Demența Alzheimer este o boală degenerativă, ceea ce înseamnă că simptomele se agravează cu timpul. Principalele semne sunt legate de pierderea memoriei.
Simptomele demenței Alzheimer pot fi subtile la început: modificări de comportament, variații ale dispoziției psihice sau tulburări de personalitate.
Cu timpul, boala avansează și persoanele cu Alzheimer nu se mai pot descurca singure, devin dependente de ajutorul celorlalți.
Iată câteva din primele semne ale demenței Alzheimer:
- uiți unde ai pus lucrurile
- ești adesea ușor iritabil, anxios sau trist
- te izolezi de alți oameni
- ești adesea cu mintea absentă
- uiți evenimente recente
Având în vedere că boala nu are încă un tratament eficient, măsurile de prevenire, care includ evitarea factorilor de risc, se impun aplicate la timp.
Demența Alzheimer: 10 obiceiuri care cresc riscul
1. Izolarea socială
Avem nevoie de contacte sociale pentru a ne menține sănătoși în general și pentru a ne menține creierul în formă. Tendința către izolare și singurătate crește riscul de depresie și conduce la un declin al performanțelor cognitive, un declin rapid al funcțiilor creierului.
Persoanele care au prieteni, chiar dacă nu sunt neapărat prieteni apropiați, au șanse mult mai mici să dezvolte o boală Alzheimer în timp. Sunt, de asemenea, mai fericiți și mai productivi.
Hobbyurile, sporturile, dansul pot crea prilejuri de a întâlni oameni noi și a lega relații.
Află mai mult ⮕ Conexiuni sociale care ne influențează sănătatea
2. Somnul insuficient
Respectarea celor 7-8 ore de somn pe zi s-a dovedit a avea multe avantaje, chiar și în ceea ce privește menținerea unei greutăți corporale normale.
Nerespectarea unui program de somn este unul dintre obiceiurile proaste pe care mulți le avem. Suntem tentați să ne amăgim că ”vom recupera” somnul pierdut.
Somnul insuficient este asociat cu creșterea riscului de demență Alzheimer, dar și a celui de depresie. Apar probleme de deficit de atenție și memorie.
Ideal este să respectăm o rutină a somnului: să ne culcăm și să ne trezim la aceleași ore zilnic.
Dar există și alte metode eficiente în cazul în care avem probleme cu somnul.
Află mai mult ⮕ Insomnia: reguli simple ca să dormi bine
3. Sedentarismul și demența Alzheimer
Sedentarismul crește riscul de demență.
Tot lipsa de mișcare crește riscul de hipertensiune arterială, diabet, boli cardiace, care și ele cresc riscul de boală Alzheimer.
Orice tip de mișcare timp de 30 min/zi este suficient pentru reducerea acestui risc și menținerea în formă a creierului.
Activitatea fizică reduce riscul de boală Alzheimer, dar și simptomele de anxietate, depresie sau tulburările de somn.
Sportul stimulează neuroplasticitatea (capacitatea neuronilor de a forma noi conexiuni), menține sănătoase vasele de sânge, inclusiv pe cele care irigă creierul și îi aduc aport de oxigen.
4. Consumul de calorii în exces
Excesul de calorii este asociat cu creșterea riscului de demență Alzheimer.
Obezitatea favorizează apariția hipertensiunii, a diabetului, a bolilor de inimă. Toate aceste afecțiuni cresc riscul de deteriorare a funcțiilor creierului.
Medicul de familie și medicul nutriționist sunt persoane cu care se poate stabili un plan de dietă echilibrată care să aibă rezultate durabile în timp.
Atenție la feluritele reclame cu diete sau suplimente alimentare pentru slăbit. Există riscuri semnificative pentru sănătate dacă încercăm aplicarea unor metode minune.
Dieteticienii au stabilit chiar o dietă optimă pentru a menține sănătatea creierului. se numește dieta MIND și are la bază cam aceleași principii cu dieta mediteraneană pe care am promovat-o intens pe acest site:
- carne roșie mai puțin de 4 ori pe săptămână ( dieta mediteraneană restricționează consumul de carne roșie la o dată/lună).
- evitarea zahărului
- baza alimentației să fie vegetalele cu frunze verzi, cerealele integrale, toate tipurile de nuci și semințe, fructele de pădure; toate sunt bogate în nutrienți și antioxidanți și au efecte anti-îmbătrânire, contribuind și la menținerea funcțiilor adecvate ale creierului.
Află mai mult ⮕ Obezitatea: ce efecte are asupra creierului?
5. Expunerea insuficientă la lumina naturală
Cercetătorii au demonstrat că expunerea insuficientă la lumina naturală ne crește riscul de depresie și de demență Alzheimer.
Expunerea adecvată la lumina soarelui este necesară și pentru menținerea unui nivel optim de vitamina D. De această vitamină depinde sănătatea oaselor, dar ne influențează și dispoziția psihică.
Persoanele cu pielea deschisă la culoare își procură doza de vitamină D prin expunere la soare mai puțin de 15 min, în timp ce pielea închisă la culoare necesită o expunere de câteva ore.
Atenție însă, să evităm arsurile solare și expunerea la radiațiile UV în miezul zilei, care pot crește riscul de melanom malign.
Află mai mult ⮕ 6 tipuri de hormoni influențați de expunerea la lumină
Demența Alzheimer este un tip de demență care apare la adultul vârstnic. 1 din 14 persoane peste 65 ani are această boală. Totuși, primele semne pot apărea înaintea vârstei de 65 ani.
6. Deshidratarea
Deshidratarea afectează buna funcționare a creierului. Este ușor de observat că ne concentrăm mai greu, că avem tulburări de comportament (iritabilitate, nervozitate) când suntem deshidratați.
Nu trebuie așteptată setea pentru a consuma lichide. Când setea a apărut, deja există un grad de deshidratare. Este bine să consumăm lichide constant.
7. Fumatul
Fumătorii au risc crescut de demență, inclusiv demența Alzheimer.
Pierderea memoriei, riscul crescut de diabet, boli cardiace, hipertensiune, accidente vasculare și cancer (pulmonar sau vezical) sunt argumente solide pentru a renunța la fumat.
8. Poluarea sonoră
Pierderea auzului afectează funcțiile creierului și crește riscul de demență. O explicație ar fi aceea că, la hipoacuzici, creierul se concentrează să înțeleagă ceea ce se spune și nu se poate preocupa suficient de memorarea datelor.
Este bine să ne protejăm auzul. Muzica nu ar trebui ascultată la un volum mai mare de 60% din maxim. Iar timpul de ascultare trebuie și el limitat dacă folosim căști.
Protejarea auzului ne protejează creierul.
Află mai mult ⮕ Este bine să dormi cu căștile la urechi?
9. Excesul de zahăr
Consumul excesiv de zahăr alterează echilibrul bacteriilor ”bune” care ne populează tractul digestiv (microbiomul). Iar acestea se pare că sunt implicate și în sănătatea creierului nostru.
10. Excesul de sare
Hipertensiunea se asociază cu creșterea riscului de accidente vasculare cerebrale, dar și cu declinul funcțiilor creierului.
Controlul regulat al tensiunii arteriale și limitarea consumului de sodiu sub 1,5 g/zi (1 linguriță de sare/ zi) ne ajută să ne menținem valori corespunzătoare ale presiunii în vasele sanguine.
Demența Alzheimer este o afecțiune despre care mai avem multe de aflat. Evitarea factorilor de risc deja cunoscuți este primul pas spre o prevenție eficientă cu scopul de a ne menține funcțiile creierului până la vârste cât mai înaintate.
Citește mai departe…
Bilingualismul stimulează creierul și întârzie boala Alzheimer
Flavonoidele scad riscul de Alzheimer
Tipul de personalitate prezice la timp boala Alzheimer
3 secrete care mențin creierul în formă
Este adevărat că folosim doar 10% din creier?
Bibliografie
- Budson AE, Solomon PR. New criteria for Alzheimer disease and mild cognitive impairment: implications for the practicing clinician. Neurologist. 2012
- National Health Service. Symptoms of dementia.
- Adachi T, Tsunekawa Y, Matsuoka A, Tanimura D. Association between Rapid Dementia Screening Test score and clinical events in elderly patients with cardiovascular disease: a retrospective cohort study. Eur J Cardiovasc Nurs. 202
