Vitamina D are un rol important în menținerea nivelului de calciu în sânge și în utilizarea acestuia de către organism. Are rol important pentru oase, dar influențează și multe alte funcții de reglare celulară în afara sistemului osos. Dozarea vitaminei D poate detecta carența (deficitul de vitamina D) și necesitatea corecției.
Depistarea carenței de vitamina D pornește de la dozarea acesteia în sânge. Se dozează 25-hidroxi-vitamina D. Rezultatul analizei poate fi exprimat în două moduri, fie în ng/ mL, fie în nmol/L.
Nu există un consens clar al specialiștilor privind nivelul optim al vitaminei D în sânge. În general se consideră că la valori ale 25-hidroxi-vitaminei D peste 20 ng/mL (49,9 nmol/L), necesarul este acoperit.
Cum este definită carența vitaminei D?
Se consideră un posibil risc de carență la valori ale 25-hidroxi-vitaminei D între 12-19 ng/mL.
Carența: valori ale 25-hidroxi-vitaminei D sub 12 ng/mL (29,9 nmol/L) sunt considerate cu risc crescut pentru oase.
Carența vitaminei D: consecințe
1. Oasele
Vitamina D joacă un rol esențial în formarea și menținerea unor oase puternice și sănătoase, deoarece:
- crește absorbția calciului din tractul digestiv
- reglează utilizarea calciului și fosforului pentru formarea corectă a oaselor
- sprijină repararea oaselor, ajutând la menținerea și refacerea acestora atunci când este nevoie
- previne afecțiunile osoase, cum ar fi osteoporoza și rahitismul
Există însă și alte beneficii ale menținerii unui nivel normal de vitamina D, aceasta fiind implicată într-o multitudine de reacții chimice din organism.
2. Imunitatea
Vitamina D îmbunătățește capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecțiilor și ajută la un control mai bun al inflamației. Unele studii sugerează că suplimentarea cu vitamina D poate reduce severitatea anumitor boli autoimune, cum ar fi poliartrita reumatoidă, scleroza multiplă și sindromul Sjögren.
3. Sănătatea mintală
Vitamina D este benefică pentru starea de spirit și sănătatea mintală deoarece reglează neurotransmițători, precum serotonina și dopamina, care sunt responsabili de reglarea dispoziției psihice.
4. Musculatura
Vitamina D susține contracția și relaxarea musculară, îmbunătățind performanța. De asemenea, reduce gradul de oboseală musculară și ajută la repararea fibrelor musculare.
5. Inima
Vitamina D joacă un rol important în reglarea tensiunii arteriale și participă la menținerea unui nivel normal de colesterol și trigliceride în sânge.
6. Greutatea corporală
Suplimentarea cu vitamina D pare să aibă mai multe beneficii pentru persoanele supraponderale sau obeze care încearcă să slăbească.
Vitamina D este benefică pentru controlul greutății deoarece favorizează o compoziție corporală mai sănătoasă, cu mai puțină grăsime în exces și mai multă masă musculară.
De asemenea, ajută la reglarea hormonilor, precum leptina, care sunt implicați în stimularea apetitului.
7. Metabolism
Vitamina D este benefică pentru sănătatea metabolică deoarece:
- reduce inflamația, un factor de risc semnificativ pentru numeroase tulburări metabolice, inclusiv obezitatea și rezistența la insulină.
- ajută corpul să descompună, să metabolizeze și să depoziteze grăsimile.
- reglează sensibilitatea la insulină, ceea ce este important pentru gestionarea glicemiei și prevenirea diabetului de tip 2.
8. Sarcina
Menținerea unui nivel adecvat de vitamina D în timpul sarcinii este esențială, deoarece reduce riscul următoarelor probleme:
- Naștere prematură și greutate mică la naștere
- diabet gestațional
- pre-eclampsie
De asemenea, suplimentarea cu vitamina D poate reduce riscul ca bebelușul să dezvolte tulburare de deficit de atenție cu hiperactivitate (ADHD), tulburări din spectrul autist și alte probleme de dezvoltare mentală în copilărie.
Află mai mult ⮕ Lipsa vitaminei D: cum ne dăm seama?
Categorii de persoane la care apare mai des carența vitaminei D
Persoanele cu boală cronică de rinichi , în special cele aflate în stadii avansate (stadiile 3–5 și dializă), prezintă un risc crescut de deficit de vitamina D din cauza conversiei renale afectate a 25(OH)D în forma sa activă, expunerii reduse la soare, restricțiilor alimentare, proteinuriei și pierderii urinare sau prin dializat a proteinei de legare a vitaminei D.
Persoanele cu expunere limitată la soare, cum ar fi cele care trăiesc la latitudini înalte, în lunile de iarnă sau care evită soarele din motive culturale sau profesionale (ex: lucrători de noapte, persoane care lucrează în spații închise sau care poartă haine ce acoperă majoritatea pielii).
Persoanele cu pigmentație cutanată mai închisă, din cauza unei sinteze cutanate reduse a vitaminei D.
Adulții în vârstă, deoarece odată cu înaintarea în vârstă, capacitatea pielii de a produce vitamina D scade.
Persoanele cu aport alimentar scăzut de vitamina D, cum ar fi cei care nu consumă pește gras, ouă, produse lactate sau cereale fortificate, sau care urmează o dietă vegană strictă.
Persoanele obeze, deoarece vitamina D este reținută în țesutul adipos, ceea ce reduce biodisponibilitatea sa.
Persoanele imobilizate la domiciliu sau instituționalizate, din cauza lipsei de expunere la lumina solară.
Persoanele cu activitate fizică scăzută sau care petrec puțin timp în aer liber.
Diabetul și deficiența vitaminei D
Un procent de 50-64% din persoanele cu diabet tip 2 s-au dovedit a avea și un nivel scăzut de vitamina D. Carența vitaminei D este observată, de asemenea, și la persoanele cu diabet tip 1.
Apare un cerc vicios în care tulburările metabolice din diabet pot provoca o carență a vitaminei D. Ulterior, lipsa vitaminei D agravează rezistența la insulină și disfuncția celulelor pancreasului care produc insulina.
De aceea, la persoanele cu diabet și carență simultană a vitaminei D, glicemia este mai greu de controlat. Totodată, crește riscul de complicații microvasculare, obezitate și hipertensiune asociate.
Află mai mult ⮕ Diabetul și vitamina D
Adulți tineri la care carența vitaminei D este mai frecventă
Carența vitaminei D la adulții tineri (20-29 ani) și, în general, sănătoși, fără boală renală sau alte afecțiuni, poate apărea în multe situații care țin de stilul de viață.
- expunerea redusă la soare (din cauza petrecerii unui timp limitat în aer liber, utilizării protecției solare sau traiului la latitudini înalte)
- activitate fizică scăzută
- perioade îndelungate de sedentarism
- obezitatea sau obezitatea abdominală,
- fumatul
- munca de noapte sau în spații închise
- aport alimentar redus de alimente bogate în vitamina D (precum peștele gras, lactatele și alimentele fortificate)
- consumul frecvent de fast-food sau băuturi îndulcite cu zahăr
Bine de știut
Sezonalitatea (iarna și primăvara), sexul masculin și faptul de a fi născut în afara țării de reședință sunt asociate cu niveluri mai scăzute de vitamina D în grupul de vârstă 20-29 ani.
Nu trebuie să așteptăm să apară consecințele carenței de vitamina D. Identificarea unuia din factorii de risc de mai sus, trebuie să ne dea de gândit și să ne sfătuim cu medicul de familie despre oportunitatea dozării vitaminei D în sânge.
În plus, corecțiile pe care le putem face stilului de viață sunt binevenite. Intervențiile care vizează creșterea timpului petrecut în aer liber, menținerea unei greutăți normale, renunțarea la fumat și îmbunătățirea alimentației pot contribui la reducerea riscului de carență de vitamina D în rândul adulților tineri.
Citește mai departe…
Vitamina D2 sau vitamina D3? Care este cea mai eficientă?
Vitamina D: beneficii, nivel optim, necesar zilnic
Lipsa de vitamina D3 în boala Crohn și rectocolita
Bibliografie
- Benefits of vitamin D in health and diseases. Nutrients. 2023
- Assessment of Vitamin D Levels in Type 1 and Type 2 Diabetes Patients: Results From Metaanalysis. Molecular Nutrition & Food Research. 2016
- Vitamin D Deficiency and Its Associated Factors Among Patients With Type 2 Diabetes Mellitus: A Systematic Review and Meta-Analysis. BMJ Open. 2023
- Micronutrients — Assessment, Requirements, Deficiencies, and Interventions. The New England Journal of Medicine. 2025
- Screening for Vitamin D Deficiency in Adults: US Preventive Services Task Force Recommendation Statement. JAMA. 2021