Infecția urinară este provocată de bacterii și este cea mai frecventă infecție care afectează tractul urinar. Antibioticele cel mai des folosite pentru tratarea infecției urinare au fost cele din clasa fluorquinolonelor (ciprofloxacin, norfloxacin, ofloxacin, levofloxacin). Actualmente nu mai reprezintă prima opțiune de tratament deoarece s-a constatat dezvoltarea rezistenței bacteriilor la această categorie de antibiotice.
Odată cu multiplicarea bacteriilor din urină apar și simptomele caracteristice: urinare frecventă cu usturimi, senzație de arsură sau durere și uneori chiar apariția de sânge în urină (hematurie).
Simptomele diminuează după 1-2 zile de la începerea tratamentului cu antibiotice, pentru că se reduce inflamația și multiplicarea bacteriilor.
Dar nu este recomandabilă întreruperea antibioticului început până ce schema de tratament nu este finalizată. Cel mai frecvent rezistența la antibiotice a bacteriilor se dezvoltă prin întreruperea tratamentului înainte ca microorganismele să fie complet anihilate.
Antibioticele indicate actualmente în infecții urinare
În 75-90% din cazuri, infecția urinară este provocată de bacteria E. coli. Este și motivul pentru care, atunci când există simptome, medicul prescrie antibiotic fără să solicite o urocultură în prealabil.
Actualmente, antibioticele la care se apelează în infecțiile urinare simptomatice sunt:
Nitrofurantoin
Nitrofurantoinul este eficient în cele mai multe infecții urinare. Deoarece rezistența bacteriilor la nitrofurantoin este minimă, acesta este antibioticul la care se apelează ca prima opțiune.
Nitrofurantoinul este prescris pentru 5 zile.
Trimetoprim/ Sulfametoxazol
Trimetoprim/ Sulfametoxazol este o combinație de 2 antibiotice. Este folosită în infecții urinare, dar rezistența bacteriilor este în creștere.
Tratamentul infecției urinare cu această combinație de antibiotice durează 3 zile.
Trimetoprim/ Sulfametoxazol nu poate fi administrat celor cu alergie la sulfonamide.
Fosfomicina
Fosfomicina este un alt antibiotic preferat în infecțiile urinare datorită rezistenței bacteriene mici.
Fosfomicina se folosește doar când primele 2 opțiuni nu se pot utiliza dintr-un motiv sau altul (alergie, rezistență).
Antibioticul este sub formă de pudră și se administrează după ce se dizolvă în apă. Este necesară o singură doză pentru tratarea infecției urinare.
Se mai folosesc fluorquinolonele în infecții urinare?
Da, fluorquinolonele (ciprofloxacin, ofloxacin, norfloxacin, levofloxacin) se folosesc încă, dar numai atunci când variantele de tratament de mai sus nu pot fi indicate. Motivul este apariția unei rezistențe tot mai mari a bacteriilor la această clasă de antibiotice.
Toate infecțiile urinare necesită tratament cu antibiotice?
Antibioticele se folosesc totdeauna dacă infecția urinară provoacă simptome: urinare frecventă cu senzație de usturimi, arsuri sau durere.
Necesitatea antibioterapiei este justificată de posibila propagare a infecției către rinichi cu apariția pielonefritei.
Dacă la analiza urinei se constată prezența bacteriilor, dar nu există simptome de infecție urinară (bacteriurie asimptomatică), tratamentul antibiotic nu este recomandabil.
Află mai mult ⮕ Infecția urinară. Ghid complet
Este necesară totdeauna urocultura și antibiograma înainte de administrarea antibioticului?
Urocultura urmată de antibiogramă nu este totdeauna indicată înaintea prescrierii unui antibitic pentru infecția urinară.
Dacă este vorba de o simplă cistită, o infecție urinară joasă care nu afectează rinichii, antibioticul poate fi prescris fără antibiogramă. Se alege empiric unul din antibiticele enumerate mai sus.
Este foarte importantă însă recunoașterea semnelor de pielonefrită care înseamnă extinderea infecției la rinichi. Apariția pielonefritei obligă la efectuarea uroculturii și antibiogramei. Tratamentul pielonefritei este cel mai frecvent intravenos și necesită spitalizare.
Există și alte situații în care urocultura se impune:
- infecția urinară la bărbați
- insuficiența renală cronică
- litiaza renală
- diabet
- sarcină
- tratament imunosupresiv
- prezența unei sonde vezicale sau a altui sistem de drenaj urinar
- infecții urinare repetate
- sepsis cu febră și stare generală alterată, dar fără să se poată preciza punctul de pornire a infecției
- preoperator atunci când urmează o intervenție chirurgicală urologică
Află mai mult ⮕ Pielonefrita: semne de infecție la rinichi
Cum alege medicul antibioticele pentru infecții urinare
Când tratează o infecție urinară. medicul alege un antibiotic în mod empiric, respectiv antibioticul care se știe că poate fi eficient împotriva bacteriilor ce provoacă de obicei infecția urinară.
Totodată se iau în calcul diversele alergii posibile.
Urocultura este necesară doar atunci când este nevoie de schimbarea antibioticului ales empiric.
Urocultura cu antibiogramă nu se folosește de la început deoarece necesită minimum 2-3 zile pentru obținerea unui rezultat după care să ne ghidăm.
Citește mai departe…
Infecția urinară. Este contagioasă?
Infecție urinară la femei: 16 reguli de tratament
Infecție urinară și diabet: ce complicații apar?
Infecția urinară la bărbați
Acest simptom semnalează infecția urinară în 83% din cazuri
Bibliografie
- Urine Culture. StatPearls
- Urine Culture. Medscape
- Centers for Disease Control and Prevention. Urinary tract infection.
- Centers for Disease Control and Prevention. About antimicrobial resistance.
