H.pylori: cum se depistează corect infecția care provoacă gastrita?

H.pylori este o bacterie care colonizează stomacul și reprezintă una dintre cele mai frecvente infecții bacteriene cronice la nivel mondial. Infecția cu Helicobacter poate fi vinovată de simptome precum dureri epigastrice (dureri de stomac), balonare, senzația că ne săturăm foarte repede după ce am început să mâncăm, arsuri gastrice, greață sau greutate în stomac.

Infecția cu H.pylori nu este greu de depistat

Cele mai frecvente analize care depistează infecția sunt:

Testul antigenului fecal

Este un test non-invaziv, foarte util și ușor de făcut, inclusiv la copii. Este necesară recoltarea unei probe din materiile fecale.

• Detectează infecția activă
• Este afectat de inhibitor de pompă de protoni (IPP) sau antibiotice: necesită oprirea tratamentului cu 14 zile (IPP) și 4 săptămâni (antibiotice)
• Când se folosește: pentru diagnostic inițial sau confirmare de eradicare
• Sensibilitate: detectează infecția în 92–97% conform studiilor

Examen microscopic al mucoasei gastrice și cultura bacteriei din biopsia gastrică

De obicei, simptomele digestive ne trimit la medicul gastroenterolog care efectuează o endoscopie și simultan poate confirma prezența infecției cu Helicobacter și consecințele ei asupra mucoasei gastrice și duodenale.

Este o metodă invazivă care:

• Detectează infecția activă
• Rezultatul poate fi influențat de folosirea antisecretoarelor de tip inhibitori de pompă de protoni
• Când se folosește: când se dorește evaluarea gastritei, atrofiei sau altor leziuni asociate și când tratamentele au eșuat
• Avantaj: Poate oferi mai multe informații decât simpla prezență a H. pylori

Test de sânge pentru anticorpi anti- H.pylori

Este o metodă non-invazivă, dar nu se recomandă de rutină.

• Nu detectează infecția activă
• Avantaj: rezultatul nu este influențat de folosirea antibioticelor sau antisecretoarelor
• Când se folosește: doar în cazuri speciale, când nu sunt disponibile alte teste
• Poate rămâne pozitivă mult timp după vindecare, deci nu distinge între infecție veche și activă

În concluzie, cel mai la îndemână este testul antigenului fecal, dar efectuat după întreruperea antibioticelor și medicamentelor care blochează secreția gastrică (omeprazol, esomeprazol, pantoprazol și altele).

Efectuarea testului fecal fără întreruperea medicamentelor menționate poate duce la rezultate fals negative: infecția persistă, deși analizele sunt bune.

După tratament, eradicarea infecției trebuie confirmată

Confirmarea eradicării este esențială și trebuie efectuată la cel puțin 4 săptămâni după încheierea terapiei, cu întreruperea prealabilă a antisecretoarelor.

Eradicarea H. pylori reduce riscul de apariție a ulcerului peptic, cancerului gastric și limfomului MALT și reprezintă unul dintre puținele tratamente potențial curative pentru dispepsia funcțională.

Află mai mult ⮕ Infecția cu H.pylori: ce consecințe are și cum le poți evita?

Scheme de tratament pentru H.pylori

În alegerea schemei de tratament se ține cont de un eventual tratament anterior cu anumite antibiotice. Este posibil ca H.pylori să devină rezistent în urma unui astfel de tratament și atunci se alege o altă schemă.

De asemenea, este important ca durata tratamentului să fie respectată. Se recomandă 10-14 zile de terapie cu schema aleasă și verificarea eradicării infecției.

Toate schemele de tratament includ inhibitori de pompă de protoni, medicamente care reduc secreția gastrică de acid clorhidric: omeprazol, pantoprazol, esomeprazol și altele.

Colegiul American de Gastroenterologie recomandă următoarele regimuri de primă linie pentru pacienții care nu au mai fost tratați anterior:

• Terapia cvadruplă cu bismut: inhibitor de pompă de protoni, bismut, metronidazol și tetraciclină.

• Terapia triplă cu claritromicină: inhibitor de pompă de protoni, claritromicină și amoxicilină.

• Terapia concomitentă: inhibitor de pompă de protoni, claritromicină, amoxicilină, metronidazol.

• Terapia triplă pe bază de levofloxacină: inhibitor de pompă de protoni, levofloxacina și amoxicilina.

De obicei rezervată pentru tratament de salvare, după eșecul unui regim de primă linie.

• Terapia duală cu vonoprazan și amoxicilină: vanoprazan și amoxicilină.

Află mai mult ⮕ Tratarea infecției cu Helicobacter

Ce arată studiile recente din România și Europa de Est?

Rezistența la claritromicină

• Estimată la 20–25% sau chiar mai mult în unele studii românești.
• Acest nivel depășește pragul de 15% considerat sigur pentru utilizarea terapiei triple cu claritromicină.
  De aceea, regimurile cu claritromicină NU ar trebui folosite empiric în România, decât dacă există certitudinea că pacientul nu a fost expus anterior la claritromicină.

Rezistența la metronidazol

• Este foarte frecventă, peste 30–40%, uneori chiar mai mare.
• Totuși, metronidazolul este în continuare utilizat în regimurile cvadruple, deoarece eficiența poate fi parțial recuperată prin doze crescute sau combinații.

Rezistența la levofloxacină

• Este în creștere și ajunge în unele serii românești la 15–20%.
  De aceea, nu se recomandă ca terapie de primă linie, ci doar ca regim de salvare după eșecul altor tratamente.

Amoxicilina și tetraciclina

• Rezistența la aceste antibiotice rămâne foarte scăzută (<1–2%)
  De aceea, sunt componente de bază în majoritatea terapiilor de succes.

Ce regim este recomandat empiric în România?

Având în vedere nivelurile ridicate de rezistență, terapia cvadruplă cu bismut este considerată cea mai sigură și eficientă alegere empirică.

Confirmarea eradicării după tratament este esențială.

Trebuie tratată infecția dacă este cronică și nu provoacă simptome?

Da, este necesar să se trateze infecția cu Helicobacter pylori chiar dacă aceasta este cronică și pacientul este asimptomatic, conform consensului actual din literatura medicală și ghidurilor internaționale.

Motivul este că H. pylori este un carcinogen de clasa I și este asociat cu apariția bolii ulceroase peptice, a cancerului gastric și a limfomului MALT (țesut limfoid asociat mucoasei).

Eradicarea infecției reduce riscul acestor complicații, iar majoritatea ghidurilor – inclusiv cele prezentate în revizuirile recente europene și globale – recomandă tratamentul tuturor persoanelor infectate, cu excepția cazurilor în care există contraindicații specifice.

Citește mai departe…

Prevenirea cancerului prin tratarea la timp a unor infecții
Pansament gastric: de ce să nu iei timp îndelungat?
Afectarea memoriei în infecția cu Helicobacter pylori