Acasă Blog Pagina 126

Este flirtul o formă de a înșela partenerul?

0

Când ești atras de cineva, flirtul este o modalitate de a-i comunica acest lucru. Deoarece flirtul poate conduce mai devreme sau mai târziu și la un contact fizic intim, poate fi ușor considerat o formă de infidelitate față de un partener stabil.

Infidelitatea, potrivit psihologilor, poate fi infidelitate emoțională sau infidelitate sexuală. Dar nici infidelitatea emoțională nu implică obligatoriu infidelitatea fizică și nici invers.

Infidelitatea, ca să fie catalogată ca atare, presupune să fie ascunsă partenerului pentru că este în dezacord cu promisiunile și așteptările reciproce.

Potrivit studiilor, femeile sunt mult mai afectate de infidelitatea emoțională a partenerilor, în timp ce bărbații sunt mai deranjați de infidelitatea sexuală.

Este flirtul o formă de infidelitate emoțională?

Judecând lucrurile din perspectivă evoluționistă, flirtul este soluția pe care natura a găsit-o pentru a rezolva problema oricărei creaturi de a-și alege partenerul potrivit.

Cu toții ne dorim instinctiv un partener fertil, genetic diferit și suficient de sănătos pentru a oferi perspectiva unor urmași viabili.

Dacă privim flirtul ca pe un proces de negociere după ce inițial a fost atracția, este simplu de ce poate fi considerat o formă de infidelitate atunci când nu flirtăm cu partenerul stabil.

Flirtul dezvăluie atracția pe care am resimțit-o și intenția de a merge mai departe. Încă nu presupune intimitate emoțională și nici sexuală cu cineva, dar creează premisele pentru ambele tipuri de interacțiuni.

Flirtul certifică atracția pe care o resimțim. Dar continuarea stă în mâinile noastre.

Există flirt inocent?

Tot studiile de psihologie ne dezvăluie că oamenii pot flirta și fără o motivație sexuală. Sau, cel puțin, nu cu acest scop imediat.

Intensificarea sau aprofundarea relației sociale cu cineva poate fi unul dintre scopurile flirtului. Când două persoane intenționează să mențină o relație mai apropiată, flirtul joacă acest rol de intensificator.

Doar că, atât femeile, cât și bărbații consideră și această motivație a flirtului o infidelitate când flirtul se adresează unei persoane din afara cuplului.

Oamenii pot flirta și doar pentru că flirtul reprezintă o formă agreabilă de interacțiune. S-a constatat că prietenii se pot angrena într-un flirt chiar dacă relația lor este platonică. De asemenea, flirtul de distracție este mult mai des practicat de femei.

Creșterea stimei de sine poate fi o altă motivație a flirtului. Dacă persoana cu care se flirtează răspunde pozitiv, crește și stima de sine a celui care a inițiat flirtul. Este demonstrat valabil atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Și este forma de flirt observată adesea între partenerii de muncă.

Care sunt semnele că flirtul începe să devină infidelitate?

Infidelitatea este extrem de subiectiv definită. Și este mai indicat ca partenerii cuplului să stabilească singuri care sunt limitele care nu trebuie încălcate.

În general, flirtul cu a treia persoană poate fi considerat o infidelitate față de partenerul stabil dacă nu este acceptat de către acesta.

Flirtul urmat de contact fizic

Pentru mulți parteneri de cuplu nu este de acceptat un contact fizic care depășește obiceiurile sociale, cum este strângerea mâinilor la venire și la plecare.

Orice altă atingere în afara celor de conveniență socială, mai ales dacă este însoțită și de flirt, stârnește de obicei gelozia pentru că este percepută ca un semnal de interes sexual față de cel din afara cuplului.

Flirtul pe ascuns

Secretul este un semn de alarmă pentru infidelitate.

Dacă partenerul tău sau partenera ascunde telefonul, oprește notificările, șterge mesajele, sunt semne că este există secrete nepermise între oameni onești.

Întâlnirile cu alții care nu sunt comunicate partenerului de cuplu sunt un semn că flirtul devine infidelitate.

Flirtul cu scopul intimității emoționale

Intimitatea emoțională cu cineva presupune că te simți în siguranță să dezvălui gândurile și sentimentele cele mai ascunse. Te simți în siguranță să îți arăți vulnerabilitatea.

Intimitatea emoțională este de obicei bunul cel mai de preț pe care îl are un cuplu.

Atunci când flirtul cu al treilea are ca scop intimitatea emoțională înseamnă că nu mai regăsești în cuplu sentimentul de siguranță.

Este un semn că relația trebuie discutată deschis și reconsiderată.

Partenerul de cuplu cade pe locul 2

Când preferi să stai peste program la serviciu pentru a conversa cu cineva în loc să vezi un film împreună cu partenerul/ a înseamnă că flirtul a depășit limita la care era inocent.

În concluzie

Flirtul este o modalitate de a comunica atracția. Perspectiva evoluționistă prin care flirtul este motivat de necesitatea alegerii unui partener sexual nu este infirmată nici atunci când, aparent, motivația este socializarea.

Dacă flirtul cu a treia persoană este sau nu infidelitate depinde de cât de permisiv este partenerul stabil și de cât de mult se avansează dincolo de flirt.

Cum stai cu inteligența emoțională?

Surse

Cancer vezical: Simptome și semne de alarmă

Cancer vezical sau cancer de vezica urinara este o tumoare malignă frecventă. Semnul cel mai caracteristic este hematuria sau urina cu sânge. Dar poate fi și asimptomatic. Tratamentul depinde foarte mult de stadiul în care tumoarea este descoperită.

Poate fi îndepărtată doar tumoarea (endoscopic) sau poate fi necesară eliminarea completă a vezicii urinare (cistectomia totală). Descoperit în faza de început  permite un tratament mai eficient și o supraviețuire îndelungată.

Cancerul vezical este una dintre cauzele majore de mortalitate.Sunt peste 400.000 de cazuri noi pe an în lume.

Sistemul excretor: cum este alcătuit? cum funcționează?

Care sunt semnele de cancer vezical care trebuie să ne trimită la doctor?

În stadiile incipiente acest tip de cancer poate să nu dea niciun simptom. Când tumoarea crește în dimensiuni apar simptomele.

Semnul cel mai important este urina cu sânge sau hematuria.
Cantitatea de sânge poate fi importantă și schimbă aspectul urinei: are aspect de cola. Aspectul urinei este vizibil cu ochiul liber. Alteori poate fi prezentă o cantitate mică de sânge detectată doar microscopic.

Sumarul de urină este analiza care va pune în evidență prezența de celule sanguine în urină.


Nu totdeauna hematuria înseamnă cancer. Există și alte cauze ale prezenței sângelui în urină. Dar prezența hematuriei trebuie să ne trimită cât mai rapid la medicul urolog.

Urina cu sânge sau hematuria: Cauze frecvente și ce trebuie să facem

Alte semne care pot însoți hematuria în cancerul de vezică

Semne de iritație a mucoasei vezicii:

  • durere și senzație de arsură la urinare
  • durere pelvină (în partea inferioară a abdomenului)
  • urinezi mai frecvent
  • pierzi urina (incontinența urinară)

Aceste semne pot fi cauzate și de o infecție urinară sau de adenomul de prostată.

Infecția urinară: Simptome și complicații

Semne că fluxul urinar este blocat:

jet urinar slab sau întrerupt

  • ai senzația că nu poți goli complet vezica
  • durere pelvină
  • durere lombară (dacă tumoarea blochează eliminarea urinei din rinichi în vezică

Durere pelvina la barbați: Cauze și Soluții

Semne generale că ar putea exista un cancer:

  • scădere neintenționată în greutate
  • oboseală
  • apetit scăzut

Cum apare cancerul vezical?

Un grup de celule din vezica urinară încep să se dezvolte anormal. În loc să se dividă în mod obișnuit, suferă mutații care le stimulează sa crească în loc să moară și să fie reînnoite. Aceste celule anormale vor forma tumoarea.

Cercetările susțin că metabolismul celulelor este afectat în cancerul de vezică urinară. Mediul acid și hipoxia (absența unui aport corespunzător de oxigen) par să fie principalii factori care afectează celulele.

Vezica urinara: anatomie, funcționare, boli

Când trebuie să ne gândim la cancer vezical?

Hematuria (urina cu sânge) trebuie să ne facă să ne gândim la  cancer de vezică urinară, mai ales dacă mai există și alți factori de risc.

fumatul – produși chimici nocivi se acumulează în urină și pot afecta celulele mucoasei vezicale (stratul de celule intern al vezicii)

vârsta – tumori vezicale pot apărea la orice vârstă, dar frecvența crește după 40 de ani

sexul masculin – tumorile vezicale sunt mai frecvente la bărbați

expunerea la compuși chimici – rinichii au rolul de a îndepărta din sânge reziduurile, compușii chimici nefolositori; îi elimină în urină, iar compoziția urinei afectează celulele vezicii urinare; au risc crescut cei ce lucrează în industria textilă, pielărie, cu vopsele, cauciucuri, arsenic

tratamentul anterior pentru cancer – iradierea terapeutică pentru altă tumoare din abdomen sau pelvis poate crește riscul de cancer de vezică urinară

inflamația cronică a mucoasei vezicale – infecțiile urinare frecvente, cistitele repetate, utilizarea sondelor vezicale timp îndelungat întrețin inflamația și cresc riscul de tumoare în vezica urinară

membri de familie cu cancer de vezică – rude de gradul 1 cu același diagnostic înseamnă un risc crescut; cancerul colorectal care apare în sindromul LYNCH (sindrom datorat unor mutații genetice) se însoțește și de cancere ale aparatului urinar, uter, ovare și alte organe

Cancer vezical Tratament

Surse

Atac de guta: tratament si prevenire

Atac de guta sau criza de gută este o durere puternică, apărută pe neașteptate, cel mai frecvent la degetul mare de la picior, la persoanele care suferă de gută.

Durerea poate să debuteze și la alte articulații: genunchi, gleznă, cot, degetele de la mâini. Afectează mai frecvent bărbații între 30-50 ani sau femeile după instalarea menopauzei.

Excesul de acid uric ce se depune în articulații și tendoane cauzează inflamație și durere. Astfel se explică apariția gutei care este o formă de artrită.

Atacul de gută durează, de obicei, 3-10 zile. Tratamentul specific reduce și durerea în atacul de gută, dar reduce și frecvența atacurilor.

Află mai mult Guta: este consumul de carne singurul vinovat?

Ce medicamente există pentru atac de guta?

În atacul de gută ținta tratamentului este durerea. Pentru calmarea durerii se folosesc de obicei:

Antiinflamatoare nesteroidiene – aspirina, ibuprofen, naproxen, indometacin, celecoxib – sunt câteva dintre medicamentele din această categorie.

Administrarea acestor medicamente în primele 24 de ore de cănd debutează atacul de gută, scurtează durata atacului.

Colchicina – reduce eficient durerea din atacul de gută deoarece reduce inflamația. Dar uneori folosirea ei este limitată de efectele secundare: greața, voma, diareea. Acestea apar mai ales când se folosesc doze mari.

Corticosteroizii – de exemplu, Prednison – reduc puternic inflamația și durerea. Se folosesc mai ales la cei care nu pot lua antiinflamatoare nesteroidiene sau colchicină. 

Află mai mult Analgezice pentru dureri articulare: Ce putem folosi?

Cum putem preveni complicațiile gutei?

atac de guta

Complicațiile gutei se datorează nivelului crescut de acid uric. De aceea, medicamentele care reduc nivelul de acid uric, pot preveni complicațiile.

Medicamente care blochează producția de acid uric: se numesc inhibitori de xantin oxidază și cel mai utilizat este Allopurinol.

Efectele lui secundare sunt rash cutanat și scăderea numărului de celule sanguine.

Medicamente care îmbunătățesc eliminarea acidului uric – uricozurice – ajută rinichiul să elimine acidul uric. Din această categorie fac parte: probenecid și lesinurad.

Dezavantajul este că în urină continuă să fie foarte crescut acidul uric și se menține riscul de calculi sau pietre în vezica urinară.

Află mai mult Acid uric crescut: 2 motive ca să iei corect tratament de gută

Modificări ale stilului de viață pentru prevenirea crizei de gută

Hidratarea corespunzătoare, care să asigure o diureză de 2 litri/ zi. De preferat apa și băuturile nealcoolice. De evitat băuturile alcoolice sau cele îndulcite cu fructoză.

Reducerea consumului de carne roșie (vită, porc), organe de animal, fructe de mare.

Aportul necesar de proteine poate veni din produse lactate: brânză, iaurt, lapte sau din surse vegetale.

Află mai mult 10 Alimente bogate în proteine în afară de carne

Menținerea unei greutăți corespunzătoare înălțimii, păstrând constant o dietă echilibrată și un program de exerciții fizice.

Unele alimente au fost studiate pentru potențialul lor de a scădea acidul uric:

Cafeaua – decofeinizată sau nu – reduce nivelul de acid uric. Nu se știe exact prin ce mecanism și cum se explică acest efect.

Vitamina C. Suplimentele cu Vitamina C reduc nivelul de acid uric, dar nu s-a demonstrat că ar reduce frecvența și severitatea atacurilor de gută. Nu uitați că aportul de vitamina C din surse naturale este optim.

Cireșele – reduc nivelul de acid uric și reduc și numărul de atacuri de gută. Mâncând multe cireșe și consumând suc de cireșe putem crește efectul tratamentului medicamentos.

Dieta pentru gută: Ce alegem? Ce evităm?

Carbamazepina și alte antiepileptice scad nivelul vitaminei D

Carbamazepina este un medicament antiepileptic larg utilizat. Un studiu recent atrage atenția că folosirea îndelungată a carbamazepinei se asociază cu scăderea semnificativă a nivelului de vitamina D.

Carbamazepina este folosită în tratamentul epilepsiei, dar și în diferite afecțiuni psihiatrice. Deoarece este accesibilă ca preț este și larg utilizată.

Se știa deja că la persoanele care utilizează alte tipuri de medicamente antiepileptice (în special fenobarbital și fenitoin) apare mai frecvent scăderea nivelului de vitamina D ceea ce poate duce la pierdere de masă osoasă.

Cum s-a realizat studiul despre carbamazepina?

Noua analiză a cazurilor cu tratament antiepileptic a inclus 331 de pacienți care au primit carbamazepina între 1 și 10 ani și un alt lot de control cu 328 de persoane.

Dozarea nivelului de vitamina D a demonstrat valori cu cel puțin 4 ng/ ml mai mici în lotul cu carbamazepina comparativ cu lotul de control.

Recomandarea cercetătorilor care au realizat studiul este de a doza nivelul vitaminei D cel puțin o dată la 2 ani pentru persoanele de orice vârstă care au în tratament carbamazepina.

De asemenea, tot la 2 ani, este recomandabilă verificarea densității osoase cu testul DEXA.

Pentru persoanele la care există un risc mai mare de fractură cum sunt cele imobilizate la pat sau care stau preponderent în casă sau care au probleme nutriționale, recomandarea este de a se repeta anual dozarea vitaminei D și testul DEXA.

Află mai mult Cum îți dai seama că ai lipsă de vitamina D?

Care sunt valorile normale pentru vitamina D?

Determinarea nivelului de Vitamina D (25- hidroxivitamina D) în sânge arată dacă există o lipsă.

Valorile care ne orientează:

  • sub 20 ng/ ml (50 nmol/l) = deficit de vitamina D
  • între 21-29 ng/ ml = insuficiență de vitamina D, valori la care să fim atenți
  • peste 20 ng/ ml (50 nmol/ l) este considerată o valoare adecvată pentru sănătatea oaselor

Aportul adecvat de calciu, vitamina D și exercițiile fizice sunt esențeale pentru menținerea densității osoase și prevenirea osteoporozei sau încetinirea ritmului bolii.

Suplimentele cu vitamina D cele mai indicate sunt cele care conțin colecalciferol sau vitamina D3. Este aceeași cu forma de vitamina D produsă în piele prin expunere la soare.

Aportul necesar de vitamina D este de 600-800 UI/ zi, dar dacă există o lipsă de vitamina D pot fi necesare doze mai mari.

Pentru a preveni osteoporoza este necesar și un aport adecvat de calciu, respectiv cel puțin 1000 mg calciu elemental/ zi. Pentru femeile postmenopauză, femeile gravide sau care alăptează, bărbații vârstnici, se recomandă chiar 1200-1500 mg calciu elemental/ zi.

Cel mai frecvent se utilizează calciu carbonat sau calciu citrat. Ambele se absorb mai bine dacă sunt luate odată cu alimentele.

11 metode simple ca să previi osteoporoza

Dureri articulare: 5 remedii naturale topice

Remediile analgezice și antiinflamatoare topice pentru dureri articulare, dureri osoase sau dureri reumatice se aplică direct pe piele în loc să fie injectate sau înghițite ca și capsule. Pot fi sub formă de unguente, creme, loțiuni, geluri sau plasturi.

Un alt avantaj al tratamentelor topice este că acționează preponderent local. Foarte puțin din substanța activă ajunge în sânge și efectele secundare sunt puțin probabile.

În schimb trebuie urmărit efectul asupra pielii. Poate apărea inflamație și iritație și atunci produsul trebuie îndepărtat.

Remediile din plante conțin ingrediente active obținute din rădăcinile sau părțile aeriene ale plantelor. Se utilizează agenți de extracție care, conform normelor europene, ar trebui precizați pe preparat. Dar se poate utiliza și planta crudă pentru obținerea de uleiuri sau tincturi.

Unele sunt utile în reducerea durerilor din diverse afecțiuni musculoscheletale.

Gelurile pe bază de extract de Arnica, de exemplu, au fost comparate ca eficiență cu gelurile cu ibuprofen utilizate tot pentru dureri articulare. Efectul de reducere a durerii a fost comparabil.

Capsaicina extrasă din ardeiul iute este tot o substanță cu efect analgezic recunoscut.

Pentru alte extracte din plante, deși nu sunt studii suficiente, se admite efectul lor benefic verificat prin utilizare tradițională în zeci sau sute de ani. Este și cazul cremelor, gelurilor sau unguentelor românești.

Iată 5 din remediile naturale pentru dureri articulare fabricate în România și pe care vi le recomandăm.

1. Unguent pe bază de Ardei iute (capsicum)

crema cu ardei iute

Extractul de ardei iute este în combinație cu creară de albine, ulei de floarea soarelui, ulei esențial de busuioc, rășină de brad și vitamina E.

Producătorul specifică utilitatea pentru:

  • dureri articulare și musculare
  • lombosciatică
  • nevralgii
  • entorse

Unguent cu Ardei iute: vezi produsul și modul de utilizare

2. Crema cu Arnica

remedii durere reumatica crema cu arnica

Arnica montana este o plantă din aceeași familie cu floarea soarelui (Asteraceae). Are efecte antiinflamatoare dovedite și este utilă pentru dureri osteoarticulare.

Se folosește și pentru a calma durerea postoperatorie și a favoriza vindecarea plăgilor. Dar și pentru nevralgia postherpetică sau durerile din neuropatia diabetică.

Producătorul recomandă crema ca adjuvant în cazul durerilor musculare, reumatice, entorselor, luxaţiilor, fracturilor sau înţepăturilor de insecte.

Crema cu Arnica: vezi produsul și modul de utilizare

3. Crema cu Tătăneasă

unguent dureri articulare

Rădăcina de tătăneasă este numele comun pentru rădăcina plantei Symphytum officinale L.

Agenția Europeană a Medicamentului precizează, referitor la produsele cu tătăneasă, următoarele:

  • medicamentele cu rădăcină de tătăneasă conțin un anumit preparat din
    plante, obținut prin extracția cu etanol (tehnică folosită pentru extragerea compușilor din părți ale plantelor prin dizolvarea lor în alcool)
  • pe baza utilizării lor îndelungate, medicamentele din rădăcină de tătăneasă
    pot fi folosite pentru a ameliora simptomele de luxații și echimoze ușoare

Din această gamă face parte și crema producătorului român care o recomandă pentruentorse, reumatism, fracturi, dureri articulare si musculare.

Are efect antiinflamator, revulsiv, cicatrizant și favorizează reparațiile osoase după fracturi.

Crema cu tătăneasă: vezi produsul și modul de utilizare

4. Crema tip balsam cu Untul pământului

unguente dureri articulare

Untul pământului ( Tamus communis) este o plantă comună, răspândită aproape pe toate continentele.

Extractul folosit la prepararea cremelor sau unguentelor vindecă echimozele (vânătăi) și ameliorează durerile articulare.

Producătorul cremei românești o recomandă pentru:

  • tratarea durerilor articulare și de spate
  • artroză
  • lombosciatică
  • spondiloză cervicală
  • contuzii
  • flexibilitatea articulațiilor

Crema tip balsam cu untul pământului: vezi produsul și modul de utilizare

5. Crema balsam cu gălbenele, tătăneasă și untul pământului

creme unguente pentru dureri articulare

Crema balsam care combină untul pământului, gălbenele și tătăneasă este recomandată de producător ca adjuvant pentru dureri articulare, dar și pentru alte afecțiuni.

  • Orice dureri reumatice
  • Lombosciatica
  • Spondiloza
  • Deformări osoase
  • Ciocuri, monturi
  • Dureri de menisc
  • Apa la genunchi
  • Dureri musculare
  • Degerături
  • Guta
  • Artrita reumatoidă
  • Varice interne sau externe dureroase

Crema combinată cu gălbenele, tătăneasă și untul pământului: vezi produsul și modul de utilizare

Servus Expert vrea să știi:

remediile naturale topice sunt adjuvante care nu pot înlocui tratamentele prescrise de medic

deși nu sunt suficiente dovezi din studii clinice pentru utilizarea acestor creme pe bază de plante, eficacitatea este plauzibilă și există dovezi că au fost utilizate în siguranță în acest mod timp de cel puțin 30 ani (Agenția Europeană a Medicamentului)

utilizarea lor nu necesită supraveghere medicală

Diferența între unguent, cremă și gel: ce alegem pentru eficiență maximă?

Surse

Colecistita acuta: simptome, analize, tratament

Colecistita sau criza de fiere este provocată de inflamația vezicii biliare. Litiaza biliara sau pietrele la fiere sunt cauza colecistitei.

Vezica biliară este un organ de dimensiuni mici, aflat în vecinătatea ficatului. În vezica biliară se adună bila sau, popular, ”fierea”, lichid produs de ficat. Bila are roluri clare în digestia alimentelor. Dar de ce se inflamează vezica biliară și cum ne dăm seama?

Cum ne dăm seama de colecistita?

Simptomele sunt de obicei următoarele:

♦ durere abdominală severă (în partea dreaptă a abdomenului, sub coaste)

♦ durere cu punct de pornire abdominal, dar care se extinde în umărul drept sau în spate

♦ sensibilitate accentuată la atingerea abdomenului

♦ greață, vomă

♦ febră

E foarte important contextul în care apar aceste simptome: de obicei după mese copioase, bogate în grăsimi.

Atenție! Dacă durerea abdominală este severă, puternică, nu trebuie așteptat să treacă. Trebuie mers la medic de urgență.

Dureri abdominale: cauze și semne de alarmă

De ce apare inflamația colecistului?

Inflamația este reacția prin care organismul se apără, indiferent despre ce ”agresiune” este vorba.

Inflamația produce: durerea, febra, edemul și creează simptomele care ne anunță că se întâmplă o bătălie a organismului cu un agresor.

♦ litiaza biliară- în lichidul care stagnează în colecist se poate produce aglomerarea particulelor solide cu apariția de calculi sau pietre.

Dacă o piatră pornește pe canalul de eliminare al bilei și îl blochează, bila nu se mai poate elimina corect din vezica biliară. Continuând să se adune și neputându-se elimina, creează condiții pentru apariția inflamației.

♦ tumorile formate din celule care se înmulțesc anormal de mult – pot bloca eliminarea bilei. Consecința este ca și în cazul pietrelor, inflamația colecistului.

Tumorile pot ține de colecist sau de organe învecinate; simptomele sunt asemănătoare cu cele din litiază sau pietre în colecist; doar analizele efectuate de medic vor putea să pună diagnosticul corect.

♦ pancreatita – inflamația și suferința pancreasului, organ aflat în apropiere. Colecistita cronică este una dintre cauzele majore de pancreatită datorată inflamației pancreasului.

♦ infecțiile – virale sau bacteriene pot declanșa inflamația.

♦ probleme ale vaselor de sânge – afecțiuni vasculare severe pot compromite fluxul de sânge care hrănește colecistul.

Litiaza biliară sau pietre la fiere: cauze și soluții eficiente

Ce se poate întâmpla dacă inflamația nu cedează?

Bila din interiorul colecistului se poate infecta. Infecția se poate extinde, poate deveni ceea ce medicii numesc sepsis sau septicemie. Dintr-un asemenea punct lucrurile au o evoluție imprevizibilă.

Necroza sau moartea țesutului care alcătuiește vezica biliară (gangrenă) – este o complicație frecventă mai ales la persoanele în vârstă și la cele cu diabet

Perforația peretelui vezicii biliare – apare ca o consecință a complicațiilor de mai sus

Pancreatita. Litiaza biliară este o cauză frecventă de pancreatită. Enzimele produse de pancreas au o porțiune din traiectul de eliminare în intestin care este comună cu calea biliară.
Litiaza biliară poate determina blocarea eliminării enzimelor pancreatice în intestin. Acestea se reîntorc în pancreas unde irită țesutul pancreatic și pot provoca pancreatita.

Pancreatita: cauze, simptome, tratament

Ce analize se modifică la colecistita?

Analizele de sânge care se modifică mai frecvent în colecistită sunt:

crește numărul de leucocite, peste 11000/ mm3. Leucocitele cresc la valori peste 15000/ mm3 în caz de perforație sau gangrenă

cresc enzimele hepatice (ALT, AST). Când creșterea este importantă este posibil să fie vorba despre calculi în căile biliare prin care bila se elimină în intestin

crește bilirubina și amilaza dacă pancreasul este afectat

cresc valorile pentru analizele de inflamație

Ecografia este investigația care stabilește cu ușurință dacă există calculi biliari. Medicul mai poate folosi și alte investigații imagistice când consideră necesar.

Proteina C reactivă: cum depistăm inflamația?

Cum va trata medicul colecistita?

Având în vedere complicațiile care pot apărea, colecistita necesită tratament în spital. Primele măsuri sunt cele care combat simptomele:

repaus alimentar – nu este permis aportul de alimente sau lichide; este prima măsură pentru combaterea inflamației

lichide administrate intravenos – deoarece nu putem consuma lichide trebuie să prevenim deshidratarea și suferința rinichiului și a celorlalte organe prin administrarea lichidelor pe altă cale

antibiotice – care ajută organismul să lupte cu infecția

combaterea dureriianalgezicele antiinflamatoare combat durerea, dar și inflamația

Între timp se fac investigații – analize de sânge și metode imagistice prin care se vizualizează colecistul. Acestea vor decide dacă este recomandată intervenția chirurgicală.

În ce constă operația de colecist?

Intervenția chirurgicală sau colecistectomia presupune îndepărtarea colecistului în totalitate, nu doar a pietrelor din vezică.

Bila – lichidul pe care îl depozita vezica biliară – se va elimina din ficat direct în intestin după operație. Nu va mai avea unde să fie depozitată. Această modificare anatomică nu ne împiedică să trăim normal după operație.

Colecistectomia se practică în anestezie generală. De obicei se apelează la o procedură minim invazivă – colecistectomie laparoscopică. Recuperarea după operație decurge relativ ușor.

Cum putem preveni colecistita?

♦ dieta pentru pierderea kilogramelor în plus trebuie dirijată astfel încât să nu scădem în greutate prea brusc; ritmul de 0,5 – 1 kg/ săptămână este optim

menținerea unei greutăți corporale corespunzătoare înălțimii; hrana echilibrată și exercițiile fizice constante sunt cheia

♦ dieta săracă în fibre și bogată în grăsimi poate conduce la apariția pietrelor în colecist; pentru a preveni această situație este bine să optăm pentru mai multe fructe, legume și cereale integrale

♦ unele medicamente consumate cronic pot crește riscul: contraceptivele și terapiile hormonale care aduc aport de estrogeni; fibrații – utilizați pentru scăderea colesterolului.

Criza de fiere: De ce apare dacă nu mai ai colecist?

Dieta volumetrica: plan pe 3 zile

Dieta volumetrica se bazează pe ideea că volumul alimentelor ingerate și densitatea lor energetică sunt mai importante decât numărarea caloriilor pentru a scăpa de kg în plus.

Cu cât volumul este mai mare, cu atât ai senzația de sațietate și ești mai puțin tentat să mănânci.

Principiul acestei diete este simplu: mânâncă multe alimente bogate în apă, cu densitate energetică mică și cu volum crescut pentru a te simți sătul și a putea slăbi.

Dieta volumetrica a fost pusă inventată de Barbara Rolls, profesor și cercetător la Penn State University din SUA.

În 2022 dieta volumetrică a fost clasificată pe locul 5 în topul dietelor de slăbit.

Dieta volumetrica: ce ai voie să mănânci?

Poți mânca 3 mese pe zi și o gustare atâta timp cât respecți principiul ca alimentele să fie hipocalorice, dar care creează sațietate.

Categoria 1: alimente cu densitate energetică foarte mică (mai puțin de 0,6 cal/ g)

Exemple: supă de pui, supă de linte, majoritatea fructelor, iaurt degresat, legume non-amidonoase: roșii, ardei, ciuperci, broccoli, sparanghel, salată

Categoria 2: alimente cu densitate energetică mică (0,6-1,5 cal/ g)

Exemple: supă de mazăre, tofu, cartofi, fasole, struguri, banane, iaurt degresat, cereale integrale, paste integrale, ton, piept de curcan, sos de tomate

Categoria 3: alimente cu densitate energetică medie (1,6-3,9 cal/ g)

Exemple: humus, avocado, feta, mozzarella, pâine, lipie, piept de pui, somon, ouă, carne de vită slabă, maioneză light, înghețată

Categoria 4: alimente cu densitate energetică mare (4-9 cal/ g)

Exemple: unt, biscuiți, bacon, ciocolată, chips, dulceață, jeleuri, sosuri grase, maioneză, ulei de măsline, nuci

Ideea generală a dietei volumetrice este să alegem cât mai mult din primele 2 categorii și mai puțin din ultimele 2 dacă vrem să creem un deficit caloric care să permită scăderea în greutate.

Dacă umplem jumătate de farfurie cu legume și fructe deja este un pas important spre dieta volumetrica.

În dieta volumetrica sunt interzise:

  • bacon
  • cârnați
  • carne de pui cu piele
  • carne roșie grasă (la carnea roșie se încadrează atât vita, cât și porcul)
  • alimente procesate: cereale îndulcite, biscuiți, gogoși, brioșe

Află mai mult 12 numere la fel de importante ca și greutatea corporală

Dieta volumetrica: Pro și Contra

Pro

  • face parte din dietele de slăbit cu meniuri sănătoase care pot fi urmate timp îndelungat
  • ajută la scăderea în greutate și ulterior la menținerea greutății optime

Un studiu publicat în revista Obesity care a inclus 132 de persoane ce au urmat dieta volumetrică au constatat un succes în menținerea greutății pe o durată de 2 ani de la încheierea a 3 luni de dietă volumetrică.

Trebuie precizat că în perioada de scădere în greutate dieta a fost echilibrată, dar nu s-au depășit 1200-1500 cal/ zi. De asemenea, a fost asociat și antrenamentul fizic minimum 150 min/ săptămână.

  • este o dietă sigură în comparație cu altele deoarece nu exclude complet unele grupe alimentare.

Permite astfel transformarea gradată a corpului și poate deveni un mod de alimentație pe viață.

  • combate obezitatea

Un studiu din 2016 cu peste 9500 de participanți care au urmat dieta volumetrică, a demonstrat scăderea indicelui de masă corporală (BMI), dar și dimensiunea taliei.

Află mai mult Ce spune dimensiunea taliei despre sănătatea ta?

Contra

  • planificarea și prepararea meselor poate fi consumatoare de timp, mai ales dacă ești la început și nu există o obișnuință.

Alegerea alimentelor, contabilizarea caloriilor, prepararea meselor pot dura mai mult ceea ce poate fi descurajant.

  • resurse online foarte puține despre ce trebuie să mâncăm la dieta volumetrică

Află mai mult Vreau să slăbesc: cum calculez balanța energetică?

Dieta volumetrica: plan pe 3 zile

Alimentele cu calorii puține dar bogate în vitamine și minerale compun cele 3 mese și gustarea.

Iată un exemplu de meniu al dietei volumetrice.

Ziua 1

Mic dejun: terci de ovăz cu fructe de pădure, lapte de migdale, semințe de dovleac

Prânz: frunze de salată cu pește la grătar, dressing de lămâie cu ulei de măsline

Cina: piept de pui fără piele preparat la grătar, cartofi fierți, spanac sotat

Gustare: brânză cu măr aromatizat cu scorțișoară

Ziua 2

Mic dejun: ouă fierte, salată de spanac asezonată cu brânză degresată și ulei de măsline

Prânz: ton cu avocado, castraveți, salată din frunze cu crutoane de pâine prăjită integrală

Cina: carne roșie slabă la grătar, pilaf de orez brun, ciuperci la grătar, ardei, ceapă

Gustare: humus servit cu felii de morcovi, roșii, lipie din făină integrală

Ziua 3

Mic dejun: omletă, sparanghel înăbușit și pâine prăjită integrală

Prânz: supă de legume, frunze de salată cu năut asezonată cu oțet balsamic și ulei de măsline sau salata tabbouleh de pătrunjel cu fasole roșie

Cina: piept de pui, ciuperci, ardei gras

Gustare: iaurt grecesc degresat mixat cu fructe de pădure și nuci (smoothie)

În funcție de caloriile pe care dorim să le consumăm într-o zi, vom ajusta cantitățile de mâncare.

Aportul caloric recomandat ca să scazi în greutate este de 1600 cal/ zi pentru femei și 2000 cal/ zi pentru bărbați.

Dar această recomandare nu se potrivește oricui. Trebuie luat în calcul și gradul de activitate fizică și vârsta.

Dieta volumetrică este considerată o dietă sănătoasă deoarece include fructe, legume, cereale integrale și reduce consumul de zaharuri și grăsimi saturate.

Se consideră că poate duce la un stil de alimentație sănătos și poate promova scăderea în greutate pe termen lung.

Dieta 16:8 sau fasting intermitent: cum poți slăbi sănătos?

Surse

INIMA și VASELE de SÂNGE. Cum sunt construite și cum funcționează?

Inima are ca rol fundamental pomparea sângelui către celelalte organe. Face acest lucru de 70-75 ori/minut și reușește să împingă în vasele de sânge 5 litri/minut (debit cardiac).

În timpul efortului fizic are capacitatea de a pompa și mai mult: până la 30 litri/minut, deci poate să-și crească activitatea de 6 ori.

Sunt și alte situații în care inima e solicitată mai mult decât în repaus: febra, sarcina, traiul la altitudini mari.

Dar sunt și situații în care se odihnește, cum este somnul; atunci debitul cardiac scade.

Cum arată inima și de ce este construită așa?

♦ inima este adăpostită de cutia toracică formată de coaste, stern și coloana vertebrală

♦ este așezată între cei doi plămâni, în partea stângă a sternului

♦ privită din afară arată ca un mușchi de formă piramidală

♦ chiar este un mușchi puternic și funcționează ca o pompă pentru a propulsa sângele în artere

♦ este învelită la exterior de pericard: 2 membrane cu fluid între ele; membrana exterioară este fibroasă, adică lipsită de elasticitate; ajută la menținerea inimii în poziție fixă în timp ce bate

♦ privită dinăuntru, are 4 camere:

  • 2 superioare, numite atrii, în care sângele este adus de către venele mari
  • 2 inferioare, numite ventricule, care propulsează sângele în artere

♦ partea dreaptă a inimii este formată din atriul drept și ventriculul drept; este separată de partea stângă printr-un perete numit sept

♦ cele două părți ale inimii se contractă simultan, funcționează ca un tot, dar partea dreaptă a inimii nu comunică cu partea stângă; sângele nu se amestecă în mod normal

♦ atriile sunt cavitățile în care ajunge sânge adus de vene: venele cave în atriul drept și venele pulmonare în atriul stâng

♦ sângele trece din atrii în ventricule

♦ ventriculele împing sângele în artere: ventriculul drept în artera pulmonară, ventriculul stâng în artera aortă

♦ între atrii și ventricule, dar și între ventricule și artere există valve care permit prin modul lor de deschidere, ca sângele să circule doar într-un sens, să nu se reîntoarcă de unde a venit

inima

Ce sunt și cum sunt conectate vasele de sânge?

♦ inima – acest mușchi puternic – este conectată cu celelalte organe ale corpului printr-un sistem de tuburi, vasele de sânge

♦ inima dreaptă (adică atriul și ventriculul drept) pompează sânge neoxigenat către plămâni prin artera pulmonară

♦ la plămân sângele va elibera dioxidul de carbon (CO2) și se va încărca cu oxigen (O2)

♦ sângele oxigenat se întoarce la inima stângă prin venele pulmonare

♦ același sânge oxigenat trece în ventriculul stâng și este pompat în artera aortă – artera cea mai mare din organism

♦ artera aortă va da toate ramurile care vor iriga organele cu sânge oxigenat

♦ după cedarea oxigenului la fiecare celulă, sângele preia CO2 și se reîntoarce la inimă – în atriul drept – prin vena cavă superioară și vena cavă inferioară

♦ sângele neoxigenat adus la atriul drept coboară în ventriculul drept și din nou va ajunge la plămâni prin artera pulmonară

inima

Observații:

Prin inima dreaptă circulă mereu sânge neoxigenat (adus de venele cave și împins în  artera pulmonară), în timp ce prin inima stângă circulă mereu sânge oxigenat (adus de venele pulmonare și împins în aortă)

Arterele sunt vasele care duc sânge oxigenat la celule, cu o excepție: artera pulmonară care transportă sânge neoxigenat

Venele sunt vasele care aduc sânge neoxigenat de la celule, cu o excepție: venele pulmonare care transportă sânge oxigenat proaspăt și care va fi distribuit de aortă în tot organismul

Inima furnizează sânge oxigenat și pentru ea însăși, prin arterele coronare desprinse din artera aortă

În afară de O2 și CO2 sângele transportă și numeroși alți compuși și substanțe nutritive necesare fiecărei celule

Metoda retrieval: cum sa inveti de nota 10

Metoda retrieval sau retrieval practice este un termen folosit pentru a denumi tehnicile de învățare cele mai eficiente care să ne permită stocarea, dar și utilizarea pe termen lung a cunoștințelor dobândite.

Aparent învățăm pentru examene și teste. În realitate învățăm pentru a acumula cunoștințe și abilități pe care să le avem la dispoziție în memorie atunci când trebuie să rezolvăm probleme sau să profităm de oportunități care apar.

Recitirea unui text sau repetarea insistentă a unor informații în speranța că le vom memora mai bine sunt tehnicile de învățare cele mai practicate. Dar și cele mai păguboase după cum ne dezvăluie studiile științifice.

Re-recitirea textului ne creează senzația că știm, dar, din păcate, tehnica este o pierdere de timp pentru că nu aduce rezultatele scontate.

Un studiu din 2009 pe aceată temă a inclus un chestionar privitor la tehnicile de învățare adresat elevilor de liceu. Rezultatul a arătat că 83% din elevi folosesc recitirea materialului ca metodă de studiu, iar 54% din ei o consideră principala metodă de studiu.

Principalul motiv al acestei alegeri este faptul că elevii și studenții nu cunosc și nu au încredere în alte tehnici de învățare

1. Ce este metoda retrieval sau retrieval practice?

Una din cele mai robuste concluzii ale cercetărilor în domeniul științelor cognitive în ultimii 100 de ani este că învățarea este mult mai eficientă dacă studentul caută să scoată din memorie informațiile pe care le știe, prin tehnicile de învățare retrieval bazate pe testarea sau autotestarea noțiunilor.

Deci focusul nu cade pe introducerea informațiilor în memorie, ci pe scoaterea lor, chiar dacă sunt incomplete. 

Literatura de specialitate arată că autotestarea repetată (tehnică retrieval) a materialului de memorat este mult mai eficientă comparativ cu o perioadă echivalentă petrecută cu recitirea materialului. Această observație bine documentată științific se numește efectul testului (testing effect).

De exemplu, un simplu chestionar în care răspunzi la întrebări după ce ai citit ceva sau ai audiat un curs generează o mai bună memorare și învățare decât recitirea textului sau revizuirea notițelor.

Dacă lași să treacă câteva ore și reiei chestionarul, conexiunile neuronale formate anterior devin și mai puternice, iar uitarea este mai puțin probabilă.

Un alt exemplu este să încerci să rezolvi o problemă înainte de a învăța soluția. Vei face mai multe greșeli, dar ulterior învățarea va fi mai solidă.

Află mai mult Memorie și gândire: Cum antrenăm creierul?

2. Memoria si hipocampusul

Memoria este capacitatea creierului de a codifica, stoca și retrage datele stocate atunci când avem nevoie de ele. Există mai multe tipuri de memorie care ne permit să colectăm date obținute prin experiențe variate. 

O parte din informații sunt stocate pe termen foarte scurt în memoria de scurtă durată. Unele din aceste informații devin date ale memoriei de lungă durată.

Tehnicile de memorare și învățare sunt de fapt cele mai bune metode de a transfera date din memoria de scurtă durată în cea de lungă durată.

Memoria de scurtă durată permite creierului să-și amintească mici piese de informație și pentru scurt timp.

Cel mai scurt tip de memorie este memoria de lucru în care informațiile sunt reținute doar câteva secunde. Acest tip de memorie este folosit când vrem să reținem un număr de telefon în timp ce suntem implicați în alt proces cognitiv.

De exemplu, numărul de telefon pe care vrem să-l notăm la contacte noi îl reținem cu memoria de lucru câteva secunde.

Memoria de lucru a unei persoane este cel mai bun factor predictiv al inteligenței sale generale.

Memoria de lucru include memoria de scurtă durată, dar și alte mecanisme conexe care ne ajută să folosim memoria de scurtă durată.

retrieval practice sau metoda retrieval

Diferite structuri ale creierului sunt implicate în memorare. Pentru memoria de scurtă durată este foarte important cortexul prefrontal.

Cortexul prefrontal este situat la nivelul frunții și face parte din neocortex, cea mai nouă și mai evoluată structură a creierului nostru.

În memoria de lungă durată sunt implicate hipocampusul, neocortexul și amigdala.

Hipocampusul este formațiunea unde amintirile sunt stocate temporar. De aici vor fi transferate în neocortex și vor participa la cunoștițele generale.

Cercetătorii consideră că acest transfer de informație de la hipocampus la neocortex se întâmplă în somn.

Amigdala modifică intensitatea și conținutul emoțional al amintirilor. Dar joacă un rol important și în formarea noilor amintiri legate de sentimentul de frică. Învățarea de frică este un mecanism de formare a amintirilor, consolidare și apoi redare a informației care a fost amplu studiat.

Află mai mult Ce se întâmplă în creier când dormim?

3. Concepția noastră despre inteligență influențează felul în care învățăm

Cercetătorii Ehrlinger și Shain au condus în 2014 un studiu care a examinat teoriile despre inteligență ale studenților.

Ei au constatat 2 tendințe dominante: unii studenți consideră inteligența ca pe ceva ce poate fi dezvoltat (incremental view), iar alții ca pe o entitate de sine stătătoare ce nu poate fi influențată (entity view).

Mai interesant este că modul în care studenții privesc inteligența s-a dovedit implicat și în modul de abordare a învățării.

Cei care consideră că inteligența poate fi dezvoltată își propun mereu să se perfecționeze și se focusează pe acumularea de cunoștințe și skillsuri noi.

Cei care consideră inteligența o entitate fixă sunt mai preocupați de cum se poate obține performanța la examene și nu de acumulări noi. Tot aceștia sunt și cel mai puțin tentați să folosească tehnicile de retrieval tocmai pentru că par mai puțin productive.

Află mai mult Testele IQ. Putem influența performanța creierului prin educație?

4. Cum pui în practică metoda retrieval?

Metoda retrieval (retrieval practice) constă în mai multe tehnici, toate servind același scop: memorarea de lungă durată a unor informații sau dobândirea unor abilități.

Este bine să adopți tehnicile retrieval ca parte integrantă a metodei tale de studiu dacă vrei să fii eficient.

Iată câteva tehnici:

Autotestează-te repetat
Citește o secțiune a textului, pune-o de o parte și încearcă să explici cu cuvintelle tale conținutul. Apoi verifică dacă ai reținut corect.
Repetă operațiunea de câte ori este nevoie. Cu pauze între 2 tentative.

Încearcă să-ți reamintești ideile principale dintr-un text fără să te uiți pe notițe

Explică conceptele cheie pentru tine sau pentru altcineva

Creează-ți singur material de studiu: flashcards, ghiduri, rezumate, orice necesită procesarea informațiilor și așezarea lor într-un format nou.

Află mai mult De ce avem nevoie de motivație pentru a acționa?

Apelează traducerea automată în română

5. Cum începi să utilizezi tehnicile retrieval dacă ești profesor?

Ajută elevul/ studentul să minimizeze situațiile care îl distrag

Cel mai simplu mod de a crește capacitatea de concentrare este să reducem la minimum situațiile care distrag atenția:telefon, social media, televizor etc.

Foarte multe persoane sunt convinse că pot desfășura mai multe activități în același timp (multitasking) și la fel de eficient.

Cercetătorii ne spun că nu este adevărat. Multitaskingul activează circuite neuronale inhibitorii, iar creierul nu desfășoară simultan activitățile, ci doar trece rapid de la una la alta.

Practicat pe termen lung, multitaskingul afectează atât memoria de lungă durată, cât și pe cea de scurtă durată.

Profesor: stabilește regula ca telefoanele să nu fie utilizate în oră, încurajează studentul să se focuseze pe o singură cerință o dată.

Încurajează elevul/ studentul să se autotesteze

Învățarea de lungă durată este facilitată de reamintirea prin testare a noțiunilor.

Profesor: compune teste cu răspunsuri multiple pentru explicarea conceptelor cheie ale lecției imediat ce a fost predată

Mai multe ședințe, dar mai scurte pentru același subiect

Beneficiile ședințelor scurte și repetate pe aceeași temă depășesc clar metoda de memorare într-o singură ședință maraton.

Profesor: recapitulează pe tot parcursul semestrului informațiile predate mai demult.

Combină imagini fără text cu ceea ce predai

Centrii vizuali și auditivi ai creierului sunt activați separat când auzim cuvinte sau vedem imagini. Procesarea simultană a celor două tipuri de informații are efect benefic asupra memorării.

Profesor: însoțește ceea ce predai oral cu imagini relevante, fără text

Tehnicile de predare și învățare retrieval sau retrieval practice  sunt mai dificil de urmat și te fac să te simți mai puțin productiv. Dar efortul depus produce o învățare de durată și permite aplicarea informațiilor mult mai versatil.

10 Metode de memorare și învățare rapidă

Surse

Autoreglarea invatarii: strategii de invatare eficienta

Strategiile de autoreglarea invatarii sau self-regulated learning sunt dezvoltate pe baza studiilor științifice și fac parte deja din arsenalul profesorilor din țările avansate în domeniul educației.

Profesorii pot contribui substanțial la dezvoltarea acestor strategii înainte ca elevul să devină student.

Ulterior, studentul trebuie să-și perfecționeze singur tehnicile de învățare pentru a obține performanțe academice.

Nu este destul ca un tânăr să aibă motivație. Dacă nu are tehnici de învățare eficientă, motivația se va prăbuși la primul obstacol.

De ce ai vrea să devii un student mai performant?

Oamenii pe care-i catalogăm ca fiind de succes nu doar că știu multe lucruri și au abilități multiple.

Dar au avut și tehnici de învățare eficiente care le-au permis să acumuleze mult și în timp util, să se automotiveze permanent, să monitorizeze greșelile pe care le fac și să-și modifice strategia atunci când constată că este neproductivă.

Este greșit să consideri că inteligența este o cantitate fixă cu care te naști.

Specialiștii au demonstrat deja că inteligența este definită de cât de multe lucruri știi, dar și de strategiile pe care le utilizezi în gândire și învățare.

Mulți elevi și studenți concluzionează pe parcursul școlii că nu sunt buni la învățătură și că nu este nimic de făcut ca să-și poată îmbunătăți performanțele.

Este facil să gândești că tu nu ești un student bun și nu este nimic de făcut. În realitate smart students nu au abilități pe care alții nu le pot dobândi.

Smart students învață mai eficient decât ceilalți. Dacă ceilalți ar dobândi aceleași tehnici ar putea atinge performanțele studenților buni.

Dacă reușești să-ți perfecționezi tehnicile de învățare vei vedea că le poți aplica și în afara orelor de curs. Scopul imediat poate fi promovarea unui examen sau o notă mare. Dar scopul real este cum să susții long life learning sau învățarea continuă.

La viitorul tău job tehnicile tale de învățare te vor ajuta să dobândești un nou skill, să nu te descurajeze volumul de informații, să-ți păstrezi motivația, să te organizezi.

Dacă te-am convins că merită să-ți îmbunătățești tehnicile de studiu și învățare hai să vedem de unde începi.

Ce greșeli să corectezi din start?

• Prima greșeală: să consideri că nu e nimic de făcut

• A doua greșeală: să consideri că dacă deja ești student înseamnă că ai skillsuri suficiente și nu ai ce să îmbunătățești

• A treia greșeală: să consideri inteligența ca pe o cantitate fixă, a ta fiind insuficientă

• A patra greșeală: să continui să folosești ca tehnici de învățare sublinierea textului și re-citirea, deși ai aflat că sunt cele mai ineficiente metode de învățare 

• A cincea greșeală: să nu știi ce este autoreglarea invatarii și cum poate fi aplicată

Care este secretul învățării eficiente?

Secretul elevului sau studentului performant este autoreglarea invatarii (self-regulated learning).

Autoreglarea invatarii este un concept care se referă la strategiile pe care le folosește un student pentru a învăța. 

De modul în care înveți depinde cât de mult îți amintești.

Un comportament nu poate fi reglat sau controlat dacă nu ești avizat despre el, spune Myron Dembo, Profesor de Psihologie educațională, în cartea sa Motivation and Learning Strategies for College Success.

Termenul de strategie nu se referă doar la tehnica de învățare, ci la întreg procesul parcurs de la stabilirea unui obiectiv și până la atingerea lui.

Poți să ai o tehnică bună de învățat, adaptată la materialul de studiat, dar să-ți pierzi pe parcurs motivația. Sau să nu ai un bun time management și să nu reușești să atingi obiectivul.

Cum construiești o strategie de autoreglarea invatarii?

Optează pentru traducerea automată

1. Motivația de a învăța

Motivația este mecanismul intern care-ți conferă energia necesară și-ți ghidează comportamentul către atingerea unui obiectiv. 

De cele mai multe ori găsim motivația să începem ceva, dar ne demotivăm pe parcurs din diverse cauze.

Una din greșeli este setarea unui obiectiv prea îndepărtat.

De exemplu, dacă obiectivul setat este să termin facultatea motivația va scădea pe parcurs. Dacă, în schimb, obiectivul este mai apropiat, să trec cu bine un examen, motivația este menținută mai ușor.

O altă greșeală este să neglijez obiectivul pe care mi l-am setat și să cad pradă evenimentelor disturbante.

De exemplu, dacă sunt în bibliotecă și mă deranjează o conversație, mă mut la altă masă. Nu neglijez niciodată obiectivul setat.

Conflictele interpersonale, eșecurile de pe parcurs, funcționează tot ca distractori.

Dar sunt deja avertizat că nu trebuie să-mi uit obiectivul și să-mi mențin motivația.

2. Abilitățile de învățare

Strategii de învățare

Strategiile de învățare sunt metodele pe care le folosești ca să dobândești cunoștințe. 

Sublinierea și recitirea materialului sunt metodele cele mai puțin eficiente așa cum vorbeam în articolul despre tehnicile retrieval.

Dacă totuși ți-e greu să abandonezi subliniatul, încearcă să transformi titlul capitolului într-o întrebare. Apoi subliniază doar ceea ce constituie un răspuns la întrebarea formulată.

Află mai mult Metoda retrieval: cum să înveți de nota 10?

Strategii environmentale

Două sunt cele mai importante strategii environmentale:

  • stabilirea unui spațiu pentru studiu în care este cel mai puțin probabil să fii deranjat
  • abilitatea de a-ți da seama când trebuie să lucrezi singur și când e nevoie de ajutor: un partener, un profesor sau o carte suplimentară sau altă resursă mai potrivită.

Strategii comportamentale

Managementul timpului este cea mai importantă din strategiile comportamentale.

Educatorii au constatat că există o relație directă între time management și performanțele academice. Studenții care-și controlează bine timpul au și rezultatele cele mai bune.

Dacă ai dificultăți cu managementul timpului vei alege totdeauna să faci ceea ce este mai urgent și nu ceea ce era planificat. Asta va influența negativ autoreglarea invatarii.

3. Observă rezultatele

Toate cele de mai sus sunt inutile fără metacognitie

Metacogniția înseamnă planificarea, monitorizarea, evaluarea și reglarea proceselor de gândire.

Un pas important pentru a deveni un smart student este abilitatea de a-ți monitoriza cunoștințele, de a recunoaște când ceva nu a mers bine și de a face ceva pentru a îmbunătăți situația.

De exemplu, ți-ai făcut o strategie de învățare pentru un test multiple-choice. Și ai utilizat aceeași strategie și pentru examenul la care aveai de compus un eseu. A fost eficientă strategia în ambele cazuri? Trebuia să schimbi ceva? Ce anume?

Auto-observarea și auto-evaluarea sunt obligatorii pentru a putea progresa.

Exemplu practic de autoreglarea invatarii

În cartea de care am pomenit mai sus, profesorul Myron Dembo oferă un exemplu practic de autoreglarea invatarii:

Studentul Josh este hotărât să participe în echipa de dezbateri a colegiului la care învață. El crede că va putea să-și atingă obiectivul dacă va munci mai mult (motivația).

Se decide mai întâi să se mențină la curent cu temele de dezbatere ale momentului citind diverse reviste și jurnale (strategii de învățare).

Apoi decide să exerseze argumentarea pe o temă cu un coleg de clasă (strategie environmentală).

Ambii cad de acord să facă acest lucru de două ori pe săptămână (managementul timpului).

Totodată decid să și înregistreze dezbaterea lor pentru a o putea analiza ulterior (monitorizarea performanței).

Află mai mult Atenția: 10 strategii pentru a crește focusul și capacitatea de învățare

Dar dacă ești părinte sau profesor…

• nu considera că elevul slab este lipsit de inteligență și nu este nimic de făcut

perfecționează-ți și tu tehnicile de învățare ca să le poți pune în practică cu elevii tăi

• informează-te despre tehnicile retrieval de învățare și despre cum le poți aplica elevilor

• informează-te despre metacogniție

În gimnaziu și liceu profesorii au răspunderea cea mai mare în ceea ce privește dobândirea unor tehnici eficiente de învățare.

Întrebările pe care le pun, modul în care prezintă informațiile noi, ceea ce scriu pe tablă sau testele de evaluare ar trebui să aibă toate obiectivul învățării eficiente.

La facultate sau la job, fostul elev poate ajunge deja echipat cu strategii eficiente pentru a obține performanțe academice sau a dobândi abilități noi.

SOMNUL: Ce se întâmplă în creier când dormim?

Surse

2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă