Ficat gras non-alcoolic: simptome, analize, tratament

Ficat gras non-alcoolic este o denumire generică pentru afecțiunile hepatice ale persoanelor care consumă alcool puțin sau deloc. Este o cauză frecventă de afectare hepatică cronică, iar persoanele care suferă de obezitate și diabet sunt cele mai expuse.

Se poate prezenta cu creșterea nivelului de transaminaze (ALT, AST) și fără alte simptome. Dar poate avea ca efect atât ciroza și insuficiența hepatică cât și cancer hepatic (carcinom hepatocelular).

Medicul gastroenterolog este cel care tratează această afecțiune.

Ficat gras non-alcoolic: simptome, cauze, analize, tratament

De obicei este o afecțiune asimptomatică. Când apar simptome acestea sunt:

• ficat mărit (hepatomegalie)
• oboseală
• durere în partea dreaptă a abdomenului

Dacă afecțiunea a avansat la ciroza, simptomele pot fi:

• ascita
• vase de sânge dilatate, vizibile pe abdomen
• creșterea sânilor la bărbați (ginecomastie)
• splina mărită (splenomegalie)
• palme roșii
• piele cu tentă galbenă (icter), nuanță vizibilă și la nivelul ochilor

Majoritatea celor care au această afecțiune sunt supraponderali (50-80%). Faptul că enzimele hepatice sunt normale la teste de sânge (GPT/ALT-alanin aminotransferaza și GOT/AST – aspartat aminotransferaza) nu înseamnă că nu există ficat gras.

Nivelul enzimelor fluctuează și poate fi găsit normal la 78% dintre cei cu ficat gras non-alcoolic. De aceea este bine să apelăm la medic și nu să interpretăm singuri analizele.

Află mai mult ⮕ 7 cauze de oboseală care trebuie tratate

Care sunt principalele cauze de ficat gras non-alcoolic?

Ceea ce se poate spune cu certitudine este că boala apare în combinație cu următoarele probleme:

• obezitate
• rezistență la insulină (adică organismul nu-și autoreglează glicemia ca răspuns la insulina pe care o secretă)
• hiperglicemie cu pre-diabet sau diabet zaharat de tip 2
• nivel crescut de trigliceride în sânge

Ceea ce nu se poate spune cu certitudine:

• de ce, în aceleași condiții, unii oameni acumulează grăsime în ficat, iar alții nu
• de ce la unii apare procesul inflamator care conduce la ciroză, iar la alții nu

Persoanele cu ficat gras non-alcoolic au o mortalitate mai mare decât populația generală. Ciroza ca și complicație poate evolua și către cancer hepatic (carcinom hepatocelular). Aproximativ 13% din cazurile de cancer hepatic au la origine afecțiunea de ficat gras non-alcoolic.

Află mai mult ⮕ Ciroza hepatică: de ce apare și cum poate fi evitată?

Care sunt principalii factori de risc pentru ficatul gras?

• colesterol ridicat în sânge
• trigliceride crescute
• sindrom metabolic
• obezitate
• sindrom de ovare polichistice
• apnee de somn
• diabet zaharat tip 2
• hipotiroidism (glanda tiroidă cu funcție redusă)
• hipopituitarism (glanda pituitară cu funcție redusă)

Ficatul gras este mai frecvent la persoane cu diabet și la cele obeze cu grăsime acumulată pe abdomen. Aproximativ 18% dintre obezi fac această afecțiune, comparativ cu 2-3% dintre cei normoponderali.

Află mai mult ⮕ Diabet zaharat și afecțiuni tiroidiene: ce legături există?

Cum reducem riscul de ficat gras non-alcoolic?

• dieta mediteraneană bogată în fructe, legume, cereale integrale, grăsimi ”sănătoase”
• menținerea unei greutăți corporale normale (dietă și exerciții)
• exerciții fizice

Atenție la medicamente consumate cronic și care s-au dovedit asociate cu afecțiunea de ficat gras non-alcoolic: glucocorticoizi, estrogeni, tamoxifen, metotrexat, amiodaronă, diltiazem, vitamina A în exces care provoacă hipervitaminoza A.

Cum va stabili medicul gastroenterolog diagnosticul?

Va apela la:

• teste de sânge: enzime hepatice (GPT/ALT, GOT/AST), glicemie, hemoglobina A1C, profil lipidic
• teste care să infirme/să certifice prezența unui virus hepatic (A, B, C sau alt tip)
• ecografie
• computer tomografie
• elastografie
• RMN

Diagnosticul cel mai sigur îl pune biopsia hepatică. Testele sanguine și cele imagistice pun diagnostic cert în 50-80% din cazuri. Dar asociate cu contextul clinic (diabet, obezitate, ș.a.) permit medicului să evite biopsia. Aceasta are totuși niște riscuri și necesitatea ei va fi stabilită pentru fiecare caz în parte.

Află mai mult ⮕ Analize de sânge: care sunt cele mai importante?

Există tratament pentru ficat gras non-alcoolic?

• pierderea în greutate; ideală este reducerea greutății cu 10%, dar și 3-5% pierdere în greutate s-a constatat că are efecte benefice.

Pierderea în greutate de 10% este recomandabil a se produce în 6 luni. Pierderea prea rapidă în greutate poate agrava fenomenul inflamator care are ca efect ciroza. Sfatul unui nutriționist e esențial.

• dietă sănătoasă bogată în fructe, legume, cereale integrale, fără grăsimi trans; se va contabiliza atent numărul de calorii

• exerciții fizice – 30 min zilnic

• colesterolul normal: dietă, sport și medicamente specifice

• diabet zaharat controlat prin colaborare permanentă cu medicul diabetolog

• ficat protejat: evitarea consumului de alcool,  evitarea medicației cu efecte secundare hepatice

• vitamina E 800 UI/ zi este indicată la persoanele fără diabet. Și cu steatoză hepatică dovedită prin biopsie

• acizii grași omega 3 pot fi potriviți mai ales la cei cu trigliceride mărite

• metformin nu este indicat pentru tratamentul steatozei hepatice

• statinele sunt o clasă de medicamente folosite pentru dislipidemie și ficat gras sau steatoză

Unele medicamente pe bază de plante sau unele suplimente alimentare pot fi nocive.

Necesitatea de transplant hepatic poate fi indicat celor care au ca evoluție ciroza și cancer hepatic.

⮕ Dieta pentru ficat gras: Ce alegem? Ce evităm?