Acasă Blog Pagina 111

Toner sau astringent: ce se potrivește tenului tău?

Toner sau astringent? La prima vedere ambele au același rol: se folosesc pe locul doi în rutina zilnică de îngrijire a pielii care presupune curățare – loțiune tonică – emolient. Dar ce diferență este între tonic și astringent? Ce criterii avem când alegem? Care se potrivește tipului nostru de ten?

Industria cosmetică ține să ne convingă de necesitatea și eficacitatea produselor prin diverse metode. Dar ce spun specialiștii dermatologi? Care produse sunt utile și care nu? Care ne pot face rău și care sunt inofensive?

Ce este loțiune tonică sau toner?

Tonerul este un produs de îngrijire a pielii pe bază de apă.

Se folosește preponderent pentru a îndepărta resturile de machiaj și impuritățile rămase după ce ne-am curățat fața.

Glicerina și alți compuși umectanți sunt principalele ingrediente. De aceea simțim pielea mai hidratată și mai fină după ce le folosim.

Mai pot conține extracte din plante, antioxidanți și ingrediente anti-aging (anti-îmbătrânire) cu scopul refacerii texturii pielii și chiar al nuanței pielii.

Tonerul poate reduce și el excesul de sebum fără să aibă adaos de alcool.

Efectul este obținut dacă tonerul are în compoziție alfa sau beta-hidroxi acizi.

Acești acizi pot realiza și o bună exfoliere și au și efecte anti-aging.

Îi putem recunoaște în prezentarea produsului. Alfa-hidroxi acizii (AHA) sunt: acid glicolic, acid lactic, acid malic, acid citric, acid tartaric.

Acid salicilic (derivat din aspirină) este singurul beta-hidroxi acid (BHA) folosit în produsele cosmetice.

Tonerul poate fi utilizat pentru orice tip de piele, dar mai ales pentru tenul normal spre uscat și pentru tenul sensibil.

Află mai mult Piele sănătoasă: 10 secrete pentru fiecare vârstă

Ce este un astringent?

Astringentul este tot un produs pe bază de apă utilizat pentru a curăța tenul de impurități și urmele de machiaj rămase după etapa de spălare.

În plus față de toner, astringentul îndepărtează mai eficient excesul de substanțe grase de pe piele (sebum).

Astringentul poate conține alcool, spre deosebire de toner Și poate avea ingrediente în plus; de exemplu, acid salicilic util pentru a scăpa de coșuri și punctele negre.
Dar există și astringente alcool-free.

Astringentul este potrivit tenului gras și celui predispus la acnee.

Cum se folosesc tonerul sau astringentul?

Atât tonerul, cât și astringentul se folosesc imediat după curățarea feței și înainte de aplicarea cremei emoliente.

Cosmeticienii indică aplicarea imediată a cremei emoliente chiar dacă fața a rămas un pic umedă. Aplicarea se face și pe gât și în decolteu.

Află mai mult Tot ce trebuie să știi despre riduri

Cum alegem tonerul sau astringentul?

De preferat să alegem un produs fără alcool. Pentru a evita uscarea pielii.

Apoi, indiferent ce scrie în prezentarea produsului, ingredientele sunt cheia.

Pentru piele uscată este mai potrivit tonerul și este bine să regăsim în compoziție:

  • glicerina
  • propilen glicol
  • butilen glicol
  • aloe
  • acid hialuranic
  • sodium lactat

Pentru ten gras este potrivit astringentul. Alcoolul din compoziție va îndepărta urmele de grăsime de pe piele și ne va da senzația pe care o dorim.

Dar produsele mai noi sunt alcool-free și utilizează acizii pentru exfoliere și reducerea cantității de sebum.

Pentru tenul gras, lucios, mai predispus la acnee, coșuri și puncte negre, astringentul trebuie să conțină acid salicilic sau acid lactic sau acid glicolic.

Pentru tenul sensibil, tonerul sau astringentul nu trebuie să conțină:
-parfum
-coloranți
-alcool
-mentol
-sodium lauryl sulfat

Pentru ten normal: în principiu nu este nevoie de astringent. Tonerul este suficient. Eventual pentru zona-T (frunte, nas, bărbie) unde tenul este mai gras, astringentul ar putea fi util.

Află mai mult Cum alegi crema cu factor de protecție SPF?

Toner/ Astringent pot închide porii?

Nu chiar. Porii din piele nu se închid și nici nu-și reduc dimensiunile sub acțiunea tonerului sau astringentului. Dar, datorită efectului temporar de tonifiere a pielii, porii par mai mici.

Află mai mult Puncte de grăsime pe față: cum scapi de ele?

Ce efect are tonerul/ astringentul asupra pH-ului pielii?

Pielea are în mod normal un pH ușor acid. Produsele de curățat, săpunurile, au un pH alcalin.

De aceea, tonerul sau astringentul ar putea ajuta la readucerea pielii la pH-ul normal.

Cu timpul cercetările au arătat că produsele de curățare folosite înaintea tonerului nu influențează așa de mult pH-ul cum se credea.

Și, în plus, pielea are capacitatea de a-și restaura pH-ul într-un interval de timp destul de scurt.

Așa că mențiunea pH balanced de pe etichetele produselor cosmetice este mai mult un termen de marketing.

Menținerea pH-ului pielii este importantă, dar importanța tonerului/ astringentului este exagerată de cei care le comercializează.

Află mai mult Acnee: 4 tipuri de coșuri și cum se tratează

Este tonerul sau astringentul absolut necesar?

Tonerele și astringentele au apărut în industria cosmetică într-o perioadă în care nu existau prea multe produse de curățare a feței. De fapt, săpunul era singura variantă de curățare.

Rolul tonerului și astringentului era de a îndepărta urmele curățării cu săpunuri.

Opțiunile de curățare a tenului sunt astăzi mult îmbunătățite și necesitatea tonerului/ astringentului nu mai este justificată.

Chiar dacă este împotriva regulii de aur proferate de industria cosmetică (” curățare – toner – cremă”) trebuie să spunem că studiile științifice nu au demonstrat eficiența niciunui toner sau astringent.

Ține doar de opțiunea proprie dacă le folosiți. Nu sunt obligatorii pentru a menține sănătatea pielii. Așa că, dacă ați decis să nu alegeți niciunul din ele, nu este o greșeală.

De reținut

tonerul sau astringentul nu sunt obligatorii pentru îngrijirea feței.
dacă ai decis să le folosești, regula generală este: astringent pentru ten gras și toner pentru celelalte tipuri de ten.
aplică tonerul sau astringentul imediat după ce ai curățat fața, chiar dacă este puțin umedă
abandonează produsul dacă îți lasă pielea roșie, uscată, dacă provoacă mâncărimi, dacă nu-ți oferă senzația pe care o dorești.
alege produse fără alcool.

Fond de ten: ce substanțe toxice poate conține?

Surse

Pancreatita: simptome, complicații, tratament

Pancreatita reprezintă inflamația pancreasului, glanda situată în spatele stomacului. Există două tipuri de pancreatită: acută (apare brusc, în câteva zile) și cronică (se dezvoltă în ani). Cazurile severe pot pune viața în pericol.

Cauzele cele mai frecvente sunt consumul de alcool și/sau litiaza vezicii biliare.
Durerea este simptomul tipic. Tratamentul este dificil și cu rată mare a complicațiilor.

Care sunt simptomele de pancreatita?

Pancreasul este o glandă aflată în abdomenul superior, în spatele stomacului. Are două funcții distincte: pe de o parte, secretă enzime care participă la digestia alimentelor și, pe de altă parte, secretă hormoni implicați în reglarea glicemiei.

Pancreatita acuta: Simptome

  • durere abdominală (durere în bară)
  • durerea iradiază și în spate
  • durere abdominală care se agravează după mâncare
  • febră
  • greață, vomă
  • tahicardie (puls rapid)

Durerea este simptomul cel mai sever al pancreatitei și caracteristicile descrise mai sus sunt tipice.

pancreatita

Pancreatita cronică: Simptome

  • durere în etajul abdominal superior
  • pierdere în greutate
  • scaune urât mirositoare și cu aspect uleios

Află mai mult Dureri abdominale: Cauze posibile și semne de alarmă

Care sunt cauzele pancreatitei?

Enzimele pe care pancreasul le produce pentru digestie sunt activate anormal chiar în interiorul pancreasului.

Acțiunea acestor enzime, care în mod normal ajută la digestie, va irita celulele pancreatice și va declanșa inflamația.

Dacă aceste episoade de pancreatită acută se repetă, afecțiunea devine cronică și pancreasul își pierde capacitatea de a funcționa normal. Asta înseamnă că apar atât probleme digestive, cât și diabet.

Află mai mult Cum reglează pancreasul glicemia?

Condiții care favorizează apariția pancreatitei:

  • alcoolism
  • litiaza vezicii biliare
  • chirurgia abdominală
  • anumite medicamente
  • istoric familial de pancreatită
  • cancer de pancreas
  • infecții
  • fumat
  • nivel crescut de trigliceride
  • nivel crescut al calciului în sânge (hipercalcemia) care poate conduce la o reacție exagerată a glandelor paratiroide (hiperparatiroidism)
  • fibroza chistică

Alcoolismul și litiaza vezicii biliare răspund de majoritatea cazurilor de pancreatită

Află mai mult Litiaza biliară sau pietre la fiere: cauze și soluții

Care sunt complicațiile pancreatitei?

pseudochist pancreatic– colecții lichidiene în interiorul pancreasului, care se pot rupe și pot genera hemoragii sau infecție

infecție – pancreatita acută face pancreasul sensibil la infecțiile bacteriene; complicația este serioasă, necesită frecvent tratament în terapie intensivă și intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea țesuturilor afectate

insuficiență renală – poate fi severă și atunci se instituie dializa

insuficiență respiratorie

diabet – prin afectarea celulelor pancreatice care produc insulina

malnutriție – deoarece funcția pancreasului în digerarea alimentelor nu se mai exercită normal, apar malnutriția, diareea și pierderea în greutate

cancer de pancreas poate fi și cauză de pancreatită, dar și consecință a pancreatitei cronice care întreține inflamația .

Pancreatita este o afecțiune extrem de severă care poate conduce la insuficiență organică multiplă, prin afectarea și a altor organe decât pancreasul.

Diagnosticul se stabilește ținând cont de simptome și de rezultatele examenelor paraclinice.

  • analize de sânge (arată creșterea enzimelor pancreatice)
  • analiza scaunului
  • tomografia computerizată (care poate vedea extinderea procesului inflamator, dar și litiaza vezicii biliare)
  • ecografia abdominală
  • Rezonanța Magnetică Nucleară (RMN)

Află mai mult Diabet: Tipuri, Simptome, Complicații

Care este tratamentul pentru pancreatită?

Terapia intensivă este secția în care se tratează într-o primă etapă cazurile severe.
Medicul specialist de anestezie-terapie intensivă este cel mai avizat să trateze simultan insuficiențele organice care complică această boală.

Tratamentul de stabilizare a funcțiilor vitale se desfășoară în paralel cu identificarea cauzei și, de obicei, se constituie echipe mixte anestezist-chirurg-gastroenterolog.

Primele măsuri sunt:

  • întreruperea alimentației pentru a pune pancreasul ”în repaus”, reducând astfel secreția de enzime digestive
  • fluide și hrană parenteral (intravenos)
  • terapia durerii

Abia după ce se stabilizează situația clinică, intră în discuție tratarea cauzei: îndepărtarea chirurgicală a vezicii biliare dacă are calculi; tratamentul alcoolismului, etc.

Pancreatita acută rămâne o boală cu mortalitate mare, în jur de 20%, iar evoluția ei către necroză (pancreatită necrozantă) înseamnă o mortalitate de 40% în primele 14 zile, conform unei statistici din 2017.

Criza de fiere: De ce apare dacă nu mai ai colecist?

Bibliografie

Cum sa reduci riscul de orbire daca ai retinopatie diabetica

Mai mult de jumătate din persoanele cu diabet au și retinopatie diabetica, una din cauzele principale de orbire. Această complicație apare și în diabet tip 1 și în diabet tip 2. Controlul oftalmologic efectuat regulat ar putea descoperi la timp debutul retinopatiei.

Femeile gravide cu diabet gestațional au, de asemenea, risc de retinopatie diabetică și ar trebui să efectueze mai multe controale oftalmologice pe parcursul sarcinii.

Există tratamente noi pentru retinopatie care sunt cu atât mai eficiente cu cât sunt aplicate la timp.

Ce este retinopatia diabetică?

Diabetul afectează vasele de sânge, inclusiv pe cale care hrănesc retina.

Fără o vascularizație corespunzătoare, retina nu mai efectuează corect interpretarea semnalelor luminoase și transmiterea lor prin nervul optic către creier.

Totodată, nivele crescute ale glicemiei determină fragilizarea vaselor și scurgerea de lichid în corpul vitros, o structură de la nivelul globului ocular aflat în fața retinei.

Cu cât există perioade mai îndelungate de hiperglicemie, cu atât riscul de retinopatie și orbire este mai mare.

S-a observat că dezvoltă mai frecvent retinopatie diabeticii care au și hipertensiune și colesterol crescut.

Glicemie mare: ce valori te pun în pericol?

Ce semne te anunță că ai putea avea deja retinopatie și risc de orbire?

În stadiile inițiale, retinopatia poate să nu dea niciun simptom. Dar examenul oftalmologic ar putea detecta modificări de vascularizație.

Mai târziu pot apărea:

  • vedere tulbure
  • puncte, buline sau imagini de diverse forme care par că plutesc în câmpul vizual
  • afectarea vederii culorilor
  • dificultăți la vederea nocturnă
  • blocarea vederii (hemoragie în interiorul ochiului)
  • orbire

Care este hemoglobina glicată optimă ca să eviți complicațiile diabetului

Care sunt măsurile de bază pentru a reduce riscul de orbire?

ABC-ul oricărei persoane cu diabet:

A – verificarea nivelului Hemoglobinei glicate HbA1

Hemoglobina glicată HbA1 indică o valoare medie a glicemiei pe ultimele 2-3 luni. La diabet, ideal este să avem valori sub 6,5%.

Un control mai bun al valorilor glicemiei încetinește progresia retinopatiei către orbire.

B – verificarea tensiunii arteriale

Diabet și hipertensiune sunt două diagnostice care se asociază frecvent. Împreună cele 2 afecțiuni cresc substanțial riscul de infarct miocardic și accident vascular.

C – verificarea nivelului de colesterol

Diabetul se însoțește adesea de dislipidemie. Obiectivul trebuie să fie colesterol sub 200 mg/ dl.

Glicemia crescută: cum influențează colesterolul?

În afara acestui ABC, controlul oftalmologic ar trebui efectuat anual, chiar dacă nu sunt semne de retinopatie.

Medicul oftalmolog va examina aspectul retinei și al vaselor de sânge de la nivelul globului ocular. Poate observa pierderile lichidiene de la nivelul vaselor sau semne de inflamație la nivelul maculei.

În plus, se pot solicita examinări suplimentare cum este tomografia computerizată CT, care pune în evidență secțiuni ale retinei în imagini cu înaltă rezoluție.

Fotocoagularea este o procedură care utilizează laserul pentru a opri scurgerile lichidiene din vasele de sânge. După această procedură se poate recupera vederea încețoșată. Dar se reduce și ritmul de avansare a bolii.

Terapia anti-VEGF implică injectarea unui medicament numit inhibitor de factor de creștere endotelială vasculară (VEGF). Scopul este de a bloga formarea anormală de vase de sânge la nivelul corpului vitros.

Vitrectomia este o intervenție chirurgicală prin care se îndepărtează sângele sau țesutul cicatriceal de la nivelul corpului vitros.

Diabet și hipertensiune: ce legătură există?

Surse

Atac de panica vs atac de cord: cum faci rapid diferenta?

Un atac de panica nu pune viața în pericol, dar un atac de cord da. Cum ne dăm seama dacă este vorba de atac de cord pentru a solicita cât mai repede 112?

Atacul de panică activează reacția de fugă sau luptă a sistemului nervos. Este o reacție de apărare care explică simptomele atacului de panică: inima bate rapid, tremor, respirația este accelerată.

Atac de cord

Atacul de cord sau infarctul miocardic se produce prin blocarea completă a unui vas de sânge care irigă o parte a inimii și, ca urmare, necroza și scoaterea din funcțiune a unei porțiuni din mușchiul cardiac.

În funcție de cât de mare este porțiunea de miocard distrusă și de cât de repede se intervine depinde supraviețuirea.

Semne de infarct miocardic

  • durere în piept, în spatele sternului
  • durere în piept care iradiază în mandibulă, gât sau braț
  • dificultăți la respirație
  • oboseală
  • senzație de cap tulbure
  • senzația că vei muri
  • greață
  • palpitații
  • transpirații

Află mai mult Infarct miocardic: cum prevenim eficient?

Atac de panica

Atacul de panică debutează cu un sentiment de frică nejustificată, dar ulterior apar și semne fizice:

  • senzația că vei pierde controlul
  • frica de moarte
  • palpitații și bătăile inimii accelerate
  • senzație de disconfort în piept
  • tremor
  • greță
  • transpirații
  • respirații rapide
  • senzație de frig sau de căldură excesivă
  • amețeală

Află mai mult Durerea în piept care vine și pleacă: este inima de vină?

Diferența atac de panica vs atac de cord

Durerea

Durerea în piept în cazul atacului de cord este o durere intensă, resimțită în spatele sternului și care se extinde în braț sau spre gât. Pe de altă parte, nu poți pune degetul să arăți unde este localizată exact durerea.

Durerea nu va ceda dacă vom încerca să luăm un calmant oboșnuit pe care îl luăm și pentru alte dureri.

Durerea din infarctul miocardic se calmează numai la administrarea de nitroglicerină, nu la alte calmante obișnuite.

Durerea din atacul de panică este ascuțită și însoțită de senzația de nod în gât.

Nu ignora niciodată o durere în piept presupunând că este un atac de panică, mai ales dacă nu ai avut niciodată atacuri de panică.

Durata simptomelor

Durerea de inimă sau angina este provocată de blocarea unui vas de sânge, ține mai mult decât câteva minute, se agravează dacă faci efort.

Dacă s-a produs infarctul miocardic durerea se menține până când vasul de sânge este deblocat cu ajutorul unui stent coronarian.

Durerea în piept din atacul de panică crește în intensitate în primele 10 min, iar ulterior cedează într-o jumătate de oră.

Declanșarea durerii

Atacul de cord este declanșat adesea de efort, dar poate apărea și în repaus, fără semne de avertizare.

Atacul de panică este declanșat de factori psihici și în condiții de stres.

Află mai mult 8 simptome de anxietate care te avertizează să iei măsuri

Poate un atac de panica să declanșeze un atac de cord?

Atacul de panică nu poate provoca un infarct miocardic prin blocarea unui vas de sânge.

Prin definiție, un atac de panică durează 10 min până la o jumătate de oră. Durerea în piept care durează mai mult, sugerează că poate fi vorba despre infarct.

Controlul respirației, concentrarea asupra inspirului și expirului, ne ajută să depășim panica. Ulterior, când simptomele trec, este bine să identificăm ce factor a declanșat atacul de panică.

Stresul cronic și anxietatea pot fi cauza atacurilor de panică. Terapia la un specialist te ajută să identifici cauzele. Ulterior și simptomele vor fi mai ușor de controlat.

Cum oprești un atac de panică?

Atacul de panică: cum îl recunoaștem?

Atac de panică: spaimă, frică de moarte, durere în piept, tremor – poate fi o urgență medicală? Cum recunoaștem atacul de panica? Ce putem face singuri? Ce poate face medicul?

Oricine experimentează în viață momente de panică, frică, în urma unor situații stresante sau periculoase. Este un răspuns normal la situațiile de viață.

Dar unele persoane resimt anxietate, stres și panică la intervale regulate de timp și aparent fără motiv. Această din urmă situație se numește atac de panică.

Cum recunoști atacul de panica?

Atacul de panica este o combinație de simptome fizice și mentale care apare brusc și aparent fără motiv:

  • bătăi rapide ale inimii (tahicardia)
  • senzație că te prăbușești
  • transpirații
  • greață
  • durere în piept
  • respirație dificilă
  • frisoane
  • tremurături ale mâinilor și picioarelor
  • amețeală
  • amorțeală sau senzație de înțepături în diverse zone ale corpului
  • gură uscată
  • sunete în urechi
  • senzație de disconfort la stomac
  • frică de moarte
  • furnicături în degete

Majoritatea atacurilor de panică durează între 5 – 20 min. Rar durează 1 oră.

Se pot repeta o dată sau de 2 ori pe lună.

Simptomele pot ascunde alte boli, cu afectare organică reală.

Află mai mult Durere în piept: cum ne dăm seama rapid despre infarct?

Unde trebuie să ne adresăm dacă avem semnele unui atac de panică?

Primul sfătuitor trebuie să fie medicul de familie. Acestuia trebuie să-i descriem amănunțit simptomele și frecvența lor.
Trebuie să trecem peste sentimentul de rușine, pentru a putea primi un ajutor competent.

Tot medicul de familie va ști să excludă o cauză organică și ne va putea îndruma către un tratament de specialitate.

Află mai mult Cum reacționează creierul când suntem anxioși?

Ce putem face singuri în atacul de panică?

în momentul atacului, rămâi unde te găsești

respiră rar și profund

reamintește-ți că atacul va trece

încearcă să te relaxezi, să gândești pozitiv

informează-te cât mai bine despre tulburările de panică: anxietatea și atacul de panică

urmează un program de exerciții fizice regulate, yoga, pilates, care vor ajuta la eliminarea stresului și a tensiunii

evită consumul de dulciuri, alcool, cafeină

oprește fumatul

Află mai mult Astenia de primăvară: cum scapi repede de ea?

Ce tratament ne poate propune medicul?

Medicul ne poate recomanda:

Psihoterapia, respectiv terapia cognitiv-comportamentală, este o terapie care te ajută să rezolvi problema schimbând modul în care gândești și te comporți.

Se utilizează frecvent pentru cei cu anxietate sau depresie, dar este utilă și în alte afecțiuni.

2. Medicația

  • antidepresive din clasa Inhibitori ai recaptării serotoninei ( SSRI)
  • antidepresive triciclice: imipramină, clomipramina
  • antiepileptice ca pregabalina
  • clonazepam dacă anxietatea este severă

Durează 2-4 săptămâni pentru ca medicamentele să-și facă efectul. Nu le întrerupeți înainte de a vă sfătui cu medicul care le-a indicat.

Citește mai departe…

Atac de panică vs atac de cord: cum le deosebești?
Ce este terapia cognitiv-comportamentală?
Anxietatea socială sau frica de a comunica cu alții

Bibliografie
  •  Panic disorder and panic attacks. Mental disorders around the world: Facts and Figures from the WHO World Mental Health Surveys. 2018
  • Panic attacks and panic disorder. IntechOpen. 2019
  • Victoria State Government Department of Health. Panic attack.
  • NICE – The National Institute for Health and Care Excellence www.nice.org.uk
  • Current Opinion in Behavioral Sciences – Emotion, motivation and function 2018
  • Journal of Affective Disorder: Cytokine alteration in panic disorder – A systematic review 2018

Cand este mai bine sa iei antihipertensive: seara sau dimineata?

Un studiu clinic ce a inclus peste 19000 de persoane cu hipertensiune a constatat că medicamentele antihipertensive administrate seara au un efect mai bun asupra tensiunii arteriale.

Și, mai important, se reduce și riscul de complicații cardiovasculare: infarct miocardic, insuficiență cardiacă, accident vascular sau deces de cauză cardiacă.

Studiul prospectiv, dublu-orb, apărut în European Heart Journal, a fost condus de cercetători spanioli.

Au fost urmărite, în medie 6 ani, peste 19 000 de persoane cu tensiune mare și tratament cu cel puțin 1 medicament antihipertensiv.

Într-o grupă au fost incluși cei care luau tratamentul antihipertensiv dimineața. Iar în a doua grupă cei cu tratament administrat seara.

S-a efectuat monitorizarea tensiunii arteriale pentru 48 ore, cel puțin o dată pe an.

S-au luat în considerare vârsta, sex și prezența altor comorbidități. De exemplu, diabet tip 2, boli renale cronice, HDL colesterol scăzut sau fumatul.

Cercetătorii au constatat un control mult mai bun al tensiunii arteriale la persoanele cu antihipertensive administrate seara.
Tensiunea a fost mai redusă atăt înainte de culcare, cât și în timpul somnului.

În plus, s-a redus semnificativ riscul complicațiilor cardiovasculare ale hipertensiunii. A scăzut incidența de infarct miocardic, insuficiență cardiacă și accident vascular.

Cum explică specialiștii efectul mai bun al administrării de antihipertensive seara, la culcare

Cronoterapia presupune administrarea medicației în concordanță cu ritmul circadian pentru a îmbunătăți efectul.

Nu este un concept nou, dar nu a mai fost studiat la pacienții hipertensivi.

Ritmul circadian influențează creșterea și scăderea tensiunii. Așa cum influențează și alte reacții din organism.

Sistemul renină-angiotensină-aldosteron este un grup de hormoni și substanțe care acționează împreună pentru controlul tensiunii arteriale. Se numește sistem deoarece fiecare componentă este influențată de celelalte. Iar toate componentele depind de buna funcționare a rinichilor.

Sistemul renină-angiotensină-aldosteron este mult mai activ noaptea. De aceea și medicamentele care influențează axa renină-angiotensină-aldosteron sunt mai eficiente noaptea.

Antihipertensivele de tipul inhibitori de enzimă de conversie (enalapril ș.a.) sau blocanți de receptori de angiotensină (sartani) fac parte din această categorie.

Rezultatele administrării antihipertensivelor seara sunt încurajatoare. Rămâne însă un neajuns: dacă unul din medicamente este și diuretic, atunci somnul de noapte va fi deranjat.

Tensiune mare care nu scade cu tratament: ce trebuie să faci?

Calciul: cum influențează tratamentul de tensiune?

Dacă ai tratament pentru hipertensiune, calciul sub formă de suplimente poate cauza indirect creșterea tensiunii pentru că interferează cu unele medicamente.

Suplimentele cu calciu sunt indicate adesea pentru a corecta lipsa de calciu și pentru a preveni osteoporoza.

Suplimentele nu provoacă direct creșterea tensiunii arteriale. Dar pot împiedica unele antihipertensive să-și facă efectul.

Calciul este suplimentat de către medic atunci când se constată la analize lipsa de calciu. Mai ales dacă prin alimentație nu reușim să aducem necesarul zilnic.

O dietă echilibrată, fără excluderea completă a unor grupe alimentare, asigură, de obicei, aport suficient de calciu și nu este nevoie de suplimente.

Ce diferență există între diferitele suplimente cu calciu?

Diferența principală între suplimentele cu calciu se referă la cantitatea de calciu elemental pe care o aduce fiecare.

Calciul elemental este procentul de calciu disponibil pentru a fi absorbit de organism din cantitatea totală de calciu pe care o aduce tableta.

SuplimentCalciu elemental
Carbonat de calciu40%
Citrat de calciu21%
Lactat de calciu13%
Gluconat de calciu9%

De exemplu: dacă o tabletă conține 500mg carbonat de calciu, 40% din cantitate este calciu elemental disponibil pentru absorbție.

Faptul că este disponibil pentru absorbție nu este neapărat că va fi absorbit. În unele situații absorbția calciului este afectată:

  • lipsa de vitamina D și magneziu
  • regim alimentar cu prea multă sare
  • regim alimentar bogat în acid fitic; cerealele integrale conțin acid fitic în coajă, iar acidul fitic leagă calciul și alte minerale făcându-le neabsorbabile în intestin.
  • exces de cofeină
  • boala celiacă

Află mai mult Cum alegi suplimentele cu calciu ca să fie eficiente?

Calciul și diureticele tiazidice

Diureticele tiazidice scad tensiunea arterială deoarece ajută rinichii să elimine excesul de apă și sodiu.

Exemple de diuretice tiazidice: hidroclorotiazida, clorotiazida.

În anumite cazuri, la administrarea concomitentă de calciu și diuretice tiazidice pH-ul sângelui devine mai alacalin și nivelul calciului din sânge crește.

Hipercalcemia (creșterea excesivă a calciului) poate duce la stop cardiac, insuficiență renală și convulsii.

Bine de știut:
Dacă iei diuretice tiazidice este recomandabil să nu depășești un aport de 1500 mg calciu/ zi.

Află mai mult 10 combinații de medicamente și alimente care trebuie evitate

Calciul și blocantele de calciu

Blocantele de calciu ajută la scăderea tensiunii arteriale deoarece blochează interacțiunea calciului cu vasele de sânge.

Exemple: amlodipina (Norvasc), nifedipina, nicardipina, felodipina (Plendil).

Efectul blocantelor de calciu poate fi influențat de suplimentarea calciului, dar acest lucru se întâmplă, de obicei, doar la doze mari de calciu administrate intravenos.

Nu există dovezi că suplimentele pe cale orală ar influența antihipertensivele blocante de calciu.

Bine de știut:
Dacă trebuie să iei suplimente cu calciu și, în același timp, și blocante de calciu este mai sigur să măsori tensiunea arterială mai des.

Blocantele de calciu au un efect mai pronunțat dacă suntem consumatori constanți de suc de grepfrut.

Efectul mai pronunțat înseamnă o scădere mai accentuată a tensiunii. Așa se explică uneori apariția amețelii la ridicare de pe scaun sau din pat (hipotensiune ortostatică).

Citește mai departe…

Când este mai bine să luăm antihipertensivele?
Tensiune mare dimineața: cauze, riscuri, soluții eficiente
Somnul insuficient influențează tensiunea arterială
Hipertensiunea de cauză renală
Alimente bogate în potasiu utile la hipertensiune și nu doar atât

Bibliografie

Fursecuri fragede cu cafea și alune

Rețeta de fursecuri fragede cu cafea este extrem de simplă. Ceea ce au special este asocierea de arome și gusturi: cafea și alune de pădure. Combinația de dulce și amărui este irezistibila.

Ca la orice fursec, plăcerea este doar cât o gură: scurtă și concentrată. Vei fi tentat să tot iei de pe platou. Ies destule fursecuri de casa din ingredientele de mai jos. Dar…nu uita de calorii.

Fursecuri fragede cu cafea și alune

Ingrediente

  • 500 ml ulei
  • 500g zahăr
  • 650g făină
  • 6 ouă
  • coajă rasă de lămâie
  • boabe de cafea și alune de pădure măcinate pentru decor

Preparare

Nu trebuie să fii o gospodină desăvârșită ca să-ți iasă bine fursecurile.

 • Separăm mai întâi albușurile de gălbenușuri.

 • Batem albușurile spumă și le lăsăm deoparte.

 • Gălbenușurile se mixează cu zahărul.

 • Apoi se adaugă coaja rasă de lămâie și eventual alte esențe după gust.

 • Se toarnă treptat și uleiul și continuăm să mixăm la viteză mică.

 • Adăugăm albușurile bătute spumă la început.

 • În final încorporăm treptat făina.

fursecurile cu cafea

Se obține o compoziție relativ moale. Cu ajutorul unei lingurițe formăm fursecuri și le punem în tava tapetată cu hârtie de copt.

Ornăm fiecare fursec cu câte două boabe de cafea și cu alune de pădure măcinate.

Trebuie lăsat spațiu suficient între fursecuri deoarece un pic se întind la căldură.

Fursecurile se coc repede. Fiecare tavă necesită aproximativ 7-8 min în cuptorul preîncălzit la 180 grade.

fursecuri cu cafea

Se pot scoate din cuptor și când sunt mai albicioase dacă nu le dorim crocante.

Deoarece compoziția este moale și se întinde puțin în cuptor, grosimea fursecurilor este redusă. Coacerea merge rapid.

fursecuri cu cafea

Boabele de cafea se coc și este foarte plăcută asocierea celor două arome, cafea și alune.

Dar puteți folosi la ornare și merișoare, stafide sau nuci în loc de alune.

Aspectul fursecurilor este festiv. Și vor fi preferatele musafirilor, pentru combinația de dulce și amărui.

Biscuiți sprițați fragezi – cea mai bună rețetă

Durere de cot: Ce cauze are, care sunt primele masuri

Durere de cot poate sa apara când inflamația afectează doar articulația cotului, oase, mușchi, tendoane. Dar și în boli în care inflamația afectează mai multe articulații, cum sunt poliartrita reumatoidă, lupus sau guta.

Articulația cotului este una complexă: permite mișcări de flexie și extensie, deci ne permite să ridicăm și să împingem obiecte; dar tot această articulație permite și rotația antebrațului și mâinii.

Deoarece multe dintre mișcări sunt o combinație de extensie, flexie și rotație este greu de descris la care mișcare doare mai tare cotul.

durerea de cot

Articulația cotului leagă între ele 3 oase importante:

  • humerus: osul brațului
  • radius și ulna: oasele antebrațului

Tendoanele, ligamentele, bursele (mici săculeți cu lichid care atenuează șocurile), fibrele nervoase și vasele de sânge sunt celelalte componente ale articulației.

Oricare dintre aceste componente poate avea de suferit la traumatisme, fracturi, mișcări repetitive la desfășurarea unor sporturi sau activități. Inflamația este fenomenul însoțitor care explică durerea de cot.

1. Durere de cot prin afectarea directă a articulației cotului

Cotul dislocat

Dislocarea cotului apare când oasele ce compun articulația sunt împinse de la locul lor obișnuit. Se întâmplă când, în cădere, încercăm să ne prindem de ceva.

Cotul fracturat

Oasele care compun articulația sunt fracturate în apropierea cotului. Se întâmplă la traumatismele prin cădere, practicarea diverselor sporturi sau accidente de mașină

Întinderea mușchilor sau/și a ligamentelor din apropierea articulației

Întinderea apare la presiune exagerată asupra zonei: sport sau alte activități, cu ridicarea de obiecte grele

Bursita

Bursita apare când repetăm același tip de mișcare de foarte multe ori. Nu doar bursele pot fi afectate de inflamație, dar și ligamentele și tendoanele care pot suferi rupturi

Cotul jucătorului de tenis și Cotul jucătorului de golf

Sunt două tipuri de tendinite – inflamația tendoanelor articulației, prin utilizare exagerată

cotul jucatorului de tenis cotul jucatorului de golf

Denumirile pot duce în eroare: durerea de cot nu apare doar la jucătorii de golf sau de tenis, ci la tipurile de mișcări pe care aceștia le fac

Deosebirea dintre ele este că la ”cotul jucătorului de tenis” durerea apare pe partea externă (mai depărtată de corp) a cotului, iar la ”cotul jucătorului de golf” durerea apare în partea internă.

2. Durere de cot prin afectarea nervilor vecini articulației

Sindromul de tunel cubital

Sindromul de tunel cubital este situația în care nervul ulnar – unul dintre nervii importanți ai membrului superior-este comprimat la trecerea printr-o zonă anatomică numită tunel cubital (pe partea internă a cotului)

nerv ulnar

Durerea este însoțită de senzație de arsură și amorțeală la nivelul cotului și antebrațului, mâinii și degetelor

Sindromul de tunel radial

Sindromul de tunel radial reprezintă comprimarea unui alt nerv important – nervul radial – la trecerea pe fața externă a cotului

Durerea, amorțeala, înțepăturile sunt resimțite mai ales în zona laterală a antebrațului și cotului ( pe exteriorul cotului cum ținem membrul superior cu palma în sus)

Află mai mult Durere de mână și degete: ce este sindromul de tunel carpian?

3. Durere de cot care apare în afecțiuni generale, cu implicarea mai multor articulații

artrita reumatoidă în care este implicat sistemul imunitar

osteoartrita – în care cartilajul osos se distruge progresiv, ceea ce face ca oasele să se frece unul de altul și articulația să devină rigidă

guta, o formă de artrită provocată de creșterea acidului uric în sânge și depunerea sa sub formă de cristale la nivelul articulațiilor

lupus – o boală autoimună cu afectare articulară; sunt afectate, de obicei, mâinile și picioarele, dar poate fi implicat și cotul

boala Lyme, transmisă prin intermediul căpușelor

Află mai mult Poliartrita reumatoidă: de ce se deformează degetele?

4. Când trebuie apelat imediat la medic pentru durere de cot ?

Nu ne ducem, de obicei, imediat la medic pentru durerea de cot. Mai ales dacă știm că a fost un traumatism minor și că durerea va ceda.

Sunt totuși unele situații care semnalează că se impune consultul medical:

  • dislocarea oaselor sau fracturile necesită o evaluare imediată din partea unui medic
  • durerea de cot care nu trece la calmante de tipul antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen etc), în asociere cu repaus și comprese reci
  • durere intensă cu inflamație evidentă și vânătăi la nivelul cotului
  • durere care se agravează progresiv, mai ales dacă este însoțită și de febră
  • durere care nu trece, chiar dacă nu mișcăm cotul

Află mai mult Antiinflamatoare: 10 informații utile înainte de a folosi

5. Durere de cot: ce putem face singuri?

Durerea apărută la nivelul oricărei articulații poate fi combătută prin câteva metode:

Medicamente

Pentru durerea moderată-severă se folosesc antiinflamatoarele nesteroidiene de tipul: aspirină, ibuprofen, naproxen ș.a.

Antiinflamatoarele au și alte riscuri potențiale, pe lângă beneficii; rămân totuși o variantă bună de combatere a durerii și prima pe care o alegem

Pentru durerea ușoară putem folosi Acetaminofen (paracetamol); nu este recomandabil să luăm acest medicament și să consumăm cantități importante de alcool; pot apărea probleme hepatice.

Dacă antiinflamatoarele și acetaminofenul nu sunt suficiente, medicul poate prescrie medicamente opioide pentru durere, poate asocia antidepresive și relaxante musculare; combinarea efectelor este utilă

Află mai mult Unguent antiinflamator pentru durere: cum alegi pe cel mai eficient?

Agenți topici

Capsaicina, o substanță ce se găsește în ardeiul iute, poate diminua durerea. Capsaicina blochează substanța P care este implicată în transmiterea semnalelor dureroase

Există plasturi cu capsaicină numiți și plasturi cu ardei iute; aceștia se aplică pe zona dureroasă.

O altă variantă sunt cremele cu metilsalicilat ( de exemplu crema Saliform, crema Ben Gay ș.a.)

Dureri articulare: 5 remedii naturale topice

Infiltrații

Dacă durerea nu cedează cu antiinflamatoare și tratamente topice, medicul poate indica infiltrația.

Aceasta constă în injectarea de corticosteroid în combinație cu un anestezic local, chiar în interiorul articulației. Poate fi necesară repetarea infiltrației la 3-4 luni.

Există și varianta injectării intraarticulare de hialuronan sau acid hialuronic – o versiune sintetică a fluidului articular natural; se potrivește bine dacă este vorba de osteoartrită în care cartilajul osos este afectat

Fizioterapia

Medicul poate recomanda să apelăm la un fiziokinetoterapeut de la care putem învăța tipuri de mișcări articulare utile. Acesta poate asocia și alte metode ca stimularea electrică a nervilor ce inervează articulația.

Durere de cot: primele măsuri

Protejarea și stabilizarea articulației printr-o orteză

Repaus și evitarea mișcărilor care provoacă durere

Aplicarea de gheață pe zona dureroasă, în episoade de câte 10-15 min; atenție, gheața nu se aplică direct pe piele, ci protejată într-un prosop

Suplimentele cu glucozamină și condroitin (componente ale cartilajului normal) nu dau rezultate la oricine; dar pot fi încercate, având în vedere că au puține efecte secundare

Durerea de umăr: cauze, analize, tratament

Săptămâna 7 de sarcină. La ce să fii atentă?

0

Săptămâna 7 de sarcina aduce modificări importante ale viitorului bebeluș. Chiar dacă la exterior nu se vede mare lucru. Poate că ai crescut în greutate 1kg, dar se poate să fi scăzut deoarece greața și voma sunt frecvente în prima parte a sarcinii.

Tips:
alimentele cu ghimbir (biscuiți, acadele) te ajută să combați greața
poți încerca ceai de fructe sau apă cu lămâie și gheață în loc de cafea
rezolvă problemele dentare
evită să faci radiografie în această perioadă

Săptămâna 7

Dezvoltarea copilului

dimensiunea embrionului este de aproximativ 1 cm; cam cât o afină
gura, urechile nările ochii au început să se formeze încă din săptămâna 5, dar acum devin mult mai bine conturate
încep să se formeze pleoapele și limba
apare și cordonul ombilical, care va conecta copilul cu placenta și va aduce sângele și nutrienții necesari creșterii copilului
sunt în curs de dezvoltare și rinichii
se dezvoltă în continuare și creierul; apar aproximativ 100 de noi neuroni/ min

Săptămâna 7: Simptome de sarcina

Există în continuare simptomele apărute în săptămânile anterioare.
Dar în mod deosebit trebuie să fii atentă la:

∎ greața matinală
Greața și vărsăturile apar la 70-80% din gravide. Dar nu sunt severe.
Manifestările cu greață exagerată și vărsături care pot conduce la deshidratare și scădere în greutate compun tabloul numit hiperemesis gravidarum. Apare la 2-3% din gravide. Ating un maxim în jurul săptămânii 9 și dispar către săptămâna 20.

Hiperemesis gravidarum este considerată o complicație a sarcinii. Poate afecta și dezvoltarea fătului. De aceea, necesită internare și tratament.

∎ micțiuni frecvente

∎ modificări ale colului vaginal
Creșterea nivelului de hormoni și a fluxului sanguin duce la creșterea producției de mucus.
Vei observa o secreție vaginală mai accentuată, albă, lăptoasă, nemirositoare, numită leucoree.
Mucusul va forma un dop care va preveni pătrunderea bacteriilor în vagin.

∎ strălucirea feței
Nu este un mit. Ești mai roșie în obraji pentru că fluxul sanguin a crescut. Și fața e mai strălucitoare datorită producției crescute de ulei a glandelor din piele

∎ constipația
Creșterea nivelului de progesteron este cauza pentru care intestinele se mișcă mai puțin. Constipația apare la 11 – 38% din gravide.
Prima măsură este creșterea cantității de fibre din alimentație. Dacă nu este suficient, se pot folosi și unele laxative.

American Gastroenterology Association recomandă laxativele cu lactuloză sau polietilen-glicol. Nu s-au raportat cazuri de efecte asupra fătului după utilizarea acestor laxative.

∎ exacerbarea simțului mirosului
Este un simptom interesant. Poți să simți mirosuri pe care alții nu le percep.
Unii cred că exacerbarea mirosului apare pentru a ajuta viitoarea mamă să simtă la timp pericolul ingerării unor toxice.
Partea negativă este că accentuează greața matinală. Orice miros simțit exagerat poate să provoace vărsături.

Află mai mult Ce medicamente poți folosi în sarcină?

La ce să fii atentă în săptămâna 7 de sarcina

1. Alimentație echilibrată, hidratare și odihnă

În primul trimestru de sarcină este necesar un supliment de 100 cal/ zi față de necesarul caloric zilnic obișnuit. Asta înseamnă un pahar cu lapte.
În trimestrul III va fi necesar un surplus de 300cal/zi.

Dacă deja mănânci echilibrat, atunci nu trebuie să faci multe modificări în sarcină.
Echilibrat înseamnă proteine, glucide, lipide, dar și vitamine și minerale.
Fii atentă la aportul de vitamina C în această perioadă.
Se va dubla volumul tău de sânge, deci crește și necesarul de fier.

Alege vitamine prenatale care să conțină acid folic, vitamina D, calciu și fier

Sunt de preferat porțiile mici și mesele frecvente
Alege snacksuri cu conținut de proteine, calciu si vitamine. Sau, mai bine, un fruct.

2. Combate constipația

Este unul din simptomele acestei perioade. Se combate cu hidratare, exerciții fizice ușoare și un adaos de fibre în alimentație.
Pentru a putea bea suficientă apă, specialiștii recomandă apa cu lămâie, mentă sau un adaos de ghimbir prospăt, felii de fructe sau castravete
Fibrele pot fi asigurate de cereale integrale, semințe de in, fructe cu coajă, orez brun sau linte.

3. Îngrijirea pielii

Hormonii pot stimula producția de grăsimi la nivelul pielii. Tenul este mai gras și predispus la acnee prenatală.
Dacă apare acneea, se recomandă curățarea tenului și folosirea de emoliente fără uleiuri.

Anumite tratamente care conțin benzoil-peroxid sau unele antibiotice se pot folosi. Dar cele cu acid salicilic, tretinoin sai izotretinoin, nu sunt recomandate pentru mămici.
Sfatul medicului dermatolog este util.

Bibliografie

2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă