Medicamente obișnuite care afectează diversitatea bacteriilor intestinale

Unele din medicamentele pe care le consumăm zi de zi pentru diverse afecțiuni cronice, pentru durere sau diabet pot modifica diversitatea și numărul bacteriilor intestinale care formează flora intestinală (microbiomul).

Un studiu publicat în Nature Communications, care a analizat impactul medicamentelor comune asupra compoziției și funcției metabolice a bacteriilor intestinale, a arătat că, din cele 41 de clase de medicamente analizate, 19 erau asociate cu modificări ale microbiomului. Cele mai notabile dintre acestea au fost antibioticele, inhibitorii pompei de protoni, laxativele și metformin.

Se știe că antibioticele, antiviralele, antifungicele și antihelminticele elimină agenții patogeni, dar pot, de asemenea, perturba microbiota de la nivelul intestinului, pielii, gurii, plămânilor și tractului genito-urinar.

Ecosistemul format de bacteriile intestinale face parte din sistemul imunitar înnăscut și ajută la echilibrarea inflamației și la menținerea echilibrelor în organism.

Pierderea diversității microbiene modifică interacțiunile dintre specii și disponibilitatea nutrienților, ceea ce poate submina capacitatea de a combate agenții patogeni.

Și la copii microbiota joacă un rol esențial în dezvoltarea sistemului imunitar și a metabolismului, în special în prevenirea unor afecțiuni precum alergiile și obezitatea.

Simptomele disbiozei includ distensia abdominală, flatulența, constipația sau diareea, durerea, oboseala și schimbările de dispoziție.

Când este cauzată de medicamente, disbioza tinde să se amelioreze în mod natural după întreruperea tratamentului.

Clase de medicamente care afectează bacteriile intestinale

Antibioticele

Elimină speciile bacteriene în mod nediscriminatoriu, reduc prezența bacteriilor benefice din intestin și, prin urmare, favorizează creșterea microorganismelor patogene oportuniste.

Inhibitorii pompei de protoni

Inhibitorii de pompă de protoni pot facilita translocarea bacteriilor din cavitatea bucală către intestin și pot afecta funcțiile metabolice ale microbiotei intestinale.

În această clasă de medicamente sunt incluse cele pe care le consumăm frecvent pentru a proteja stomacul dacă avem medicamente mai multe în tratament sau atunci când simțim disconfort gastric.

Exemple: omeprazol, pantoprazol, esomeprazol și altele.

AINS (antiinflamatoarele nesteroidiene)

AINS pot modifica funcția și compoziția microbiotei intestinale, pot favoriza creșterea speciilor patogene pentru că diminuează prezența bacteriilor intestinale benefice, precum Lactobacillus și Bifidobacterium.

Exemple: ibuprofen, naproxen, diclofenac și altele.

Statinele

Studiile pe animale sugerează că tratamentul cu statine (atorvastatina, simvastatina etc) pentru scăderea colesterolului, poate reduce bacteriile benefice și poate crește numărul agenților patogeni intestinali, ceea ce duce la disbioză intestinală.

Este posibil ca utilizarea statinelor să afecteze diversitatea microbiotei intestinale și la om, deși rezultatele variază în funcție de tipul de statină și de contextul clinic.

Antipsihoticele

Unele din antipsihoticele studiate (olanzepina, risperidon, aripiprazol ) pot afecta microbiota intestinală în mai multe moduri, influențând compoziția și diversitatea bacteriană.

Prin urmare, utilizarea acestor medicamente poate duce la modificări metabolice, cum ar fi creșterea în greutate, hiperglicemia, dislipidemia și hipertensiunea arterială.

O altă modificare frecvent observată în practica clinică este constipația indusă de aceste medicamente. Această modificare funcțională poate, de asemenea, genera schimbări în microbiota intestinală.

Imunosupresoarele

Utilizarea imunosupresoarelor, precum corticosteroizii, tacrolimusul și micofenolatul, a fost asociată cu modificări în compoziția microbiotei intestinale.

Disbioza indusă de imunosupresoare poate compromite bariera intestinală și poate duce la infecții oportuniste provocate de agenți patogeni și la complicații post-transplant, cum ar fi respingerea grefei și diabetul post-transplant.

Antidiabeticele orale

Metforminul pare să aibă un efect pozitiv deoarece s-a constatat o abundență crescută de Akkermansia muciniphila. Această bacterie este asociată cu o sensibilitate îmbunătățită la insulină și o reducere a inflamației.

Alte antidiabetice (inhibitorii SGLT2, agoniștii receptorului GLP-1) modulează, de asemenea, microbiomul, însă impactul clinic este încă în curs de elucidare.

Bine de știut
Persoanele în vârstă, pacienții cu multiple comorbidități (cum ar fi diabetul, boala cronică de rinichi sau imunosupresia), cei aflați sub polimedicație și persoanele cu afecțiuni gastrointestinale preexistente sunt cei mai susceptibili la modificările microbiomului intestinal.

Sfaturi practice pentru protejarea bacteriilor intestinale când consumăm medicamente

1. Utilizarea celei mai mici doze eficiente și a celei mai scurte durate posibil, cu reevaluarea regulată a necesității continuării tratamentului.

Acest aspect este deosebit de important în cazul inhibitorilor pompei de protoni, care sunt frecvent supraprescriși și asociați cu modificări semnificative ale microbiomului și un risc crescut de infecții.

2. Intervenții dietetice, în special aderarea la o dietă mediteraneană sau o dietă bogată în polifenoli, pot contribui la refacerea diversității microbiotei intestinale și la reducerea permeabilității intestinale și a inflamației.

S-a demonstrat că aceste diete cresc bogăția speciilor benefice și îmbunătățesc funcția barierei intestinale.

Includerea alimentelor probiotice și prebiotice pe durata tratamentului și nu numai, are efect benefic asupra bacteriilor intestinale.

3. Evitarea polimedicației inutile și revizuirea tuturor medicamentelor pentru potențialul impact asupra microbiomului, deoarece mai multe medicamente pot avea efecte aditive sau sinergice asupra compoziției microbiene intestinale.

4. Încurajarea activității fizice regulate și evitarea antibioticelor inutile, deoarece și acești factori influențează stabilitatea și reziliența microbiomului.

Citește mai departe…

Probiotice după antibiotice: precauții înainte de consum
Pansament gastric: de ce să nu iei timp îndelungat?
Creierul și intestinul cooperează. Legătura depresiei cu flora intestinală