

  • se călesc 5 min, la foc mediu, ceapa tocată și morcovul dat pe răzătoare în 3-4 linguri de ulei de măsline.
  • se adaugă 1 linguriță de sare și condimentele, la care puteți schimba orice în funcție de preferințe și imaginație ( nucșoară, curcuma, busuioc, cimbru).
  • stingem focul și adăugăm quinoa fiartă în prealabil, amestecând ușor
  • puteți să nu folosiți toată cantitatea de quinoa; se poate păstra la frigider pentru o salată sau altă rețetă.
  • aspectul compoziției trebuie să fie echilibrat; quinoa domină, dar lasă și celelalte legume să-și facă simțită prezența și aromele.
  • lăsăm compoziția să aștepte și gusturile să se împrietenească (acoperim vasul cu un capac).

Pasul 3

  • roșiile bine spălate se zdrobesc în cuva robotului de bucătărie sau într-un blender
  • se adaugă 1 linguriță de sare și ierburi aromatice: busuioc, cimbru, oregano
  • sucul proaspăt de roșii se va turna peste ardei după ce îi umplem

Pasul 4

  • umplem dovleceii cu compoziția cu quinoa
  • turnăm peste ei sucul de roșii și adăugăm apă ( sau vin alb), astfel încât lichidul să ajungă până la 3/4 din înălțimea dovleceilor
  • punem deasupra puțin bulion pentru culoare
  • acoperim cu capac sau folie
  • dăm totul la cuptor : 180 gr pentru 45-50 min

Se servesc calzi, iar dacă încălziți a doua zi, puteți pune și câte o felie de mozarela peste fiecare dovlecel; se întinde leneș peste ei și le sporește gustul.

Poftă bună!

Pagina următoare

⮕ Salata mediteraneană cu zucchini la grătar

Boala Alzheimer: 7 factori de risc pe care îi poți evita

Servus Med
-
0
Boala Alzheimer: 7 factori de risc pe care îi poți evita

Boala Alzheimer este o afecțiune a creierului care reduce capacitatea de gândire, învățare și reamintire a ceea ce știam deja. Este cea mai frecventă formă de demență și încă nu are un tratament eficient. De aceea, metodele de prevenție sunt importante.

Uitarea este un mecanism de protecție a creierului. Mai nou se consideră că de fapt nu uităm nimic. Doar că informațiile sunt depozitate într-un sertar la care nu mai avem cheia.

Nu ne gândim la boala Alzheimer de fiecare dată când nu știm unde am pus telefonul. Dar dacă tulburările de memorie sunt frecvente și încep să ne afecteze viața de zi cu zi, apare și suspiciunea de demență.

Dacă uităm frecvent conversații și experiențe recente, adesea nu găsim cuvântul potrivit în conversație, nu ne amintim detaliile unei rețete pe care o executăm frecvent se ridică suspiciunea debutului de boală Alzheimer.

Femeile sunt mai frecvent afectate de această afecțiune. Una din ipoteze este legată de faptul că estrogenii susțin funcția hipocampusului – regiunea din creier esențială pentru memorarea informațiilor.

Reducerea nivelului de estrogeni la menopauză ar putea explica frecvența mai mare a bolii Alzheimer la femei. Un studiu foarte recent a concluzionat că debutul menopauzei sub 40 ani este un factor de risc important pentru demență.

Riscul de boală Alzheimer este influențat, pe de o parte, de factori pe care nu-i putem influența, cum sunt vârsta și ereditatea. Dar există și factori de risc pe care îi putem elimina la timp.

Boala Alzheimer: 7 factori de risc pe care îi putem evita

1. Hipertensiune

Hipertensiunea duce la boli cerebrovasculare, accident vascular, infarcte cerebrale. Toți aceștia sunt factori de risc cunoscuți pentru boala Alzheimer.

În special hipertensiunea apărută la vârsta mijlocie este factor de risc pentru demență.

Faptul este cu atât mai îngrijorător cu cât s-a constatat că au efect negativ valori ale tensiunii arteriale sistolice de 130-139 mmHg și diastolice de 85-89 mmHg. La aceste valori nu se intervine, de obicei, cu tratament medicamentos.

Hipertensiunea determină alterarea vaselor de sânge la nivel cerebral. Așa s-ar putea explica modificările neurobiologice cum este depunerea de amiloid beta specifică demenței Alzheimer.

Tratarea la timp și corect a hipertensiunii devine și o metodă de prevenire a tulburărilor de memorie.

Efect neuroprotectiv are și tratamentul altor boli cardiovasculare:

  • tratamentul anticoagulant la persoanele cu fibrilație atrială
  • tratamentul cu inhibitori de enzimă de conversie (enalapril ș.a.) la cei cu insuficiență cardiacă

⮕ 5 minute de exerciții respiratorii zilnic scad tensiunea ca și medicamentele

2. Diabet

Diabetul zaharat este unul din factorii care dublează riscul de demență.

Dacă la diabet se adaugă și hipertensiunea și obezitatea, probabilitatea de boală Alzheimer crește de 3 ori față de persoanele fără diabet.

Diabetul afectează vasele de sânge, deci este afectată și circulația cerebrală.

În plus, enzima din sânge care ar putea degrada amiloidul beta, proteina implicată în boala Alzheimer, are nivele scăzute la diabetici.

⮕ Hemoglobina glicată optimă ca să eviți complicațiile diabetului

3. Obezitate

Persoanele cu obezitate au un risc crescut de demență comparativ cu cele cu greutate normală.

Este concluzia unui studiu recent care a inclus peste 28 000 de persoane. S-a demonstrat relația cauză-efect între obezitate și atrofia cerebrală. Scăderea substanței cenușii a creierului a fost de 0,3% pentru fiecare 3kg în plus peste greutatea optimă.

În plus, obezitatea crește riscul de diabet tip 2 și boli cardiovasculare demonstrate ca factori de risc pentru demență.

⮕ Tipul de personalitate prezice la timp boala Alzheimer

4. Fumat

Studiile de neuroimagistică au demonstrat atrofia unor arii cerebrale la fumători. Printre acestea se numără și cortexul prefrontal implicat fundamental în capacitatea noastră de a gândi rațional și de a lua decizii.

În plus, fumatul crește riscul de accident vascular, factor de risc important pentru demență.

⮕ Demența Alzheimer: 10 obiceiuri care cresc riscul

5. Alimentația nesănătoasă și sedentarismul

Dieta mediteraneană are multiple beneficii, dar prevenirea bolilor cardiovasculare și a inflamației sunt cele care pot preveni și boala Alzheimer.

O variantă asemănătoare, dar cu un aport mult redus de sare este dieta DASH recomandată hipertensivilor. Un studiu observațional care a inclus peste 36000 de persoane a constatat reducerea cu 37% a riscului de apariție a insuficienței cardiace la cei care au urmat dieta DASH.
Insuficiența cardiacă este un factor de risc demonstrat pentru demența Alzheimer.

Activitatea fizică regulată susține toate funcțiile creierului. Fie că alegi exercițiile fizice mai intense cum sunt cele aerobice, fie că alegi cele moderate cum este yoga sau mersul pe jos, totul este să le practici constant.

Diversele aplicații de telefon care numără pașii efectuați într-o zi ne ajută să nu uităm de obiectivul combaterii sedentarismului.

⮕ Dieta mediteraneană întârzie boala Alzheimer: ce trebuie să mănânci?

6. Tratează depresia

Cercetătorii de la Harvard au publicat un studiu care pune în evidență că depresia apărută la persoane sănătoase poate duce la tulburări de memorie și gândire.

Depresia poate fi deci un factor de risc pentru boala Alzheimer chiar dacă nu există hipertensiune sau diabet.

⮕ Depresia: Este doar o problemă de chimie?

7. Învață continuu

Nivelul crescut de educație școlară și academică te poate ajuta în prevenirea tulburărilor de memorie. Dar și după școală încă mai poți face multe pentru a ajuta creierul.

Sunt dovezi științifice că activitățile care stimulează cogniția pot încetini progresia demenței la persoanele cu simptome ușoare sau moderate.

Sunt de evitat activitățile pasive cum este privitul televizorului. Și de ales: jocurile de cuvinte încrucișate, lectura, jocurile video sau gătitul care presupune urmărirea pașilor unei rețete.

Se știe că întreținerea activă a contactelor sociale ne ajută să prevenim tulburările de memorie care apar odată cu vârsta.

Hipoacuzia netratată te face mai puțin activ intelectual și te izolează social crescând riscul de demență.

Pagina următoare

⮕ Boala Alzheimer: Care sunt primele semne?

Surse

Cum să ai flori proaspete în vază mai mult timp?

Servus Med
-
0
Cum să ai flori proaspete în vază mai mult timp?

Ți s-a întâmplat cu siguranță să primești un buchet de flori de care ai fi vrut să te bucuri cât mai mult timp. Data viitoare când vei primi sau cumpăra flori, să știi că nu ai nevoie decât de 3 ingrediente ca să menții florile proaspete în vază: acid citric, zahăr și înălbitor de rufe.

Acidul citric reduce pH-ul apei care devine mai potrivită pentru buchetul tău.

Zahărul este hrana de care au florile nevoie pentru că se consumă în procesul de fotosinteză. Odată ce sunt tăiate de la sursă, florile nu mai au de unde să facă rost de zahăr.

Înălbitorul are rolul de a dezinfecta apa îndepărtând potențiale bacterii care ar reduce longevitatea plantelor.

Cum prepari hrana pentru flori?

Materiale de care ai nevoie:

  • 1 foarfecă
  • 2 linguriță de zahăr
  • 2 linguriță de înălbitor pentru rufe
  • 4 lingurițe de suc de lămâie
  • 500 ml de apă

Rețeta este pentru 500 ml de apă. Dacă pui mai multă apă trebuie să crești ingredientele proporțional.

Instrucțiuni

1. Pune apa în vaza în care vei ține florile

Toarnă cei 500 ml de apă rece în vază. Tot aici urmează să adaugi și hrana pentru flori.

2. Mixează ingredientele

Într-un bol, amestecă zahărul cu sucul de lămâie și înălbitorul până ce zahărul se dizolvă și amestecul este relativ clar.

3. Adaugă hrana pentru flori în vază

Adaugă amestecul hrănitor în vază, peste apă și omogenizează compoziția amestecând.

4. Adaugă florile

Taie cu foarfeca o porțiune din codițele florilor și pune-le în vază. Execută o tăetură longitudinală ca să mărești suprafața de absorbție a apei. Florile vor beneficia mai eficient de hrana pe care ai adăugat-o.

Bine de știut
Tăierea codițelor este recomandabil să o faci sub apă. Se reduc șansele formării de bule de aer pe traseul tulpinii și care ar împiedica floarea să se hrănească.

Mai multe secrete pentru flori proaspete

Floriștii au și alte câteva secrete prin care mențin florile proaspete:

  • asigură-te că vaza este curată
  • schimbă apa mai frecvent
  • când reintroduci florile repetă operațiunea cu tăierea unei porțiuni din codiță și adaugă hrană din nou
  • aspirină 250-500 mg adăugată în vază și amestecat pentru dizolvare este o altă metodă de conservare
  • temperatura ridicată din cameră nu le face bine florilor. Schimbă apa mai des cu apă rece.
  • îndepărtează frunzele care ar ajunge sub nivelul apei
  • nu ține florile aproape de fructe. Mai ales merele produc un gazul de etilenă care scurtează viața plantelor

Dacă ai primit un buchet de flori și până ai ajuns acasă deja s-a întristat, taie codițele oblic și pune buchetul în frigider pentru câteva ore. Apoi îl poți pune în apă.

Pagina următoare

⮕ Top 10 plante care purifică aerul din casă

Bibliografie

Depresia: este o problemă de chimie?

Servus Med
-
0
Depresia: este o problemă de chimie?

∎ Depresia a fost prea mult timp considerată o afecțiune a sufletului. Astăzi este privită ca o tulburare de funcționare a creierului
∎ Cercetările științifice susțin că depresia poate apărea dacă există un deficit de neurotransmițători
∎ Neurotransmițătorii sunt substanțe chimice pe care neuronii le utilizează pentru a-și transmite semnale unul altuia
∎ Readucerea acestor neurotransmițători la nivelul normal poate diminua simptomele depresiei

Ce sunt neurotransmițătorii?

Neurotransmițătorii sunt mesageri chimici.
Sunt molecule pe care sistemul nervos le utilizează pentru a transmite semnale între neuroni sau de la neuroni la musculatură.

Comunicarea dintre 2 neuroni se produce la nivelul sinapsei. Sinapsa este spațiul dintre doi neuroni și ”camera” în care cei doi neuroni comunică.

Semnalele electrice circulă de-a lungul axonului neuronului 1. Odată ajuns la nivelul sinapsei, semnalul electric determină eliberarea unui neurotransmițător în sinapsă.

Neurotransmițătorul eliberat poate avea 3 tipuri de efecte asupra neuronului 2:

  • poate să determine excitarea acestuia: adică un impuls electric transmis de-a lungul neuronului 2
  • poate să inhibe neuronul 2
  • poate avea efect modulator: acțiunea lor se extinde și la alți neuroni, nu doar la cei doi luați ca exemplu. Neuromodulatorul acționează mai lent, dar influențează activitatea mai multor neuroni simultan.

Fiecare tip de neurotransmițător poartă un alt mesaj, are un anumit rol în funcționarea creierului.
Pierderea echilibrului cantitativ al acestor neurotransmițători poate influența sănătatea mentală

Află mai mult ⮕ 3 secrete care mențin creierul antrenat

Care sunt neurotransmițătorii care pot explica depresia?

Neurotransmițătorii sunt molecule mici, aminoacizi sau neuropeptide. Sunt peste 100 de neuropeptide diferite care acționează ca neurotransmițători.

În depresie sunt implicați 3 din neurotransmițători:dopamina, norepinefrina și serotonina.

Persoanele cu depresie au un nivel crescut de monoaminoxidază, o enzimă care distruge cele 3 tipuri de neurotransmițători.
Așa se explică nivelul scăzut al acestor substanțe la cei cu depresie.

Tips:
Programul neregulat de somn și reducerea orelor de somn cresc substanțial riscul de depresie.

Ce rol are dopamina?

Dopamina este unul din neurotransmițătorii de care depinde dispoziția noastră psihică.

Dopamina ne motivează să continuăm cu entuziasm o anumită activitate. Să lucrăm pentru a ne atinge scopul. Să acționăm pentru a ne satisface plăcerile sau necesitățile.

Reducerea nivelului de dopamină din creier ne face mult mai puțin capabil de a lupta pentru obiectivele noastre.

Depresia se însoțește de lipsa de motivație, de entuziasm pentru orice fel de activitate. Chiar și pentru cele care altădată ne făceau plăcere.

Ce rol are norepinefrina?

Norepinefrina are rol dublu: neurotransmițător și hormon.

Încă din 1960 a fost propusă ipoteza rolului catecolaminelor în apariția depresiei.

Ipoteza nu a fost confirmată în totalitate. Medicația care crește nivelul de norepinefrină are efecte pozitive asupra unor cazuri de depresie. Dar nu este valabil pentru toți.

Deci scăderea norepinefrinei nu este singura modificare din depresie.

Ce rol are serotonina?

Numeroase studii pe animale au dus mai întâi la observația că stresul cronic scade nivelul de serotonină din creier.

Și la om efectul este același. Iar scăderea serotoninei crește riscul de apariție a unui comportament violent. Și chiar riscul de suicid.

Expunerea la soare menține un nivel bun al serotoninei în ceier.
Efectul se datorează diminuării cantității de transportor al serotoninei.
Crește cantitatea de serotonină deoarece nu există transportor de la locul de acțiune interneuronal.

Actualmente tratamentele antidepresive cele mai cunoscute țintesc acest efect: inhibarea transportului serotoninei din sinapsă înapoi în neuronul care a produs-o.

Consecința este: mai multă serotonină în sinapsă.

Efectul este diminuarea simptomelor de depresie.

Află mai mult ⮕ Somnul, eliminarea deșeurilor din creier și memoria sunt legate

Ce importanță au neurotransmițătorii pentru tratamentul depresiei?

Dacă înțelegem mecanismele chimice ale depresiei putem înțelege necesitatea tratamentelor disponibile.

Pe de altă parte, psihoterapia este utilă, dar nu suficientă dacă rămâne un deficit de neurotransmițători.

Psihoterapia în combinație cu antidepresivele se dovedește mai eficientă pentru unele persoane.
Apelul la specialist va stabili care este varianta optimă.

Persoanele cu depresie și anxietate au un risc crescut de boală Alzheimer, iar debutul demenței este mai devreme decât la media populației.
Simptomele de demență Alzheimer apar, în medie, cu 2 ani mai repede la cei cu depresie și cu 3 ani mai repede la cei cu anxietate.

Află mai mult ⮕ Somn insuficient: 5 consecințe pe termen lung și cum să le eviți

Este depresia doar o problemă de chimie?

Nu. Depresia pare să fie generată de concursul mai multor factori de risc:

∎ genetica
Existența unui părinte sau a unui bunic cu depresie crește riscul

∎ hormonii
Sindromul premenstrual, menopauza, problemele tiroidei pot contribui la simptomele depresiei

∎ schimbarea anotimpurilor și a vremii de afară
Modificarea ritmului circadian favorizează depresia

∎ stresul și trauma psihică
Pierderea cuiva drag, divorțul, traumatismele emoționale în copilărie, pot contribui la apariția depresiei.

Cortizolul care se secretă în cantități crescute, în aceste situații, reduce nivelul de serotonină.

Citește mai departe…

Ce este terapia cognitiv-comportamentală?
Tratamentul depresiei: metode complementare și alternative
Neuronii: cum încetinim îmbătrânirea creierului?

Bibliografie

7 simptome importante care pot însemna ceva grav

Dr. Corina Golovei
-
0
7 simptome importante care pot însemna ceva grav

7 simptome importante care nu trebuie neglijate. Durerea în piept sau durerea abdominală severă ne îndeamnă să ne adresăm imediat medicului. Dar, dacă semnele propriului nostru corp sunt mai subtile, am putea să le neglijăm.

7 simptome importante care trebuie să ne dea de gândit

1. Pierderea inexplicabilă în greutate

Dacă nu facem un efort de a slăbi și totuși pierdem în greutate, cauza poate fi: hipertiroidie (glanda tiroidă secretă hormoni în exces), diabet, depresie, afecțiuni hepatice și, mai ales, cancerul.

Poate fi vorba și despre o tulburare de absorbție a nutrienților (malabsorbție).

De aceea, dacă pierdem mai mult de 5% din greutatea corporală sau peste 4,5 kg în 6-12 luni, trebuie contactat imediat medicul.

Află mai mult ⮕ Scăderea în greutate: când este un semn de alarmă?

2. Senzație excesivă de sațietate, deși am mâncat puțin

Senzația că ne-am săturat repede, deși nu am mâncat mult poate fi însoțită și de greață, balonare sau pierdere în greutate.

Ar putea fi vorba despre reflux gastroesofagian și ulcer, cancer de pancreas sau infecția cu Helicobacter pylori.

3. Febra persistentă

Febra care nu pare să fie în contextul unei infecții, a unei răceli și care durează mai multe zile poate să fie un semnal de alarmă.

Poate semnifica tuberculoză (mai ales dacă apare predominant seara și este subfebră, adică sub 38 gr.), dar poate anunța și un cancer, cum este limfomul.

Află mai mult ⮕ Ganglioni inflamați: ce cauze pot avea?

4. Modificări inexplicabile ale tranzitului intestinal

Ceea ce se consideră normal în ceea ce privește tranzitul intestinal, variază mult de la o persoană la alta.

Totuși, medicul trebuie anunțat dacă:

Poate fi vorba despre o infecție bacteriană (cu Salmonella sau Campylobacter), virală sau o parazitoză.

Mai poate fi vorba despre un sindrom de colon iritabil sau, mai grav, un cancer de colon pentru care ar trebui luate măsuri imediat.

Află mai mult ⮕ Analize medicale bine de făcut chiar dacă nu te doare nimic

7 simptome importante care trebuie să ne dea de gândit

5. Modificări de vedere

Puncte luminoase sau flash-uri în câmpul vizual, pot semnala o migrenă. Dar mai poate fi vorba și despre dezlipirea de retină.

Medicul oftalmolog trebuie contactat imediat.

Află mai mult ⮕ Ce analize ar trebui să facă bărbații și când?

6. Dificultăți de respirație

Respirațiile scurte și rapide, cu senzația că nu ajunge aerul, semnalează totdeauna o problemă de sănătate.

Nu este vorba despre modificările de respirație care apar la efort excesiv sau la temperaturi ridicate.

Dacă nu există o asemenea explicație și nici nu suntem supraponderali, ar putea fi vorba despre: bronșită, pneumonie, astm bronșic.

Dar poate semnala și embolia pulmonară – situația în care un cheag de sânge (tromb) pornit în circulație dintr-o venă de la picior, a ajuns în plămâni.

Embolia pulmonară este o urgență medicală, deoarece mortalitatea este mare dacă nu se intervine imediat.

Află mai mult ⮕ Cheag de sânge sau tromboza: semne de alarmă

7. Modificări de comportament

Medicul trebuie anunțat dacă observăm:

-incapacitate de a gândi corect

-dificultăți de concentrare

-modificări de comportament, iritabilitate exagerată, nervozitate

Semnificația acestor modificări poate fi: nutriția deficitară, efectele secundare ale unor medicamente sau o problemă de sănătate mintală.

Cauza trebuie lămurită și rezolvată cu ajutorul medicului.

Pagina următoare

⮕ 10 semne de cancer pe care femeile nu trebuie să le ignore

Dureri de cap frecvente: ce remedii pot înlocui calmantele?

Servus Med
-
0
Dureri de cap frecvente: ce remedii pot înlocui calmantele?

Oricine are măcar odată în viață durere de cap, dar uneori durerile sunt frecvente și supărătoare. După localizarea durerii de cap putem intui mecanismul și putem alege remediul cel mai potrivit.

Analgezicele obișnuite, cum sunt antiinflamatoarele nesteroidiene, își fac efectul în cele mai multe cazuri. Dar există și remedii alternative pentru care există dovezi științifice.

Discutăm cele mai frecvente dureri de cap primare, neprovocate de vreo altă cauză cum ar fi o afecțiune sau un efect secundar la vreun tratament.

Ce fel de durere de cap ai frecvent?

Creierul nu poate recepționa durerea direct. Dar țesuturile care sunt în vecinătatea creierului (mușchi, meninge, vase de sânge, nervi) recepționează durerea.

Durerea de cap de tip tensiune

Durerea tip tensiune este durerea pe care o resimțim ca pe o bandă constrictivă în jurul capului, o presiune mai ales la nivelul frunții.

Este cel mai frecvent tip de cefalee și afectează, de obicei, ambele părți ale capului (dreapta și stânga). Durerea se extinde și către creștetul capului și musculatura gâtului sau a spatelui.

Durerea tip tensiune ste cauzată de contracția excesivă a mușchilor din aria cutiei craniene. Stresul, lipsa somnului, postura deficitară, tensiunea în mușchii gâtului și ai umerilor sunt cauzele cele mai frecvente.

Durerea de tip migrenă

Migrena se crede că este provocată de vasodilatația excesivă în teritoriul cerebral.

Creierul nu vine în contact direct cu cutia craniană, ci este învelit de meninge, 3 straturi de țesut protector. Dilatarea vaselor de sânge la acest nivel este resimțită rapid ca presiune și senzația că plesnește capul.

Durerea apare fie bilateral, fie numai de o singură parte a capului.

Migrena poate fi o durere extrem de debilitantă, mai ales când se însoțește de aură și fotofobie. Aura debutează înaintea durerii și este experiența sau senzația neclară că ceva urmează să se întâmple.

Simptomele se repetă, săptămânal sau lunar, și apar de 3 ori mai frecvent la femei, deși cauza durerii de cap nu este hormonală.

Află mai mult ⮕ Migrena: factori declanșatori, faze, cand este urgență?

Durerea de cap de tip ciorchine (cluster)

Durerea de cap pare că vine dinăuntru, din spatele orbitelor și este extrem de intensă.

Cefaleea apare brusc și, tipic, numai de o parte a capului. Poate fi însoțită de congestie nazală și lăcrimare a ochiului de aceeași parte.

Cauza este, cel mai probabil, iritația nervului trigemen care are 3 ramuri principale: către ochi, către aripa nasului și către buza superioară. În aceste zone tinde să fie durerea mai intensă.

Află mai mult ⮕ Când este durerea de cap o urgență medicală?

Durerea de cap de cauză hormonală

Cefaleea hormonală apare când simultan sunt scăzute nivelurile de estrogeni și progesteron.

La debutul menstruației, cel mai frecvent, se suprapune scăderea ambilor hormoni ceea ce provoacă vasodilatație la nivel cerebral și durere de cap.

Durerea de cauză hormonală apare și la menopauză.

Contraceptivele orale sau tratamentul de substituție hormonală duc la calmarea durerilor de cap în perioada fertilă a femeii și, respectiv, la menopauză.

Uneori se combina mai multe cauze pt a produce durerea.

Află mai mult ⮕ Durere de cap pe o singură parte: cauze și remedii

Cu ce poți înlocui calmantele pentru dureri de cap?

Unele remedii alternative sunt mai eficiente în anumite tipuri de durere, altele se potrivesc oricărui tip.

1. Acupunctura

Acupunctura este o metodă a medicinei tradiționale chineze care implică implantarea unor ace în anumite porțiuni de piele în funcție de simptomul pe care terapeutul îl vizează.

Unele studii clinice susțin eficiența acupuncturii în a reduce frecvența și severitatea durerilor de cap.

Mecanismele prin care acupunctura are efect nu sunt pe deplin înțelese, dar se presupune că au loc:

  • dezactivarea unor circuite neuronale și activarea altora care au ca efect reducerea inflamației
  • eliberarea de endorfine care sunt calmante naturale pe care corpul nostru le poate produce
  • modularea sistemului nervos central – acupunctura intervine influențând ariile cerebrale unde este percepută durerea

Pentru acupunctură trebuie apelat la un clinician antrenat chiar dacă efectele secundare sunt minime.

Află mai mult ⮕ 10 simptome la care acupunctura este utilă

2. Lumina roșie

Un simplu bec cu lumină roșie poate calma fotofobia care acompaniază migrena. Fotofobia este adesea un factor declanșator al durerii de cap.

3. Uleiul de mentă

Masarea tâmplelor și a frunții sau a zonei care este mai intens dureroasă, cu ulei de mentă (mentol) are efect imediat potrivit unui studiu clinic.

Se combină relaxarea musculară cu cea mentală și se reduce astfel percepția durerii.

Atenție, uleiul esențial de mentă nu trebuie înghițit, ci aplicat local având grijă la ochi.

4. Acizii grași omega 3

Acizii grași omega 3 (EPA și DHA) se găsesc în anumite alimente cum sunt: peștele gras (somon, ton, macrou), semințele de in și chia.

Unele studii clinice susțin că omega 3 reduce frecvența și severitatea durerilor de cap, mai ales dacă este vorba de migrenă. Sunt eficienți și în sindromul premenstrual cu cefalee.

Mecanismul ar putea fi efectul antiinflamator al acizilor grași omega 3 și acțiunea asupra circulației sanguine cerebrale.

Efectele omega 3 au fost observate după câteva luni de tratament cu suplimente în care aportul de EPA a fost de 1g/ zi. Un asemenea aport este mai greu de obținut numai din alimentație.

Află mai mult ⮕ 7 tipuri de pește bogat în omega 3

5. Magneziul

Magneziul este unul din mineralele esențiale de care are nevoie corpul nostru. Ajută la menținerea tensiuni arteriale stabile, a sănătății inimii, reglează funcționarea nervilor, a mușchilor și a oaselor.

Fundația Americană pentru Migrenă recomandă, pe baza unor studii clinice, o doză de 400-500 mg de oxid de magneziu zilnic pentru a preveni migrena. Este eficient și în migrenele cu aură și tulburări vizuale (fotofobia).

Unele cercetări susțin că este nevoie de suplimentarea magneziului pentru 3-4 luni ca să fie eficient în prevenția durerii de cap.

Orice supliment decidem să folosim este bine să cerem sfatul medicului de familie, mai ales dacă avem și alte tratamente în paralel.

Surse naturale de magneziu: nuci, fasole, linte, banane. avocado ș.a.

Află mai mult ⮕ Cât magneziu consumi?

6. Cafeina

Cafeina poate calma durerea de cap, dar nu oricând. Numai atunci când produce vasoconstricție (reduce diametrul vaselor de sânge).

Cafeina acționează blocând receptorii celulelor pentru o substanță numită adenozină. Adenozita este în sânge în cantitate mică la trezire, dar pe parcursul zilei crește și seara atinge un maximum.

Pe lângă melatonină, adenozina este a doua substanță care ne provoacă seara somnul.

Blocarea receptorilor pentru adenozină de pe suprafața celulelor reduce senzația de somn, dar provoacă și vasoconstricție.

De aceea, cafeaua consumată după-amiaza, când adenozina este crescută, are efect de îndepărtare a somnului și reduce durerea de cap. Atenție însă, consumul cafelei după ora 15.00 strică arhitectura normală a somnului.

Consumată dimineața sau după o noapte de somn bun, cafeaua nu are efect asupra durerii de cap.

Află mai mult ⮕ Cafeina: poate cauza pierderea calciului din oase?

7. Oxigenoterapia

Terapia cu oxigen în inhalarea de oxigen pur prin intermediul unei măști, timp de 10-15 min.

Metoda calmează mai ales durerea de tip ciorchine (cluster).

8. Biofeedback pentru durere de cap

Biofeedback este o tehnică ce implică un echipament electronic de monitorizare pe care pacientul poate să-și vadă parametri vitali: tensiune, puls, respirații etc.

Se folosesc niște electrozi care culeg informații (puls, tensiune, temperatura etc) și le expun pe un ecran.

Scopul metodei este de ca persoana să devină mai conștientă de acești parametri și să învețe să-i controleze.

Metoda biofeedback se folosește pentru anxietate, durere cronică, durere de cap sau hipertensiune.

De exemplu, dacă o persoană are durere de cap tip tensiune, într-o ședință de biofeedback învață să se focuseze pe relaxarea musculară pentru că musculatura este cauza durerii tip tensiune.

Metoda necesită un practician antrenat. În funcție de gravitatea problemei pot fi necesare mai multe sau mai puține ședințe de biofeedback.

9. Stilul de viață

Antrenamentul fizic regulat, somnul suficient și reducerea stresului duc la reducerea frecvenței durerilor de cap.

Somnul este primul și cel mai important lucru pe care-l putem face pentru sănătatea noastră. Reglarea ceasului biologic, programul regulat de trezire și culcare, contactul cu lumina naturală la prima oră a dimineții, dar și pe parcursul zilei, sunt măsuri simple care ne mențin sănătoși.

Află mai mult ⮕ Insomnia la 50+: cum o rezolvi?

Concluzie

Pentru durerile de cap care apar frecvent nu este cazul să apelăm la remedii alternative dacă nu este elucidată clar cauza de către un medic.

Ulterior, calmantele obișnuite de tip acetaminofen, ibuprofen sau aspirină pot fi alternate cu unele dintre remediile discutate în acest articol.

Pagina următoare

⮕ Cum reglezi ceasul biologic ca să nu te îmbolnăvești?

Surse

1...117118119...130Pagina 118 din 130
2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă

Cele mai noi

Cele mai citite

Știri

Meniu