Caută
Acasă Blog Pagina 114

Glanda tiroida la menopauza

Servus Med
-
0
Glanda tiroida la menopauza

Hormonii produși de glanda tiroidă influențează aproape fiecare țesut și organ din corp. Când cantitatea de hormoni este prea mare – hipertiroidie – sau prea mică – hipotiroidie – simptomele care apar sunt asemănătoare cu cele provocate de instalarea menopauzei.

Menopauza este o perioadă normală pentru organismul feminin în care ciclul menstrual se oprește și se încheie perioada fertilă a femeii.

Simptomele specifice apar mai ales în perioada perimenopauzei, etapa premergătoare instalării menopauzei.

În același timp, problemele cu glanda tiroidă sunt mai frecvente la femei deoarece există o legătură între estrogeni și hormonii tiroidieni.

Hipotiroidie sau menopauza?

Tranziția către menopauză începe la 45-50 ani. Problemele cu glanda tiroidă pot apărea la orice vârstă.

Simptome de menopauză:

Hipotiroidia apare când hormonii tiroidieni nu sunt în cantitate suficientă.

Simptome hipotiroidie

  • intoleranță la frig
  • piele uscată
  • ciclu menstrual neregulat
  • instabilitate emoțională
  • tulburări de memorie
  • modificări de greutate

Află mai mult ⮕ Hipotiroidie: Simptome și complicații

Hipertiroidie sau menopauza?

La menopauză este posibil să apară și hipertiroidia. Este o situație mai rară decât hipotiroidia.

Simptome de hipertiroidie:

  • intoleranță la căldură
  • bufeuri
  • palpitații
  • tahicardie (puls mărit)
  • insomnie

Aceleași simptome se pot datora menopauzei.

Află mai mult ⮕ Hipertiroidie: simptome, analize, tratament

Cum se stabilește dacă este de vină glanda tiroidă sau menopauza?

Simptomele sunt asemănătoare, mai ales între hipotiroidie și menopauză. Diagnosticul nu se poate stabili doar pe baza simptomelor.

Medicul va indica analize de sânge care lămuresc situația și ghidează conduita corectă. Este de vină glanda tiroidă sau menopauza sau ambele?

FSH- hormonul foliculostimulant

FSH este hormonul care stimulează maturarea ovulului. Pe măsura înaintării în vârstă este nevoie de tot mai mult FSH pt ca ovulația să se producă.

Nivelul crescut de FSH – peste 30 mUI/ ml – poate indica faptul că menopauza debutează.

LH – hormonul luteinizant

În perioada fertilă, LH crește în a doua parte a ciclului menstrual și stimulează eliberarea ovulului.

Nivelul crescut de LH indiferent de faza ciclului menstrual este specific menopauzei.

TSH – hormon tireostimulant

Când tiroida nu funcționează corect, glanda hipofiză încearcă să regleze acest lucru prin intermediul TSH.

TSH mărit poate indica faptul că există hipotiroidie, fie că este suprapusă cu menopauza, fie că nu.

T3 și T4

Sunt principalii hormoni tiroidiei. Dozarea lor ne lămurește despre cum funcționează tiroida.

Rezultatele se interpretează ținând cont și de TSH.

Anticorpii antitiroidieni

Tiroidita Hashimoto este o afecțiune autoimună în care apar anticorpi antitiroidieni, produși de propriul nostru sistem imunitar.

Poate fi cauza hipotiroidiei și se poate suprapune sau nu cu menopauza.

Află mai mult ⮕ TSH mărit: cum se interpretează?

Medicamente pentru glanda tiroidă la menopauză

Dacă există un tratament pentru afecțiunile tiroidei și se începe și un tratament de substituție hormonală pentru menopauză, de multe ori dozele de hormoni tiroidieni trebuie ajustate.

Este important să verificăm cu analize nivelul hormonilor tiroidieni la intervale regulate.

Suplimentele cu soia pot influența glanda tiroidă

Suplimentele cu soia sunt uneori recomandate de medic pentru a atenua simptomele de menopauză.

Unii specialiști sunt de părere că suplimentele cu soia nu afectează femeile la care tiroida funcționează normal.

În schimb, dacă funcționarea glandei este la limită, ar putea exista riscul de hipotiroidie după consumul de suplimente cu soia.

Totodată, soia blochează parțial absorbția medicamentelor pentru tiroidă. Medicul vă poate sfătui cum să ajustați dozele.

Bine de știut

Simptomele afecțiunilor tiroidiene pot fi ușor puse pe seama menopauzei, ceea ce duce la întârzierea diagnosticului.

Incidența afecțiunilor tiroidiene este mai mare la femeile la menopauză și la vârsta a treia comparativ cu alte grupe de vârstă.

Dozele mari de L-tiroxină pentru a trata tiroida la femei aflate la menopauză pot avea efecte secundare mai importante, inclusiv în ceea ce privește densitatea osoasă.

La menopauză este crescută și incidența nodulilor tiroidieni precum și a cancerului tiroidian. Este periculos să punem cu ușurință simptomele pe seama menopauzei. Medicul trebuie consultat pentru a lămuri clar diagnosticul.

Pagina următoare

⮕ Ce schimbări sunt necesare pentru a reduce simptomele la menopauză?

Surse

ANTIOXIDANTI. Ce superalimente ne ajuta sa imbatranim sanatosi?

Servus Med
-
0
ANTIOXIDANTI. Ce superalimente ne ajuta sa imbatranim sanatosi?

Nu este întâmplător că atunci când îmbătrânești ți se spune peiorativ că te-ai oxidat. Antioxidanti sunt denumite moleculele care protejează celulele de efectele reacției de oxidare. Oxidarea poate degrada proteine vitale din organism, inclusiv ADN-ul celular. Iar distrugerea proteinelor celulare duce progresiv la moartea celulei.

De aceea sunt importanți antioxidanții. Pot preveni degradarea și moartea celulară.

Și tot din acest motiv sunt promovate unele alimente ca superalimente: au conținut ridicat de antioxidanți.

Antioxidanti sunt molecule care au ajuns în atenția publicului la începutul anilor 90.

Oamenii de știință au observat atunci efectul radicalilor liberi în debutul arteriosclerozei. Ulterior s-a demonstrat și implicarea lor în apariția cancerului, pierderii vederii și altor afecțiuni.

Ce sunt radicalii liberi și de ce apar?

Radicalii liberi sunt atomi prezenți în celule și care conțin un număr impar de electroni. Acest fapt îi face extrem de instabili.
Radicalii liberi au permanent tendința de a capta un electron pentru a-și stabiliza structura.

Numai că în urma acestui proces poate fi afectat ADN-ul și alte componente ale unei celule.
Așa se explică parțial apariția cancerului și a altor afecțiuni.

Radicalii liberi pot proveni din reacțiile chimice ale metabolismului normal al celulelor. Sau pot apărea prin expunere la substanțe numite ”carcinogene”.

Acumularea unei cantități mari de radicali liberi în organism se numește stres oxidativ.

Radicalii liberi produși de metabolism
Organismul nostru produce radicali liberi în cursul reacțiilor metabolice de degradare a nutrienților pentru generarea de energie.

Sunt reacții normale. Dar, cu avansarea în vârstă, efectul negativ al radicalilor liberi devine important.

Radicalii liberi datorați substanțelor carcinogene
Expunerea la anumite substanțe poate crește producția de radicali liberi.

De exemplu: fumul de tutun, radiațiile ultraviolete, substanțe chimice din mediu (azbest, clorura de vinil), aerul poluat

Antioxidanti: Cum se opun stresului oxidativ?

Organismul nostru nu este complet fără apărare la acțiunea nocivă a radicalilor liberi. Producem multe molecule capabile să anihileze radicali liberi.

Dar extragem molecule utile și din alimente. Acestea sunt antioxidanții.

Antioxidanții acționează oferind radicalilor liberi electronul de care au nevoie pentru a-și stabiliza structura.

Tot antioxidanții intervin și în repararea ADN-ului celular și menținerea sănătății celulelor.

Află mai mult ⮕ Seleniul: poate preveni bolile care apar odată cu vârsta?

Care sunt cei mai cunoscuți antioxidanti?

Sunt sute sau mii de molecule care acționează ca antioxidanti. Cei mai celebri sunt:

∎ vitamina C
∎ vitamina E
∎ beta-caroten și alți carotenoizi
∎ seleniu
∎ zinc
∎ mangan
∎ antocianine
∎ glutation
∎ coenzima q10
∎ quercetina
∎ acid lipoic
∎ flavonoide
∎ fenoli
∎ polifenoli
∎ fitoestrogeni

antioxidanti

Surse naturale de antioxidanti

Studiile clinice au dovedit că aportul crescut de fructe și legume bogate în antioxidanți reduce stresul oxidativ.

Se reduce și riscul de boli datorate acestuia: boli cardiovasculare sau cancer.

Antioxidanții se opun și declinului cognitiv și pierderii vederii. În general, combat fenomenul de îmbătrânire celulară.

Vitamina C: brocoli, varza de Brussels, conopida, grepfrut, sfecla roșie, kiwi, lămâi, portocale, papaya, căpșuni, cartofi dulci, roșii, ardei gras, pepene galben

Vitamina E: migdale, avocado, legume cu frunze verzi, spanac, semințe de floarea soarelui, ardei gras roșu, ridichi, sfecla

Carotenoizi, inclusiv beta-caroten și licopen: caise, piersici, sparanghel, sfecla roșie, ardei gras, mango, portocale, grepfrut, dovleac, spanac, cartofi dulci, roșii, pepene verde

Seleniu: nuci braziliene, pește, carne de vită, carne de pui, orz, orez brun

Zinc: carne de vită, carne de pui, stridii, semințe de susan, semințe de dovleac, năut, linte, caju

Compuși fenolici:
∎ quercetina – mere, vin roșu, ceapă
∎ catehine – ceai, cacao, fructe de pădure
∎ resveratrol – vin roșu și alb, struguri, fructe de pădure
∎ acid cumaric – fructe de pădure, condimente
∎ antocianine – afine, căpșuni

Află mai mult ⮕ De ce să consumi fructe și legume de culoare violet?

Suplimentele cu antioxidanti nu au aceleași efecte benefice

Este dovedit că alimentația bogată în fructe, legume, cereale integrale are efecte benefice în ceea ce privește efectul antioxidant.
Dar nu este demonstrat același efect benefic pentru suplimentele alimentare cu antioxidanți.

Una din explicații ar fi că antioxidanții acționează benefic în combinație cu alți nutrienți pe care îi conțin sursele naturale.

De exemplu:

∎ 1 cană cu căpșuni proaspete are 80 mg de vitamina C cu efect puternic antioxidant

∎ 1 tabletă cu 500 mg vitamina C nu conține și polifenolii naturali ai căpșunilor (flavonoide, antocianine) care să acționeze împreună cu vitamina C

De aceea, utilizarea unui supliment alimentar nu are același efect antioxidant ca și hrana naturală și variată.

Află mai mult ⮕ Cătina: beneficii datorate efectului antioxidant

Antioxidanti pentru tratarea cancerului

Cancerul apare ca urmare a unei serii de mutații genetice. În urma acestor mutații are loc proliferarea necontrolată a unor tipuri de celule.

Stresul oxidativ este un factor important în apariția mutațiilor genetice.
De aceea, alimentația pe bază de fructe și legume care aduc antioxidanți este utilizată în prevenirea cancerului.

Aportul de suplimente cu antioxidanți nu are același efect. Majoritatea medicilor oncologi recomandă surse naturale.

În plus, unele suplimente cu vitamine și minerale pot influența negativ tratamentul pentru cancer.

Există superalimente?

Denumirea de superalimente nu este una științifică. Este, mai degrabă, un concept de marketing.

Definiția de dicționar a superalimentelor: ”alimente (ca somon, brocoli, afine) bogate în compuși (ca antioxidanți, fibre, fenoli) considerați benefici pentru sănătate”.

Alimentele bogate în antioxidanți se încadrează deci în definiția de superalimente.

Pagina următoare

⮕ Riscul de cancer și alimentația. Află ce greșeli să nu faci

Surse

Cancer de piele (melanom): autoexaminarea alunițelor

Servus Med
-
0
Cancer de piele (melanom): autoexaminarea alunițelor

Melanomul este cel mai sever tip de cancer de piele. Sunt implicate melanocitele – celulele care produc melanina, pigmentul ce dă culoarea pielii. Cauza exactă a multiplicării excesive a melanocitelor nu este cunoscută, dar se știe că unul dintre factorii care crește mult riscul este expunerea la radiația ultravioletă (UV).

Cunoscând aspectul normal al nevilor pigmentari (alunițele) și observând schimbarea acestui aspect, putem ajunge la medic înainte ca boala să se răspândească în corp.

Cancer de piele (melanom malign): semne

Cancerul de piele poate apărea în orice zonă a corpului, dar mai frecvent în ariile mai expuse la soare: pe spate, picioare, mâini, față.

De asemenea, poate apărea în zone mai puțin expuse la lumină: palme, tălpi sau patul unghial; acest lucru se întâmplă mai frecvent la persoanele cu pielea închisă la culoare.

Primul semn poate fi:

  • modificarea unui nev pigmentar (aluniță) deja existent
  • apariția unui semn nou pe piele, pigmentat, altfel decât restul pielii

Cum arată o aluniță normală?

  • culoare uniformă
  • margini uniforme, bine delimitate de restul pielii
  • formă ovală sau rotundă, cu diametrul sub 6 mm
  • Majoritatea persoanelor au între 10-45 de nevi pigmentari care apar până la 50 ani.

Cum arată o aluniță care ar putea fi cancer de piele?

Textele de limbă engleză ne sugerează o formulă de memorare a semnelor de malignitate, formula ABCDE.

A (forma asimetrică) – forma asimetrică, neregulată, cu cele două jumătăți foarte diferite

alunita, nev, melanom semne

B (border/ margini) – margini și suprafață neregulate

cancer de piele (melanom malign): semne

C (culoare) – mai multe culori pe suprafața nevului pigmentar

cancer de piele (melanom malign): semne

D (diametru) – diametrul peste 6 mm al unnui nev vechi sau al unuia nou apărut

cancer de piele (melanom malign): semne

E (evolving) – modificări apărute în timp: un nev care crește sau își schimbă culoarea sau prezintă sângerare sau provoacă mâncărimi

melanom malign)

Unii nevi pigmentari cu caracter malign pot avea toate cele 5 caracteristici de malignitate (ABCDE), alții doar 1 sau 2 caracteristici.

De ce apare cancer de piele?

În mod normal celulele pielii se dezvoltă într-un mod ordonat. Celulele noi și sănătoase le înlocuiesc pe cele vechi.

Asta se întâmplă după un program bine stabilit în codul genetic (materialul genetic ADN)

Uneori apare o deterirare a materialului genetic (ADN) și celulele nou formate încep să crească necontrolat și să formeze mase de celule canceroase.

Dar ce determină această deteriorare a materialului genetic?

Răspunsul nu este deplin clarificat. Pare destul de clar că expunerea la radiațiile UV ale soarelui sau în dispozitivele de bronzat este o cauză importantă de melanom malign.

Dar faptul că melanomul apare și în zone neexpuse la soare ne sugerează că mai sunt și alte cauze neelucidate încă.

Află mai mult ⮕ Cum alegi crema de protecție solară?

De ce apare cancer de piele?

Medicii dermatologi consideră că riscul de melanom este crescut în următoarele situații:

• piele deschisă la culoare

Având mai puțin pigment (melanina) se consideră că suntem mai expuși la radiațiile UV. Părul blond sau roșcat, ochii deschiși la culoare sunt semne că există pigment mai puțin. Aceste persoane fac mai des și mai ușor arsuri solare.

• arsurile solare severe

Una sau mai multe situații în care pielea s-a ars de la soare, cresc riscul de melanom.

• expunerea excesivă la radiații ultraviolete (UV)

Fie că este vorba de expunerea la soare, fie că vorbim despre dispozitivele de obținere a bronzului (lămpi de bronzat), în ambele situații crește riscul de melanom.

• persoanele care trăiesc aproape de Ecuator sau la mari altitudini

Expunerea la radiațiile UV este crescută cu cât trăim la altitudini mai mari sau spre Ecuator deoarece expunerea este mai directă și cantitatea mai mare.

• nevi pigmentari numeroși

Prezența a mai mult de 50 de alunițe (nevi pigmentari) pe suprafața corpului sau prezența unor nevi neobișnuiți ca aspect (nevi displazici), mai mari, cu margini neregulate, cu mix de culori, se consideră un factor de risc.

• istoric de melanom în familie

Dacă o rudă apropiată (părinte, frate, copil) are melanom, se consideră că ne încadrăm la risc crescut de melanom și trebuie să ne urmărim atent pielea.

• sistem imunitar incompetent

Cei cu deficiențe ale sistemului imunitar, care, de obicei, ne apără de agresori, au risc crescut de melanom.

Află mai mult ⮕ 10 semne de cancer pe care femeile nu trebuie să le ignore

Cum prevenim cancerul de piele?

1. Să evităm expunerea a soare la mijlocul zilei, între orele 10 – 16

2. Să folosim produse de protecție solară

American Academy of Dermatology recomandă produse cu factor de protecție SPF minim 30 pentru a fi eficiente.

De asemenea, un articol științific din 2019 ne avertizează despre faptul că o parte dintre compușii produselor de protecție solară se absorb în sânge și ar trebui să fim atenți când alegem.

Produsele de protecție solară trebuie aplicate abundent și repetat la 2 ore sau imediat după ce am ieșit din apă.

Află mai mult ⮕ Creme de protecție solară: numai 1 din 4 protejează eficient

3. Să purtăm haine corespunzătoare, care să protejeze

Haine închise la culoare, care să acopere mâinile și picioarele, pălării cu boruri largi care protejează mai bine decât o șapcă cu cozoroc.

4. Evitarea lămpilor de bronzat, expunerea la solar

Crește riscul de melanom, la fel ca și expunerea neprotejată la soare

5. Autoexaminarea pielii

Este bine ca pielea noastră să ne fie familiară, să observăm modificările, petele nou apărute. Să cunoaștem semnele de malignitate ale unei alunițe (ABCDE) și să ne alarmăm la timp, înainte ca boala să se răspândească în corp.

Nu trebuie să considerăm că un nev pe care îl avem demult nu poate deveni melanom.

Obsesia pentru boli este și ea o boală, dar a fi prieteni cu propriul corp și a observa semnalele pe care le transmite este o atitudine preventivă binevenită.

Citește mai departe…

Riscul de cancer și alimentația. Află ce greșeli să nu faci
Piele sănătoasă: sfaturi practice pentru fiecare vârstă
Lampa UV care usucă gelul de pe unghii. Poate produce cancer de piele?
Ce analize depistează cancerul la timp?

Bibliografie

Dieta 16:8 sau fasting intermitent: planul exact ca sa slabesti sanatos

Servus Med
-
0
Dieta 16:8 sau fasting intermitent: planul exact ca sa slabesti sanatos

Post intermitent sau fasting intermitent este un mod de alimentare bazat pe ritmul circadian, cu efecte demonstrate științific asupra sănătății. Dieta 16:8 este una din modalitățile de a practica fastingul și constă în stabilirea unei perioade de alimentare de 8 ore pe parcursul unei zile. Află cum să-ți faci un program de fasting care să te ajute să dai jos kilogramele în plus.

Pentru creier și corp este important:

  • ce mănânci
  • când mănânci
  • cât și cum dormi
  • cât și când vii în contact cu lumina naturală

Raportul dintre aceste acțiuni este la fel de important ca fiecare acțiune în parte.

Kilogramele în plus, obezitatea, nu sunt o problemă preponderent estetică. Deși cei mai mulți dintre noi așa o vedem. Ci o problemă de sănătate de care trebuie să ne preocupăm.

Sunt deja multe studii clinice care aduc dovezi științifice despre beneficiile fastingului intermitent.

Ca dietă de slăbit, fastingul este mai ușor de urmat pentru că nu trebuie să te preocupi de caloriile fiecărei mese și pentru că nu exclude niciun aliment.

Evident, dacă vrei să te hrănești sănătos, nu doar să slăbești, ar trebui să cunoști principiile alimentației sănătoase și să le aplici odată cu fastingul. Efectul de scădere în greutate va fi mai durabil. Nu vei fi în pericolul de a pune înapoi kilogramele de care ai scăpat.

⮕ 10 principii de alimentație sănătoasă

Ce este dieta 16:8?

Fastingul intermitent poate fi practicat în mai multe variante, cele mai cunoscute fiind:

  • dieta 16:8 – fereastra de alimentare durează 8 ore și perioada de fasting (post) restul de 16 ore.
  • dieta 20:4 – fereastra de alimentare durează 4 ore și perioada de fasting restul de 20 ore.
  • dieta 5:2 – 5 zile pe săptămână mănânci obișnuit, iar 2 zile practici fasting.
  • fasting alternativ – o zi consumi 0-500 calorii și a doua zi mănânci normal, în medie 2000 calorii.

Nicio dietă nu te ajută să slăbești dacă balanța energetică nu este pe minus. Adică aportul de calorii într-o zi trebuie să fie mai mic decât caloriile pe care le folosește organismul.

Fastingul are avantajul că odată ce ai stabilit fereastra din zi în care te alimentezi, nu trebuie să te mai preocupi prea mult de calorii. Și asta pentru că hrănindu-te într-un anumit interval orar îți va fi mai ușor să reduci caloriile fără să măsori.

Restricția de calorii vine din reducerea intervalului de timp în care te alimentezi.

O analiză din 2022 a peste 20 de studii clinice pe tema postului intermitent publicată în Nature Reviews: Endocrinology extrage câteva concluzii:

• scăderea în greutate a persoanelor care au urmat fasting a fost de 3-8% în decurs de 8-12 săptămâni.

• simultan s-a constatat îmbunătățirea tensiunii arteriale, LDL colesterol, trigliceride și hemoglobina glicată HbA1.

• dacă ți-ai atins obiectivul de scădere în greutate și vrei să renunți, este necesară o perioadă de tranziție în care aportul energetic să crească progresiv. De exemplu, se extinde fereastra de alimentare de la 8 ore la 10 ore.

De ce ai alege dieta 16:8 în locul altor diete de slăbit?

Fastingul intermitent nu este o simplă dietă de slăbit. Beneficiile metabolice ale fastingului depășesc scopul scăderii în greutate.

Chiar dacă nu reducem caloriile zilnice, stabilirea unei ferestre de timp pentru alimentare și respectarea ei a la long ne permite obținerea beneficiilor postului intermitent.

Baza științifică a postului intermitent este faptul că organismul nostru funcționează după un ceas biologic.

Ritmul circadian sau ritmul noapte-zi este ritmul fiecăreia dintre celulele care ne compun organismul.

Aproximativ 80% din genele noastre sunt așa-numite clock-gene. Procesele pe care le generează în interiorul celulelor sunt controlate de ceasul biologic.

Când mănânci este la fel de important ca și ceea ce mănânci.

Când mănânci crește nivelul glicemiei și crește apoi secreția de insulină pentru a aduce la normal nivelul glicemiei.

Când postești scade glicemia și insulina, dar crește nivelul altor hormoni. De exemplu, crește glucagonul care participă la mobilizarea grăsimilor din depozite.

Pe de altă parte, creșterea glicemiei este favorabilă creșterii și dezvoltării celulelor, indiferent că sunt celule normale sau celule patologice (tumori, de exemplu).

Când glicemia scade, în perioada de fasting, au loc reparații celulare și sunt eliminate celulele defecte (autofagie).

Controlul glicemiei și scăderea în greutate nu sunt singurele beneficii ale fastingului:

  • scade inflamația
  • prevenirea și chiar reversia ficatului gras (steatoza hepatică)
  • stimularea dezvoltării bacteriilor bune ale florei intestinale
  • controlul simptomelor colonului iritabil

⮕ Ficat gras non-alcoolic: simptome, analize, tratament

Dieta 16:8: Reguli de bază pentru rezultate maxime

Profesorul Andrew Huberman de la Universitatea Stanford a reușit să pună la punct un protocol de aplicare a fastingului ținând cont de rezultatele cercetărilor de până acum:

1. Să nu mai mănânci nimic cu 2-3h înainte de culcare

Fastingul nu începe când ai încetat să mănânci, ci la aproximativ 2h după. Organismul are nevoie de timp să digere ceea ce ai mâncat la ultima masă.

Deci, o fereastră de alimentare de 8 ore durează, în realitate, 10 ore. Iar pentru fasting rămân 14 ore.

Cel mai dezavantajos este ca digestia ultimei mese să se producă noaptea. Dacă fereastra de alimentare a durat de la 2 p.m. la 10 p.m., digestia ultimei mese va avea loc în timpul somnului.

Fastingul din timpul somnului este esențial pentru a obține beneficiile acestui mod de alimentare. De aceea este important să nu ținem organismul ocupat cu digestia în timpul somnului.

Cel mai avantajos este să fixezi fereastra de alimentare în intervalul 10 a.m. și 6 p.m. sau maximum 8 p.m.

2. Nu mânca nimic măcar 1h după ce te-ai trezit dimineața

Efectele fastingului de pe parcursul somnului pot fi prelungite și după ce ne trezim dacă nu ne grăbim să consumăm calorii.

Cafeaua cu zahăr înseamnă calorii. Este ideal să așteptăm cel puțin 1h după ce ne-am trezit și abia apoi să bem cafea.

3. Somn de 7-8h

În somn au loc toate efectele pozitive ale fastingului: reparațiile celulare, eliminarea celulelor defecte, efectele benefice asupra florei intestinale, efectele metabolice etc

De aceea, este bine să nu mâncăm măcar 1 oră după ce ne-am trezit și 2-3 ore înainte de culcare. Extindem astfel perioada în care organismul beneficiază de fasting.

În schimb, contactul cu lumina naturală la trezire ne va ajuta să ne reglăm ceasul biologic.

⮕ Cum să reglezi ceasul biologic ca să nu te îmbolnăvești?

4. Dieta 16:8

Fereastra de alimentare de 8 ore este cea mai favorabilă pentru scădere în greutate.

Varianta de fasting 20:4 în care te alimentezi 4 ore din 24 duce adesea la tendința de a mânca excesiv pe parcursul celor 4h.

Varianta de fasting alternativ în care o zi consumi 500-600 kcal și în a doua mănânci normal nu e foarte potrivită celor care doresc să facă și mișcare zilnic, care au și un job la care trebuie să facă față.

5. Fii constant

Cercetătorii au constatat că este nevoie de 1-2 săptămâni de adaptare și de auto-observație până ce stabilim intervalul orar care se potrivește cu stilul nostru de viață și cu obligațiile sociale.

De asemenea au observat că există tendința să mai mâncăm câte ceva și în afara orarului stabilit. Cu excepția apei și a cafelei fără zahăr, celelalte alimente ne strică fastingul.

Odată ce am stabilit fereastra de alimentare care ne este potrivită este foarte important să respectăm programul zi de zi, măcar 60 zile.

Asta înseamnă că nici în weekend nu ne vom alimenta după alt orar. Dacă sâmbăta și duminica vom face fasting tot 8h, dar în alt interval orar, asta va duce la pierderea multora din rezultatele pozitive ale fastingului.

6. Exerciții fizice

Mișcarea ajută la reducerea nivelului glicemiei și începerea mai rapidă a perioadei de fasting. De aceea, chiar și o plimbare după ultima masă este utilă.

Este mai simplu să pui acest protocol în aplicare dacă îți monitorizezi programul de fasting cu aplicația MyCircadianClock elaborată de Dr. Satchin Panda, cel care are cele mai ample cercetări pe tema postului intermitent.

Pagina următoare

⮕ Ce alimente să alegi dacă te-ai hotărât să faci fasting?

Surse

Supa cremă de ciuperci pleurotus. Rețeta de post

Servus Med
-
0
Supa cremă de ciuperci pleurotus. Rețeta de post

Supa crema de ciuperci poate fi preparată cu ciupercile champignon pe care le găsim oricând. Dar cu ciuperci pleurotus supa crema este mult mai gustoasă, chiar fără dresing de smântână.

Ciupercile pleurotus sunt o excelentă sursă de proteine, fără să conțină grăsimi aproape de loc. Au și un index glicemic foarte scăzut, ceea ce le recomandă și persoanelor cu diabet.
În plus, sunt o foarte bună sursă de vitamine B, fosfor, potasiu, zinc și magneziu.

ciuperci pleurotus

Trebuie bine spălate înainte de a le folosi la gătit. O perie de legume ajută la îndepărtarea oricărui rest de mizerie.

Puteți detașa pălăriile pentru a le folosi la o mâncare de ciuperci. Și puteți folosi la supă doar piciorușele, cu condiția să fie suficiente pentru a ieși o supă excelentă.

Supa cremă de ciuperci

Ingrediente

∎ 600g ciuperci pleurotus
∎ 2 morcovi
∎ 2 cepe medii
∎ 1 dovlecel
∎ 1 legătură de pătrunjel
∎ 100 ml suc de roșii
∎ 200 ml ulei de măsline
∎ 5 căței de usturoi
∎ 2 linguri de cimbru uscat
∎ sare

Preparare

Etapa 1: fierberea legumelor

Alegem o oală de 3-4 litri în care vom pune:
∎ ciupercile pleurotus bine spălate
∎ morcovii curățați și tăiați în jumătăți
∎ ceapa curățată și tăiată în sferturi
∎ dovlecelul curățat și tăiat în jumătate

Adăugăm 2 linguri de ulei, 1 linguriță de sare și apă pentru a depăși legumele cu 3-4 cm.
Și fierbem legumele la foc mic-mediu timp de o oră.

Ciupercile pleurotus fierb un pic mai greu decât alte tipuri de ciuperci. Și pentru a nu pierde prea mult din lichid, vom fierbe supa la foc mic.

În timp ce legumele fierb, puteți desfășura liniștit altă activitate. Focul fiind la mic, nu este nevoie de supraveghere.

supa crema de ciuperci pleurotus

Etapa 2: finalizarea și asezonarea supei de ciuperci

Avem nevoie de un robot de bucătărie pentru a obține supa crema de ciuperci foarte fină. Dar putem trece legumele fierte și printr-o sită. Doar că timpul de preparare va fi simțitor mai lung.

∎ Extragem legumele din oala și le mixăm în cuva robotului de bucătărie.
Procesarea legumelor durează câteva minute. Obținem o cremă de legume atât de fină cât dorim.

∎ Golim cuva robotului în altă oală decât cea în care au fiert legumele.
Folosim lichidul rămas de la fierbere pentru a dilua crema de legume atât cât dorim.

∎ Abia acum vom da gustul supei.
Tot în cuva mare a robotului de bucătărie vom adăuga: 1 legătură de pătrunjel + 100ml suc de roșii + restul de ulei de măsline + 2 lingurițe de sare + 5 căței de usturoi
Mixăm aceste ingrediente până ce obținem din nou o pastă fină.
Adăugăm totul în oala cu supă și dăm totul într-un singur clocot.

∎ În final, punem și cele 2 linguri de cimbru uscat pe care le amestecăm cu supa fierbinte.
După ce se răcorește puțin supa stabilim și gustul final de sare.

Supa crema de ciuperci pleurotus este delicioasă și suficient de sățioasă. Se poate servi cu crutoane sau cu lipie de casă. Vezi rețeta AICI.

Pagina următoare

⮕ Alte rețete delicioase cu ciuperci

Surse

Testul BRCA pentru depistarea riscului de cancer de san

Servus Med
-
0
Testul BRCA pentru depistarea riscului de cancer de san

Mutația BRCA se referă la eroarea genetică prin care anumite gene responsabile cu apărarea anti-cancer sunt defecte, ceea ce duce la creșterea riscului pentru anumite tipuri de cancere, în special cancer de san și cancer de ovar. Orientativ, femeile care nu au mutația BRCA au un risc de 12% de a face cancer mamar în viitor, în timp ce femeile care au mutația BRCA au un risc de 40-70%.

Testul BRCA depistează daca genele BRCA1 si BRCA2 sunt defecte sau nu. Mutația genetică care crește riscul de cancer mamar, crește și riscul de apariție în viitor a altor tipuri de cancere:

Ce este mutația BRCA?

Orice persoană moștenește 2 copii din fiecare genă BRCA1 și respectiv BRCA2. Moștenim câte o copie de la câte unul din părinți.

Dacă o singură copie are mutația genetică, avem risc mai mare de cancer. Gena mutantă poate fi moștenită de la mamă sau de la tată.

Cel mai frecvent apare o singură mutație genetică, fie gena BRCA1, fie gena BRCA2. Mai rar o persoană are ambele gene BRCA cu defect.

Cele două gene BRCA se numesc și gene supresoare tumorale pentru că ajută celulele țesutului mamar și alte tipuri de celule să nu se înmulțească necontrolat, excesiv.

Când genele BRCA nu funcționează normal, crește riscul de cancer.

Mutația genetică BRCA1/ BRCA2 poate să nu fie moștenită genetic, ci dobândită de-a lungul vieții ca urmare a stilului de viață (fumatul, de exemplu) și a factorilor din mediu. Din momentul în care apare crește riscul de cancer.

Află mai mult ⮕ 10 semne de cancer pe care femeile nu trebuie să le ignore

Cum se efectuează analiza pentru depistarea mutației BRCA?

Testul BRCA este o analiză de sânge care se recoltează dintr-o venă la fel ca și la analizele de rutină pe care le facem regulat.

Există și varianta recoltării de salivă pentru a depista mutația.

Poți face testul dacă:

  • ai avut un cancer mamar la o vârstă sub 50 ani
  • cancerul mamar a apărut la ambii sâni
  • ai avut un diagnostic de cancer mamar triplu-negativ
  • ai în familie cazuri de cancer mamar, ovarian, de trompă uterină, mai ales dacă a apărut la vârste tinere
  • aparții comunității evreilor ashkenazi (din estul Europei) la care mutația BRCA este frecventă
  • ai cancer mamar și ești bărbat

Medicul pune indicația de a efectua testul BRCA bazată pe aceste informații, dar și pe riscul individual.

Află mai mult ⮕ Cancer de ovar: 6 simptome surprinzătoare

Ce rezultat poate să iasă la testul BRCA?

Medicul te ajută să înțelegi rezultatul testului BRCA ținând cont și de antecedentele tale.

Termenii folosiți pe buletinul de analiză pot fi:

  • rezultat negativ (normal)

Analiza nu a identificat modificarea genelor BRCA.

Nu înseamnă că sigur nu vei face cancer, ci doar că nu ai un risc mai mare decât media.

  • rezultat incert

La analiză s-a depistat o variantă a mutației BRCA, dar cercetările actuale nu pot spune dacă această variantă crește riscul de cancer

  • rezultat pozitiv

Analiza a depistat mutația BRCA care se știe că crește riscul de cancer mamar sau ovarian la femei și a altor tipuri de cancere la bărbați.

Nu înseamnă că sigur vei face cancer mamar sau cancer de ovar, ci doar că există un risc mai mare decât media.

Află mai mult ⮕ Analize pentru depistarea la timp a cancerului

Ce se întâmplă dacă ai test pozitiv, dar încă nu ai un cancer mamar?

În cazul unui test BRCA pozitiv:

  • se stabilește cu medicul un program de screening, de analize și investigații periodice de urmărire pentru a depista la timp apariția cancerului mamar

Mamografia care se recomandă a fi efectuată regulat după vârsta de 50 ani, va fi efectuată dinainte de 40 ani dacă ai mutația genetică BRCA1/ BRCA2.

  • se analizează împreună cu medicul oportunitatea unei intervenții chirurgicale de îndepărtare a ambilor sâni sau/ și a organelor genitale înainte de apariția unui cancer.

Află mai mult ⮕ VSH: este util în depistarea cancerului?

Mutația genetică influențează răspunsul la tratament

Acest tip de mutație genetică se asociază cu anumite caracteristici ale tumorii și influențează răspunsul la tratament. De obicei cancerele care apar sunt mai agresive.

Cancerul mamar denumit triplu-negativ este tipul de cancer în care celulele nu au receptori pentru estrogeni, receptori pentru progesteron, sau receptori HER. Acest lucru este specificat în rezultatul biopsiei.

Femeile cu mutația BRCA au mai frecvent cancer mamar triplu-negativ, iar acest tip de cancer nu răspunde la tratamentul hormonal.

Cancerul mamar în cazul în femeilor cu mutație genetică răspunde mai bine la chimioterapie care se practică, de obicei, înaintea intervenției chirurgicale.

Pagina următoare

⮕ Mamografie: cât de des este bine să facem o verificare?

Surse

Bilirubina crescuta si icter: ce boli semnaleaza?

Servus Med
-
0
Bilirubina crescuta si icter: ce boli semnaleaza?

Bilirubina este o substanță pe care o găsim în bilă. Bila este produsă de ficat și depozitată în colecist. De aici, va fi eliberată în intestin atunci când este nevoie, pentru a participa la digestie.

Dacă ficatul este afectat, bilirubina ajunge în cantitate mare în sânge. Din cauza bilirubinei crescute apare icterul caracterizat printr-o culoare galbenă a pielii și ochilor, pe lângă alte simptome.

Icterul este deci un semn că bilirubina este crescută în sânge.

Dacă observăm icter – culoarea galbenă a pielii- trebuie să ne adresăm neîntârziat medicului.

De ce se măsoară bilirubina din sânge?

Prea multă bilirubină în sânge provoacă icter, un simptom care înseamnă că pielea și ”albul ochilor” capătă o tentă galbenă.

Valorile bilirubinei în sânge și icterul ajută medicul să identifice dacă există o afecțiune a ficatului

Analiza se mai face și la nou-născut pentru a vedea gradul de icter; la nou-născut nivelul crescut al bilirubinei în sânge poate crea probleme cerebrale.

Situații pentru care medicul cere analiza bilirubinei în sânge:

• pentru a diagnostica hepatita, ciroza sau alte boli hepatice

• pentru a urmări cum evoluează o boală hepatică deja diagnosticată

• pentru a stabili dacă sunt blocate căile de eliminare a bilirubinei în tractul digestiv (colecistita și litiaza biliară, de exemplu)

• pentru a pune diagnosticul unor boli de sânge legate de producția de hematii (globule roșii)

• pentru a urmări persoane care consumă exagerat alcool

• la persoane care există suspiciune de intoxicație cu medicamente

⮕ Colecistita acută: simptome, analize, tratament

Cum ne pregătim pentru analiza de sânge?

Analiza nu necesită pregătire specială decât dacă se recoltează și alte analize de sânge

Este bine să nu mâncăm și să nu bem câteva ore înainte de recoltarea unei probe de sânge, pentru că unele valori ies modificate dacă nu sunt recoltate pe nemâncate

Ce valori normale are bilirubina în sânge?

Bilirubina: Valori normale

  • Bilirubina totală: sub 1,2 mg/dl
  • Bilirubina directă: sub 0,3 mg/dl

Bilirubina indirectă se obține scăzând din valoarea totală,valoarea bilirubinei directe.

Analizele de sânge care sunt urmărite, de obicei, împreună cu cea a bilirubinei, sunt:

  • enzimele hepatice sau transaminazele ( ALT și AST)
  • hemoleucograma completă
  • teste de coagulare a sângelui

⮕ Diferența hepatita A vs hepatita B

Ce simptome apar dacă bilirubina crește?

Excesul de bilirubină se manifestă cu icter care este ușor de observat:

  • culoarea galbenă a pielii și albului ochilor
  • urina închisă la culoare
  • materii fecale deschise la culoare (dacă ficatul este cauza icterului)

Simultan mai pot apărea și alte semne de hiperbilirubinemie (bilirubina crescută):

• febra

• oboseala extremă

• apetit scăzut

• durere abdominală

• constipație

• balonare

• vărsături

La nivele crescute, bilirubina este toxică pentru creier și poate provoca complicații

⮕ Ciroza hepatică: simptome, analize, tratament

Cum se interpretează valoarea bilirubinei?

Nivelul crescut al bilirubinei în sânge arată că ficatul nu funcționează corect; în această situație crește bilirubina directă

Mai poate fi o valoare crescută și la consumul anumitor medicamente sau alimente.

Bilirubina mai crește și în anumite boli de sânge legate de hematii (globule roșii); în această situație crește bilirubina indirectă (anemiile hemolitice)

Valori anormale există și într-o afecțiune numită sindrom Gilbert; este o afecțiune benignă a ficatului; ne naștem cu ea și nu necesită tratament; persoanele cu sindrom Gilbert au o tentă gălbuie a tenului, deci au un grad de icter, dar nu necesită tratament

La nou-născut valoarea crescută a bilirubinei trebuie descoperită și tratată rapid; poate afecta creierul și poate determina retardare mentală, tulburări de dezvoltare și învățare, probleme de vedere și de auz și chiar deces.

Icterul nou-născutului se datorează existenței unei enzime încă imature (glucuroniltransferaza) care intervine în lanțul de reacții al bilirubinei.
Valorile bilirubinei indirecte nu depășesc, de obicei, 5 mg/dl.
Dar, dacă se adaugă și alte motive de creștere a bilirubinei, valorile pot fi mai mari.

De reținut:

• Icterul este semnul că bilirubina a crescut.

• Este un semn de alarmă care necesită imediat lămurit. Deci, trebuie apelat la medic.

• Semnificația icterului poate fi : apariția unei boli de ficat (hepatita, ciroza, ș.a.), agravarea unei asemenea afecțiuni, o boală de sânge (anemia hemolitică). Dar există și alte cauze ale icterului.

Pagina următoare

⮕ Analize de sânge: care sunt cele mai importante și cum le interpretăm?

Surse

Cum sa treci cu bine pragul de 50 ani?

Servus Med
-
0
Cum sa treci cu bine pragul de 50 ani?

Timpul modifică procesele biologice. Schimbările care apar după 50 ani sunt în mare parte predictibile și unele dintre ele pot fi încetinite prin modificări simple de fiecare zi.

Un studiu danez a observat că genetica influențează în proporție de 25% longevitatea noastră, vârsta până la care trăim, în timp ce stilul de viață și mediul în care trăim o influențează în proporție de 50%.

Părinții și bunicii ne-au transmis, foarte probabil, genele care să ne ajute. Dar asta nu înseamnă că putem trăi oricum pentru că am avut înaintași longevivi.

Sistemul imunitar după 50 ani

Sistemul imunitar înseamnă totalitatea mecanismelor de apărare ale organismului. Cu aceste mecanisme ne apărăm de infecții, dar și de detectarea și distrugerea celulelor canceroase.

Cu vârsta aceste capacități ale organismului scad și crește riscul de infecții, cancer sau boli autoimune.

Cum ne dăm seama că nu mai stăm așa de bine cu imunitatea?

  • ne îmbolnăvim mai ușor

De exemplu, nu scăpăm bine de o răceală, că începe alta. Celulele sistemului imunitar devin mai puține și timpul de reacție este mai lent atunci când venim în contact cu un germen.

  • ne vindecăm mai greu după ce ne-am îmbolnăvit

Scade numărul de leucocite (globule albe) care realizează vindecarea în cele mai multe afecțiuni. Consecința este că durează mai mult să ne revenim după ce ne-am îmbolnăvit.

  • nu reacționăm așa de bine la vaccinuri

Vaccinurile ajută sistemul imunitar să reacționeze mai rapid. Dar odată cu avansarea în vârstă efectul lor este de durată mai scurtă și este necesară repetarea vaccinului.

Află mai mult ⮕ Cum să reglezi ceasul biologic ca să nu te îmbolnăvești?

Ce putem face?

Până acum NU este dovedită nicio legătură între stilul nostru de viață și felul în care ne funcționează sistemul imunitar.

Putem totuși să încercăm să ajutăm sistemul imunitar:

  • diabetul sub control

Glicemia mare afectează capacitatea sistemului imunitar de a reacționa la infecții. Persoanele cu diabet sunt mai expuse riscului de infecții.

  • somn suficient

Cercetările arată că somnul insuficient afectează imunitatea chiar și la cei tineri. Dacă ai insomnie sau apnee de somn, medicul ar trebui consultat.

Află mai mult ⮕ Cum ne afectează stresul apărarea imunitară și ce să facem?

Memoria și alte abilități cognitive

După 50 ani este normal să nu mai poți învăța foarte ușor lucruri noi, să-ți amintești mai greu ce s-a întâmplat ieri, chiar dacă încă știi perfect evenimente din liceu.

Memoria de lungă durată, unde sunt stocate amintirile vechi, funcționează bine cu avansarea în vârstă. Problemele apar la memoria de scurtă durată.

Atenția scade. Devine mai greu să fii atent simultan și la TV și la mesajul de pe telefon sau la ceea ce spune cineva din cameră.

Nu putem opri îmbătrânirea, dar putem lua câteva măsuri pentru a avansa în vârstă cu mintea cât mai limpede.

Află mai mult ⮕ Ce tulburări de memorie ar trebui să ne îngrijoreze?

Ce putem face?

  • verifică-ți regulat sănătatea la medic și revizuiește efectele secundare ale unor medicamente

Unele medicamente pot să fie responsabile pentru amețeală sau senzația că nu ai mintea limpede. Există astăzi variante de tratament multiple și medicația poate fi schimbată la nevoie.

  • menține-te activ mental

Cititul, exersarea unei limbi străine, cuvintele încrucișate, cursurile pentru adulți, sunt metode prin care putem stimula creierul să facă noi conexiuni.

  • corectează deficiențele de vedere sau auz

Reducerea stimulilor auditivi și vizuali are un efect clar demonstrat de reducere a abilităților cognitive. Treptat observăm că ne pierdem și memoria și atenția.

  • tratează bolile cardiovasculare

Afecțiunile care cresc riscul cardiac, cresc și viteza de degradare a creierului: hipertensiunea, colesterolul mărit sau diabetul.

  • include zilnic în program activitate fizică

Antrenamentul fizic crește fluxul de sânge către toate organele, inclusiv către creier. Practicat regulat, exercițiul fizic reduce stresul și simptomele depresiei și îmbunătățește activitatea cerebrală.

  • socializează cât mai mult

Socializarea reduce depresia și stresul care, la rândul lor, pot afecta memoria. Dacă ai ieșit din activitate caută o altă variantă de a socializa, ca voluntar sau ca ajutor al unei perechi de tineri, de exemplu.

Află mai mult ⮕ Cum să încetinești îmbătrânirea creierului?

Inima lucrează mai greu după 50 ani

Odată cu vârsta, vasele de sânge devin mai rigide. Pentru inimă devine mai dificil să pompeze sângele. De aici vin și afecțiunile cardiovasculare cum este hipertensiunea.

Ce putem face?

  • menține-te în formă fizică prin antrenament zilnic, chiar dacă asta înseamnă doar să mergi pe jos 10-20 min
  • adoptă dieta DASH cu sare mai puțină dacă deja s-a instalat hipertensiunea
  • consumă cel puțin 5 porții de 80 g de legume și fructe în fiecare zi
  • ai grijă să dormi suficient (6-8 ore/ noapte)
  • elimină fumatul

Aparatul urinar poate să-ți creeze probleme

Vezica urinară devine mai puțin elastică odată cu vârsta și apare mai frecvent necesitatea de a urina. Afectarea musculaturii pelvine duce la o golire incompletă a vezicii sau la incapacitatea de a păstra urina (incontinență).

La bărbați intervine și creșterea în dimensiuni a prostatei care poate provoca incontinență sau dificultăți la golirea vezicii.

Alți factori care afectează aparatul urinar sunt: obezitatea, afectarea fibrelor nervoase care apare la diabet, unele medicamente folosite cronic sau consumul excesiv de cafea și alcool.

Ce putem face?

  • menținerea unei greutăți corporale corespunzătoare
  • evitarea substanțelor care irită vezica urinară (cafea, băuturi carbogazoase, alcool)
  • evitarea fumatului
  • exerciții Kegel pentru antrenarea vezicii și a musculaturii pelvine efectuate regulat, zilnic

Află mai mult ⮕ Cum să faci corect exercițiile Kegel?

Digestia se modifică după 50 ani

La peste 50 ani, constipația apare mai frecvent datorită unor modificări structurale ale intestinului gros. Alți factori care contribuie sunt lipsa de mișcare, consum redus de lichide, alimentație cu puține fibre.

În plus, prezența diabetului sau medicația cronică poate agrava constipația (ex. suplimente cu fier).

Ce putem face?

  • dieta echilibrată

Dacă fiecare farfurie cu mâncare este ocupată în proporție de 50% de legume și avem grijă să ne hidratăm corespunzător pe parcursul unei zile, constipația va apărea mult mai rar.

  • mișcarea fizică zilnică
  • nu trebuie să amânăm mersul la baie atunci când apare necesitatea

Află mai mult ⮕ Remedii eficiente pentru constipație

Oasele și sistemul articular

Odată cu avansarea în vârstă, densitatea osoasă scade. Crește totodată riscul de osteoporoză și fracturi.

În plus, suprasolicitarea de o viață a articulațiilor prin greutatea corporală excesivă începe să-și arate efectele și apare artrita sau artroza.

Musculatura pierde din putere și scade și flexibilitatea ceea ce ne face mai susceptibili la căzături și fracturi.

Află mai mult ⮕ Tratamentul osteoporozei: medicamente, alimente și tipuri de exerciții fizice

Ce putem face?

Necesarul zilnic de calciu este de 1200 mg/ dl pentru femeile peste 51 ani și pentru bărbații de peste 71 ani. Sub aceste vârste, aportul necesar este de 1000 mg/ zi.

Alimentele cu calciu mai mult: broccoli, lactate, somon, fasole boabe, tofu ș.a.

  • vitamina D

Mulți dintre noi își procură vitamina D de la soare. În caz contrar, putem apela la suplimente (iarna, de exemplu) și putem include mai multe alimente cu vitamina D: somon, ton, ouă.

  • tipul de exerciții fizice contează

Exercițiile fizice cu propria greutate, cum sunt mersul pe jos, jogging, urcatul scărilor, încetinesc ritmul de pierdere a masei osoase.

Pagina următoare

⮕ Femeia peste 50 ani: 3 schimbări de dietă obligatorii

Surse

Cancer de col uterin: simptome care te avertizează

Servus Med
-
0
Cancer de col uterin: simptome care te avertizează

Anumite semne și simptome pot semnala cancer de col uterin în stadiu incipient. Analizele de rutină sau testele de screening pentru depistarea cancerului nu sunt 100% eficiente. De aceea, este bine să fim atente la semnalele pe care le trimite organismul: sângerare, durere pelvină sau abdominală și secreție vaginală.

Cancer de col uterin: simptome frecvente

Tumorile de col uterin pot să nu dea niciun semnal important până în stadiul la care sunt invazive.
În fazele incipiente, dacă apar simptome, acestea sunt cel mai frecvent:sângerare, durere pelvină sau abdominală și secreție vaginală.

Sângerare vaginală

Sângerarea apare cel mai frecvent ca prim simptom.
∎ sângerare între perioadele de menstruație

Sângerarea provine de la nivelul uterului, dar poate să nu fie importantă cantitativ. Frecvent este trecută cu vederea.
Chiar și o mică picătură de sânge observată trebuie să te trimită la medic.
Sângerarea după menopauză este tot un semn anormal care trebuie să te trimită la o consultație.

∎ sângerare după contact sexual

Nu totdeauna se datorează cancerului de col. Poate fi vorba despre o infecție.
Dar cauza trebuie lămurită la medic fără întârziere.

∎ sângerare abundentă în perioada menstruală

Sângerarea mestruală care dura de obicei 3 zile, iar acum durează 5 zile poate fi un semn de boală. Medicul trebuie întrebat atunci când observi această problemă.

Durere pelvină

Durerea pelvină poate fi alt semn de cancer de col uterin. Poate fi resimțită ca durere surdă, sâcâitoare. Sau ca și presiune în abdomen, sub nivelul ombilicului.

Durerea poate să apară numai din când în când. Tipic se agravează în timpul și după contact sexual.

Secreția vaginală

Secreția vaginală anormală are frecvent o culoare sangvinolentă sau maronie. Dar poate avea și alt aspect.
Poate apărea continuu sau intermitent.
Cauza oricărei secreții vaginale anormale trebuie lămurită.

Află mai mult ⮕ Ce cauze poate avea durerea pelvină la femei?

Cancer de col uterin: simptome rare

Tumorile de col uterin care cresc în dimensiuni pot provoca simptome din partea organelor învecinate: colon sau vezica urinară.
Sau pot produce compresia vaselor de sânge și a nervilor.

Simptome posibile:
∎ durere la urinat
∎ incontinența urinară
∎ durere la mișcările intestinale
∎ durere lombară care se extinde pe picior
∎ umflarea picioarelor sau a unuia singur

Care sunt stadiile cancerului de col uterin?

Click mai jos pentru a vedea evoluția pe stadii

Putem preveni cancerul de col uterin?

Cel mai frecvent, cancerul de col uterin este cauzat de infecția cu Papilloma Virus (HPV).
Există peste 100 de tipuri de HPV, iar 2 din ele (tipul 16 și 18) provoacă 70% din cazurile de cancer de col uterin.

HPV se transmite prin contact sexual și poate să nu genereze niciun simptom până la apariția cancerului de col uterin.
HPV poate provoca leziuni microscopice la nivelul colului uterin. Acestea pot evolua până la tumoarea de col uterin.

Infectarea cu HPV nu înseamnă că sigur va apărea și cancerul de col uterin. Există persoane infectate cu HPV care nu au această evoluție.

Pentru că nu știm dacă vom face cancer de col uterin sau nu, cel mai sigur este să prevenim infecția HPV prin vaccinare.

Pagina următoare

⮕ Vaccin HPV la adult: 10 recomandări importante

Surse


FICAT: lista cu suplimente alimentare toxice hepatice

Dr. Corina Golovei
-
0
FICAT: lista cu suplimente alimentare toxice hepatice

Suplimente alimentare sau produse din plante nu înseamnă neapărat că nu există efecte secundare. Ficatul este organul care procesează din punct de vedere chimic tot ceea ce înghițim. De aceea, este bine să verifici dacă suplimentele pe care le consumi pot avea efecte toxice pentru ficat.

Acesta este un supliment alimentar. Verificați cu atenție prospectul.

Recunoașteți îndemnul, nu-i așa? Dar scrie în prospectul suplimentului alimentar, așa cum scrie la medicamente, ce pericole există?

ficat: suplimente alimentare toxice hepatice

Plante și suplimente toxice pentru ficat

Ficatul are ca funcție principală filtrarea sângelui care a preluat substanțele absorbite din tubul digestiv. Ficatul filtrează acest sânge înainte de a-l trimite mai departe spre restul corpului.

Ficatul realizează ceea ce unora le place să denumească ”detox”. Nu există alt ”detox”. Protejându-ne ficatul, îl ajutăm să detoxifieze, adică să îndepărteze toxicele.

Dacă putem diminua ”bombardamentele” chimice la care îl supunem, deja facem DETOX. Nu este necesar să înghițim nimic pentru ca ficatul să-și desfășoare activitatea pentru care e construit.

Ficatul se descurcă fără să-l ajutăm, dar mai ales dacă nu-l încurcăm.

Medicamentele pe care le folosim pentru diferite afecțiuni sunt o grijă în plus pentru ficat. Unele din ele au efecte adverse hepatice pe care le regăsim specificate la ”Efecte secundare”.

Unele din suplimentele din plante sau alte tipuri de suplimente alimentare pot fi, de asemenea, hepatotoxice. Doar că majoritatea dintre noi consideră că, fiind ”naturale”, sunt ”sănătoase”.

Interesul pentru medicina complementară, integrativă, holistică, tradițională etc, este în creștere.

De aceea, ni se pare important demersul cercetătorilor în domeniu de a analiza cazurile în care s-au constatat efecte negative. Este bine să fim informați corect înainte de a consuma suplimente alimentare.

Un asemenea demers este studiul în 5 părți din revista de specialitate Food and Chemical Toxicology. Analiza a urmărit:

-efectele secundare raportate între 1966-2016 la persoane care au consumat suplimente din plante și suplimente cu vitamine

-toxicitatea acestora asupra ficatului, rinichilor, inimii și la persoanele cu cancer

-realizarea unui tabel în care putem găsi specificate efectele constatate pentru diferitele tipuri de suplimente, pentru a ne putea orienta

Ne ocupăm în acest articol numai de constatările referitoare la toxicitatea hepatică și extragem datele cu importanță practică.

FICAT: suplimente alimentare toxice hepatice

Ce înseamnă hepatotoxicitate?

Este necesar, ca și consumatori, să recunoaștem efectele secundare ale produselor pe care decidem să le consumăm.

Semne de toxicitate hepatică:

  • oboseala
  • greața și voma
  • diminuarea poftei de mâncare
  • icter – pielea și ”albul” ochilor capătă o tentă galbenă (este un semn care trebuie să ne trimită urgent la medic)
  • durere abdominală
  • urină închisă la culoare

Ce pot anunța aceste semne?

Simptomele ne previn că s-ar putea să fi apărut:

  • creșterea peste normal a valorilor analizelor de ficat: transaminaze (ALT și AST), bilirubină
  • hepatită (inflamație la nivelul ficatului)
  • colestază (bila se drenează dificil)
  • steatoza hepatică (exces de grăsime acumulată în ficat, generând ceea ce numim ”ficat gras”)
  • fibroză – exces de țesut conjunctiv în ficat
  • ciroză – ficatul își modifică structura și nu-și mai poate desfășura funcțiile
  • necroză- țesutul hepatic moare
  • insuficiență hepatică acută – apărută rapid ( în 1-12 săptămâni) la persoane care nu au avut o afectare hepatică înainte
  • insuficiență hepatică cronică – pierderea progresivă a funcției hepatice, într-un interval de peste 6 luni
  • encefalopatie hepatică – confuzie, alterarea stării de conștiență, comă

Au suplimentele alimentare toate aceste efecte secundare?

În 48% din cazurile în care s-au observat aceste efecte, ele nu erau legate strict de consumul de medicamente sau suplimente pe bază de plante.

Efectele au apărut dacă persoanele au avut dinainte afecțiuni biliare sau pancreatice, afecțiuni hepatice ca hepatita sau ciroza, afectare hepatică prin consum de alcool.

Rămâne totuși un procent de 52% persoane care nu prezentau afectare hepatică înainte de consumul unor produse pe bază de plante.

Vrei să știi mai multe? ⮕ Multivitamine la copii și tineri: ce previn? ce tratează?

Care sunt plantele care ar putea fi acuzate de toxicitate hepatică?

Studiul enumeră 21 de plante și 12 suplimente alimentare la care au fost raportate reacții adverse hepatice. Analiza cuprinde cazurile care au apărut în decursul perioadei de 50 de ani luată în calcul: 1966-2016.

Dacă obișnuim să consumăm medicamente pe bază de plante sau suplimente alimentare, este bine să verificăm dacă conțin vreuna din cele enumerate mai jos.

Lista cu 20 de plante care pot afecta ficatul:

1. Aloe barbadensis

Aloe este folosită pentru probleme gastrice, ca laxativ, ca tonic general și pentru efectele anti-aging. S-au raportat creșteri de transaminaze, icter, hepatită acută.

2. Maranta arundinacea

Este folosită pentru tratamentul diareei.

3. Actaea racemosa (Black Cohosh)

Este folosită pentru a combate bufeurile.

S-au raportat aproximativ 30 de cazuri de hepatită acută, necroză, fibroză și chiar decese; un comitet de experți a cerut în 2008 să se specifice pe produsele care conțin această plantă o avertizare a toxicității.

4. Cascara sagrada (cascara sau pulpa roșie de la boabele de cafea)

Cascara sagrada este folosită ca laxativ. S-au raportat cazuri de hepatită și fibroză hepatică.

5. Chelidonium majus (rostopasca)

Folosită în uz extern pentru eczeme sau uz intern pentru sindrom de colon iritabil, litiază biliară.

S-au constatat cazuri de colestază cu scăderea secreției de bilă sau blocarea eliminării normale a bilei.

6. Larrea divaricate (chaparral)

Folosită pentru melanom malign, dureri reumatice, dureri de stomac, răceli. S-au raportat 13 cazuri de hepatită între 1992-94.

7. Symmphytum officinale- comfrey (tătăneasă)

Folosită în uz intern pentru probleme de tract digestiv- ulcere, diaree, inflamație; pentru reumatism sau fracturi.

S-au constatat creșteri ale enzimelor hepatice dacă este înghițită. Folosită pentru aplicații topice nu are aceste efecte secundare.

8. Polygonum multiforum (fo-ti sau Shou Wu Pian)

Folosit pentru creșterea părului, prevenirea albirii părului, reîntinerire, prostatită, constipație, disfuncție erectilă, cancer.

Au apărut numeroase cazuri de hepatită cu icter după consum.

9. Centella asiatica (Gota Kolu) și 10. Camellia sinensis (extract de ceai verde)

Sunt folosite pentru scădere în greutate. S-au raportat cazuri de hepatită și chiar cazuri în care a fost necesar transplantul hepatic.

Suplimente din plante cu efecte toxice pentru ficat

11. Senecio vulgaris (groundsel)

Este un ceai medicinal folosit pentru constipație, colici, epilepsie.

S-au descris cazuri de hepatită; nu este recomandat deoarece are compuși care pot genera cancere.

12. Callilepsis laureola (Impila)

Este un remediu tradițional Zulu pentru o ”bună sănătate”.

Efectele secundare raportate au fost severe:icter, insuficiență hepatică fatală în special la copii, diaree și vomă, comă, convulsii.

13. Lycopodium serratum ( Jin bu huan)

Este un remediu tradițional chinezesc pentru insomnie, indigestie sau durere.

S-au raportat cazuri de hepatită acută, încetinire a ritmului cardiac, insuficiență respiratorie și hepatică.

14. Piper methisticum (kava)

Folosită pentru anxietate și insomnie. S-au raportat cazuri de hepatită fulminantă și chiar decese.

15. Mentha pulegium (busuiocul cerbilor)

Utilizată sub formă de ulei sau ceai, pentru colici sau pentru a provoca avortul. S-au constatat cazuri de necroză hepatică, comă și chiar decese.

16. Serenoa repens (palmier pitic)

Folosită pentru a micșora volumul prostatei în adenomul de prostată. S-a consemnat creșterea enzimelor hepatice, dar cu revenire la normal după oprirea tratamentului.

17. Cassia augustifolia (senna)

Folosită ca laxativ. Poate provoca necroză hepatică.

18. Scutellaria lateriflora

Folosită pentru anxietate și insomnie. Poate genera hepatită, insuficiență hepatică și chiar deces.

19. Crotalaria sessiflora

Este un remediu chinezesc pentru cancer. S-au semnalat cazuri de ciroză, diaree cronică, decese.

20. Valeriana officinalis

Folosită pentru anxietate și insomnie. S-au constatat cazuri de hepatită acută, fibroză hepatică, hepatomegalie (ficat mărit).

Care sunt cele 12 suplimente alimentare pentru care s-a raportat efecte toxice pe ficat?

  • Herbalife
  • Inneov masa capilar
  • Euforia
  • Exilis
  • glucozamin/chondroitin
  • Kalms Tablets
  • Lypolyz
  • Somalyz
  • Move Free Advanced
  • Pro-Lean
  • CLA ( acid linoleic conjugat)
  • Bakuchi tablets

Atenție, unele dintre aceste produse se vând și pe piața românească!

De asemenea vitamina A și niacina, consumate ca suplimente, în exces, au efecte hepatotoxice

Au fost retrase de pe piața americană produsele: steroizi anabolizanți, Flavocoxid, Hydroxycut, LipoKinetix, OxyElite Pro, Venencapsan, Sennomotokounou, acid usnic.

Dar se atrage atenția că producătorii ar putea să le aibă încă pe piață, cu alte denumiri.

Vrei să știi mai mult? ⮕ Este bine să luăm vitamine dacă suntem sănătoși?

Cum procedăm dacă vrem să ne protejăm sănătatea?

Dacă avem în tratament suplimente alimentare pentru diferite simptome (digestive, greutate, somn, probleme reumatice etc) este bine luăm unele măsuri de precauție.

• să verificăm dacă conțin plante din cele enumerate mai sus

• să fim informați despre efectele secundare hepatice

• să le evităm dacă suntem în categoriile cu risc crescut de efecte secundare: afecțiuni hepatice în antecedente sau în prezent, alcoolism, malnutriție (nutriție deficitară), vârstnici, copii, gravide

• atenție la cumpărăturile de pe Internet. Verificați și consumați în cunoștință de cauză!

• vitamina A și niacina sunt și ele toxice dacă sunt sulimentate în exces

Pagina următoare

Vrei să știi mai mult? ⮕ Transaminaze TGO și TGP: ce ne spun despre ficat?

Surse

1...113114115...130Pagina 114 din 130
2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă

Cele mai noi

Cele mai citite

Știri

Meniu