Creierul și intestinul cooperează. Legătura depresiei cu flora intestinală

Creierul și intestinul cooperează. Există o legătură a depresiei cu flora intestinală (microbiom intestinal) pentru care sunt tot mai multe argumente științifice. Intestinul nostru conține milioane de bacterii și, în același timp, are conexiuni cu milioane de celule nervoase. Scopul principal al cooperării florei intestinale cu celulele nervoase este digestia, dar colateral este influențat felul în care ne simțim. Cu alte cuvinte, dacă suntem fericiți, anxioși sau deprimați, flora intestinală are un rol.

Ideea că bacteriile bune ale florei intestinale ne pot influența sănătatea mintală, inclusiv afecțiuni cum este depresia, este susținută de multe dovezi științifice.

În același timp comunicarea pe această axă creier-intestin este bidirecțională. Sistemul nervos influențează și el flora intestinală și digestia.

De exemplu, pentru anxietate, depresie și afecțiunile din spectru autist, este clar stabilită legătura cu afecțiunile digestive funcționale cum este colonul iritabil.

Serotonina – un mesager chimic prin care creierul și intestinul cooperează

Bacteriile care compun flora intestinală au un rol mult mai extins decât acela de a ajuta la digestia alimentelor. Ele pot influența felul în care gândim și ne simțim sau modul în care facem față la stres.

Serotonina este un mesager chimic de care depinde dispoziția noastră psihică. Acest compus chimic este produs și depozitat în proporție de 90% la nivelul intestinului și 10% în creier.

Serotonina este implicată în funcționarea sistemului nervos și în apariția bolilor neurologice și psihiatrice. În același timp, serotonina joacă un rol crucial în funcționarea intestinului.

Microbiomul intestinal influențează astfel semnalele pe care și le trimit creierul și intestinul, intervin în modificarea tipului de răspuns al creierului la stimulii neuroendocrini și imunologici și explică afecțiunile concomitente digestive și mentale.

Află mai mult ⮕ Depresia: este doar o problemă de chimie?

Flora intestinală și inflamația

Flora intestinală influențează inflamația indiferent unde se manifestă aceasta în corpul nostru. Inflamația, la rândul ei, este legată de apariția a numeroase afecțiuni, inclusiv depresia.

Câteva studii clinice din 2020 au constatat că prezența anumitor tipuri de bacterii în flora intestinală este asociată cu creșterea markerilor inflamatori.

Inflamația este urmată de producerea unor substanțe numite citokine care influențează starea noastră mentală, inclusiv dispoziția psihică.

Află mai mult ⮕ Ce analize medicale depistează inflamația?

Între depresie și flora intestinală există o legătură

De fiecare dată când ne gândim la sănătatea mentală luăm în calcul genetica și stresul. Dar nu sunt singurii factori care ne afectează.

Flora intestinală ar trebui luată în considerare. Microorganismele care o compun ar putea influența starea noastră psihică și modul în care reacționăm la stres.

Studiile clinice pun în evidență o legătură a microbiomului intestinal cu anxietatea. De exemplu, persoanele cu anxietate socială au anumite tipuri de bacterii în compoziția florei intestinale, diferite de persoanele care nu au această tulburare.

Totodată, s-a constatat că un microbiom echilibrat ajută nu doar la digestie, ci ne poate crește rezistența la stres. Persoanele cu o floră intestinală echilibrată au un răspuns emoțional mai bun în situațiile stresante și sunt mai calme.

Sunt tot mai multe dovezi legate și de capacitatea bacteriilor bune de a influența funcțiile cognitive, cum ar fi memoria. Unul din mecanismele luate în calcul este capacitatea bacteriilor intestinale de a se implica în producerea de hormoni și neurotransmițători ce influențează activitatea creierului.

Alegerile noastre influențează creierul și intestinul deopotrivă

Flora intestinală este influențată de numeroși factori. Unii țin de alimentație, alții nu.

Alimentația

Ceea ce mâncăm contează cel mai mult pentru a avea o floră intestinală diversă și pentru favorizarea bacteriilor bune care ne populează intestinul.

Alimentele dense nutritiv ca fructele, legumele, cerealele integrale, dar și alimentele fermentate, favorizează înmulțirea bacteriilor bune de care avem nevoie.

Alimentele procesate, cu exces de zahăr sau sare, au efectul opus. Strică echilibrul florei intestinale.

Anumiți nutrienți participă într-un fel sau altul la reacțiile chimice de producere a serotoninei:

• alimentele prebiotice și probiotice
• fibrele alimentare
• alimentele cu omega 3
• vitamina D
• alimente cu vitamina B6
• alimente cu magneziu

Pe conexiunea creierului cu intestinul se bazează și psihiatria nutrițională care aplică principii de alimentație sănătoasă în tratarea diferitelor afecțiuni psihiatrice.

Stresul

Stresul este un fenomen care implică corpul uman și mintea deopotrivă. În consecință, poate afecta atât sănătatea mintală, cât și procesele fiziologice complexe ale organismului.

Stresul poate influența, de asemenea, evoluția afecțiunilor de altă natură pe care le are o persoană și modul în care aceasta răspunde la un tratament sau altul.

Modul în care răspundem la stres ne deosebește. Ceea ce pentru unii este stresant, pentru alții poate fi ușor de depășit fizic, emoțional și psihic.

În același timp, s-a constatat că stresul conduce și la reducerea semnificativă a diversității bacteriilor bune care ne populează intestinul.

Controlând stresul favorizăm funcționarea optimă a axei creier-intestin.

Alte alegeri care afectează comunicarea creierului cu intestinul sunt excesul de alcool, fumatul sau unele medicamente (mai ales antibiotice).

Citește mai departe…

Tipuri de depresie: semne caracteristice
Simptomele depresiei grăbesc pierderea memoriei
Stresul și durerea de stomac
Flora intestinală: cum ne influențează și cum o influențăm?
Flora intestinală influențează succesul tratamentului pentru cancer