Caută
Acasă Blog Pagina 129

Cum aplic la universitate în Germania? Pasul 1. Certificate de limbă

Servus Med
-
0
Cum aplic la universitate în Germania? Pasul 1. Certificate de limbă

cum aplic la universitate în Germania – ghid de aplicare facultate Germania – student in Germania – studenti romani Germania – certificat limba germana pentru aplicare la facultate – consiliere aplicare facultate Germania

Cum aplic la universitate în Germania?
Universitatea. Toți anii de liceu te gândești că vei ajunge aici. Vei da bacalaureatul și vei aplica la o facultate. Dacă alegerea ta este o universitate în Germania, iată ghidul complet al procesului de aplicare. Începem cu informații despre cum se pot obține certificatele de limbă germană și engleză necesare la facultate în Germania.

cum aplic la universitate în Germania

Germania este cea mai populară destinație de studiu în țări non-anglofone.

Dar, ca să aplici la o universitate în Germania, trebuie să te ocupi din timp să obții certificatele care atestă abilitățile de limbă pe care le ai. În paralel, este bine să-ți identifici pasiuni, interese, obiective majore, astfel încât să poți alege un domeniu de studiu la facultate.

Cum aplic la universitate în Germania?

Primul obiectiv pentru o universitate în Germania?

Certificatele de limbă germană

Avem în Romania multe licee cu predare în limba germană. În schimb, nu avem un serviciu specializat de consiliere. Pentru ce? Să informeze tinerii și părinții despre specificul învățământului universitar german, modalitățile de accesare, înscriere și admitere la universitate în Germania.

Importanța acestui demers este dată de cifre obiective care nu lasă loc la nici un fel de interpretări.

Liceele cu predare în limba germană acoperă o mare parte a țării. Se găsesc în București, Brașov, Sibiu, Cluj,  Timișoara, Arad, Bistrița, Deva, Oradea, Reșița, Satu-Mare, Tg.Mureș, Zalău, Sighișoara, Făgăraș, Caransebeș, Lugoj, Mediaș, Sebeș și Vișeul de Sus.

Numărul total al elevilor care învață în limba germană la gimnaziu și în liceu sunt în jur de 3.500. Exact cât o generație de absolvenți dintr-un județ. Deci sunt în joc destinele multor tineri care doresc să își continue studiile la o universitate în Germania.

După cum se știe, la înscrierea la orice universitate din UE este obligatorie deținerea diplomei de bacalaureat. România este membră UE, iar tinerii noștri beneficiază de avantajul de a accesa orice universitate din UE. Condiția esențială este cunoașterea limbii de predare din orice universitate în Germania, în cazul nostru, limba germană.

În Germania examenul de finalizare a studiilor liceale se numește Abitur. În România singurele licee care oferă această posibilitate sunt numai în București și Timișoara. Elevii români care au Abitur sunt asimilați elevilor germani și au acces fără condiții suplimentare la universitate în Germania.

DSD II – Das Deut­sche Sprach­di­plom der Kul­tus­mi­nis­ter­kon­fe­renz Stufe II 

Ceilalți elevi din liceele cu predare în limba germană au posibilitatea să obțină DSD II – Das Deut­sche Sprach­di­plom der Kul­tus­mi­nis­ter­kon­fe­renz Stufe II. Acesta este unul din cele mai importante certificate de limbă germană. 

Este un examen complex prin care se atestă cunoașterea limbii germane la nivel C1 sau B2. Acestea reprezintă un nivel înalt dacă ne gândim că nivelul maxim pentru un vorbitor nativ în UE este C2. Obținerea acestui atestat devine esențială deoarece reprezintă condiția obligatorie de acces în orice universitate în Germania.

Cum aplic la universitate în Germania?

Alte variante acceptate

Alte variante acceptate de universitățile germane sunt certificatele TestDAF sau Goethe Zertifikat C2. Aceste atestate de limbă germană disponibile în Romania prezintă, în schimb, câteva mari dezavantaje:

-Se pot obține după testarea efectuată numai în București, Brașov, Cluj, Iași, Sibiu și Timișoara.

-Reprezintă un examen standard de limbă format din 4 probe. Verifică numai abilitățile de înțelegere după citire și ascultare și abilitățile de exprimare verbală și în scris.

-Pot fi mai dificile decât DSD II deoarece nu este acceptat decât nivelul C2.

-Nu reprezintă o garanție că tânărul se poate descurca la particularitățile limbii germane, la audierea cursurilor, în studiul individual sau în pregătirea temelor specifice.

De aceea este recomandabil să se obțină certificatul DSD II care presupune o pregătire mult mai aprofundată. Se întocmește un proiect individual complex și se fac sesiuni de pregătire specifice pe parcursul a doi ani. Acestea, alături de probele de aptitudini, conferă cunoștințe de limbă mult mai apropiate de cerințele limbajului academic real din orice universitate în Germania.

Seriozitatea și rigurozitatea acestui atestat sunt girate de supervizarea directă efectuată de consilieri pe probleme de educație din ambasada și consulatele germane din România. Ei au în aria de responsabilitate câte o zonă geografică bine delimitată.

Cum aplic la universitate în Germania?

Cerințe suplimentare la universitate în Germania? Certificatele de limbă engleză

O parte din specializări solicită cunoștințe de limbă engleză de nivel minim B2, atestate conform normelor educaționale din UE. Cerința este bazată pe 3 considerente principale:

-unele cursuri este necesar să fie comunicate studenților în engleză din cauza specificului academic sau al limbii de comunicare a cadrului didactic

-unele teme necesită studiul unei bibliografii complexe care presupune consultarea de cărți, documente sau publicații în engleză

-orice universitate în Germania are specific internațional cu un mediu academic multicultural unde comunicarea socială solicită cunoștințe de engleză

Nivelul de cunoaștere al limbii engleze se poate certifica printr-o serie de testări acreditate (IELTS, CPE, CAE, FCE, TOEFL). În România sunt organizate de centrele regionale British Council din București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara precum și în centre partenere din alte orașe ale țării.   

Odată obținute certificatele de limbă necesare, poți trece la etapa de alegere a specialității și a universității. Este bine să ai mai multe opțiuni, pentru ca, odată ce vei primi rezultatele, să ai de ales. Nu trebuie uitat faptul că, la 18 ani, este destul de dificil uneori să decizi ce profesie ai vrea să ai. Sunt puțini cei care știu clar acest lucru. Dar poți identifica între pasiunile și interesele tale, ce ai vrea să studiezi pentru o perioadă.

AICI:   Cum aplic la Universitate în Germania? Pasul 2 – Alegerea facultății

Testare Anticorpi dupa vaccinul COVID-19: cum interpretăm?

Dr. Corina Golovei
-
0
Testare Anticorpi dupa vaccinul COVID-19: cum interpretăm?

Sunt multe întrebări care apar după ce ne-am vaccinat. A fost eficient vaccinul pentru COVID-19? Ce trebuie să arate o testare anticorpi după vaccinarea anti-COVID? Ar trebui să verificăm anticorpii după vaccin? Ce tip de anticorpi sunt testați?

Ce arată cele mai multe analize de testare anticorpi?

Cele mai multe teste operează cu proteine purificate, adică fragmente ale virusului SARS-CoV-2.
Sunt detectați anticorpii pe care organismul îi formează împotriva acestor proteine.

Majoritatea testelor folosesc:
■ proteina spike
■ proteina nucleocapsidei

Dacă ne infectăm cu SARS-CoV-2, organismul nostru formează anticorpi împotriva multor proteine ale virusului, nu doar proteina nucleocapsidei și proteina spike.
S-a observat că anticorpii anti-nucleocapsidă apar după infecția cu SARS-CoV-2, dar nu apar după vaccinare.

Dacă nu am făcut boala COVID-19 și doar ne-am vaccinat, anticorpii formați sunt doar anticorpi anti-proteina spike.
Asta pentru că vaccinurile utilizate până acum declanșează formarea de anticorpi doar împotriva acestei proteine spike.

Ceea ce este logic să testăm după vaccinare cu vaccinul Pfizer, Moderna sau Oxford-Astra Zeneca sunt anticorpi anti-proteina spike.

Testare anticorpi: ce sunt anticorpii neutralizanți?

Anticorpii se pot atașa de virus. Dar nu există garanția că vor anihila virusul și vor preveni infectarea.
Anticorpi neutralizanți sunt considerați doar acei anticorpi care pot preveni infectarea. Care pot anihila virusul.

Testarea pentru anticorpii neutralizanți ar trebui să arate în ce măsură organismul nostru se poate apăra eficient.

Modul în care este măsurată capacitatea de neutralizare diferă de la un test la altul. Unele teste sunt mai sensibile decât altele.
De aceea, este dificil de interpretat o testare a anticorpilor neutralizanți.

Specialiștii nu au putut stabili deocamdată o valoare a anticorpilor neutralizanți la care putem sta liniștiți că nu ne vom îmbolnăvi.

Testare anticorpi: ce sunt testele calitative și cantitative?

Unele teste de anticorpi sunt calitative. Asta înseamnă că primim un rezultat ”pozitiv” dacă anticorpii există. Sau ”negativ” dacă nu există.

Alte teste sunt cantitative. Ne arată o valoare a anticorpilor în sânge.

Deoarece nu cunoaștem încă nivelul de anticorpi care ne asigură protecția la COVID-19, nu are niciun testarea cantitativă.

Testare anticorpi: poți trage o concluzie?

Trebuie așteptat să treacă 2 săptămâni de la prima doză și 2 săptămâni după rapel pentru a face un test de anticorpi.

Dar, nu există momentan nicio recomandare de interpretare a rezultatelor.
Nu știm la ce valoare a anticorpilor ne putem considera protejați.
Indiferent dacă anticorpii au apărut după boală sau după vaccinare, niciun rezultat nu ne garantează protecția.
Nici nu o infirmă.

Totuși, este extrem de rară situația în care anticorpii nu se formează deloc după vaccinare.
De obicei, persoanele cu imunosupresie pot avea această evoluție.

Protecția față de COVID-19 înseamnă mai mult decât anticorpi

Vaccinul anti-COVID poate oferi protecție fără să observăm acest lucru la o testare anticorpi.

În afară de anticorpi, sistemul nostru imunitar produce o imunitate cu celule T.
Limfocitele T care recunosc virusul nu-l pot neutraliza. Infecția se produce. Dar celulele T vor ajuta la eliminarea cât mai rapidă a virusului postinfecție.

Limfocitele T sunt cele care pot scurta durata și severitatea bolii.
Dar, acest tip de imunitate nu este detectabilă la testele de anticorpi.

VACCIN ANTI-COVID: răspunsuri de la specialiști

Testarea anticorpilor: ce este de reținut?

■ Testele care indică anticorpi anti-proteina spike, indică imunizarea după vaccin.
Dar nu se cunoaște valoarea necesară pentru a ne considera protejați de infectări viitoare.

■ Anticorpii neutralizanți pe care îi măsoară unele teste:
-pot fi anticorpi după vaccin
-pot fi anticorpi după boală

Nici pentru anticorpii neutralizanți nu se cunoaște valoarea la care suntem protejați de infecția COVID-19.

■ În afară de anticorpi, organismul dezvoltă imunitatea prin limfocite T. Aceasta nu poate fi măsurată de testele pentru anticorpi.

Momentan sunt prea multe necunoscute privind testarea anticorpilor.
De aceea, specialiștii nu recomandă efectuarea testării pentru verificarea imunității după vaccin.

■ Este bine să ne vaccinăm pentru a evita formele severe de boală.
Chiar dacă infectarea se va produce scopul este atins prin evitarea formelor severe de boală cu internare în ATI.

Cât timp durează imunitatea după COVID-19?

Bibliografie:
Centers for Disease Control and Prevention. Vaccines & Immunization
Centers for Disease Control and Prevention. CDC seasonal flu vaccine effectiveness studies. Updated December 11, 2020.
Antibody Testing After Getting the COVID-19 Vaccine: What to Know If You’re Immunocompromised

Student la Viena. Certificat de limba germană (etapa I)

Servus Med
-
0
Student la Viena. Certificat de limba germană (etapa I)

CUM APLIC LA UNIVERSITATE ÎN VIENA:
Etapa 1 – Certificat de limba germană

Universitatea. Toți anii de liceu te gândești că vei ajunge aici. Vei da bacalaureatul și vei aplica la o facultate. Dacă alegerea ta este o universitate în Viena, iată ghidul complet al procesului de aplicare.

Etapa 1 a procesului de aplicare îți explică modul în care se pot obține certificatele de limbă germană.

Cum aplic la Universitate în Viena?

Viena a devenit o importantă destinație de studiu pentru tinerii absolvenți de liceu din România.

Dar trebuie să te ocupi din timp să obții certificatul care atestă abilitățile de limbă germană.

Avem în România multe licee cu predare în limba germană, dar nu avem un serviciu specializat de consiliere.

La ce ar fi util? Să îi informeze pe tineri și pe părinți despre specificul învățământului universitar din Austria. Adică despre modalitățile de accesare, înscriere și admitere.

Importanța acestui demers este dată de cifre obiective care nu lasă loc la nici un fel de interpretări. 

Liceele și scolile cu predare în limba germană acoperă o mare parte a țării. Ele se găsesc în București, Brașov, Sibiu, Cluj,  Timișoara, Arad, Bistrița, Deva, Oradea, Reșița, Satu-Mare, Tg.Mureș, Zalău, Sighișoara, Făgăraș, Caransebeș, Lugoj, Mediaș, Sebeș și  Vișeul de Sus.

Numărul total al elevilor care învață în limba germană la gimnaziu și liceu sunt în jur de 3.500. Exact cât o generație de absolvenți dintr-un județ. Este vorba despre destinele multor tineri care doresc să își continue studiile la o universitate în Viena.

După cum se știe, la înscrierea la orice universitate din UE este obligatorie deținerea diplomei de bacalaureat. Întrucât România este membră UE, tinerii noștri beneficiază de avantajul de a putea accesa orice universitate din UE.

În Austria examenul de finalizare a studiilor liceale se numește Matura. În România nu există licee care să ofere posibilitatea de a susține examenul pe model austriac pentru Matura.

Primul obiectiv pentru o universitate în Viena? Certificatul de limbă germană

Condiția esențială de acces într-o universitate în Viena este cunoașterea limbii germane.

Elevii romani din liceele cu predare în limba germană au posibilitatea să obțină certificatul de limbă germană DSD II. Aceasta înseamnă Das Deut­sche Sprach­di­plom der Kul­tus­mi­nis­ter­kon­fe­renz Stufe II.

DSD II presupune un examen complex prin care se atestă cunoașterea limbii germane la nivel C1 sau B2. Acestea reprezintă un nivel foarte înalt dacă ne gândim că nivelul maxim pentru un vorbitor nativ în UE este considerat C2.

Obținerea acestui atestat este o condiție obligatorie deoarece reprezintă biletul de intrare la universitate în Viena.

Cum aplic la Universitate în Viena?

Alt certificat de limba germană acceptat

Alte variante acceptate de universitățile austriece sunt certificatele TestDAF sau Goethe Zertifikat C1. Acestea sunt două atestate de limbă germană disponibile în România care, în schimb, prezintă câteva mari dezavantaje:

-se pot obține după testarea efectuată numai în București, Brașov, Cluj, Iași, Sibiu și Timișoara

-reprezintă un examen standard din 4 probe care verifică numai abilitățile de înțelegere după citire și ascultare și de exprimare verbală și în scris

-nu reprezintă o garanție că tânărul se poate descurca la audierea cursurilor, în studiul individual sau în pregătirea temelor specifice

De aceea este recomandabil să se obțină certificatul DSD II.
Acesta constă în întocmirea unui proiect individual complex și în parcurgerea unor sesiuni de pregătire specifice pe parcursul a doi ani.

Alături de probele de aptitudini, conferă cunoștințe aprofundate mult mai apropiate de cerințele limbajului academic real din universitate.

Seriozitatea și rigurozitatea acestui atestat sunt girate de supervizarea directă a ambasadei Germaniei.

Consilierii germani pe probleme de educație au, în aria de responsabilitate, câte o zonă geografică bine delimitată.

Odată obținută certificarea sau simultan cu pregătirea limbii germane, te poți gândi ce domeniu de studiu să alegi.

Pregătirea din timp a documentelor necesare te va scuti și de stresul inerent oricărui proces de aplicare la facultate.

Pagina următoare

⮕ Student la Viena: documente necesare

Boli inflamatorii intestinale si COVID-19

Servus Med
-
0
Boli inflamatorii intestinale si COVID-19

Boala Crohn și colita ulcerativă sunt boli inflamatorii intestinale considerate boli autoimune. De multe ori necesită tratament imunosupresor, care poate crește riscul de infecție.Sunt mai expuse persoanele cu aceste afecțiuni de a se infecta cu SARS-CoV-2? Ce măsuri de precauție trebuie luate? Trebuie oprit tratamentul cu medicamente imunosupresoare? Care sunt recomandările de vaccinare anti-COVID?

COVID-19 este afecțiunea provocată de noul Coronavirus SARS-CoV-2. Simptomele predominante sunt febră, tuse și insuficiență respiratorie (dificultăți de respirație).

Mai puțin frecvent (4-6% din cazuri) apar însă și manifestări digestive: diaree, greață, vomă.

Simptomele digestive pot însemna și o recădere a bolii intestinale. De aceea, persoanele cu boala Crohn sau colita ulcerativă este necesar să fie avizate și informate.

Ce legătură este între bolile inflamatorii intestinale și COVID-19?

• Boala Crohn face parte, împreună cu colita ulcerativă, din bolile inflamatorii intestinale.

Cauza lor rămâne necunoscută până acum, dar se știe că simptomele sunt provocate de un răspuns exagerat al sistemului imunitar la bacteriile prezente în mod normal în intestin. Reacția apare la persoane predispuse genetic și cu concursul a mai multor factori de mediu.

• Coronavirus pătrunde în celule după ce se fixează pe receptorii celulari ACE-2. Acești receptori se găsesc pe suprafața mai multor celule din organism printre care sunt și celulele tractului gastrointestinal (intestin subțire și colon).

În plus, numărul receptorilor ACE-2 este crescut la nivelul intestinului inflamat.

Aceste constatări ale specialiștilor au dus la ideea că intestinul inflamat din boala Crohn și colita ulcerativă ar putea constitui o poartă de intrare foarte favorabilă virusului.

➡ Boala autoimună: o complicație posibilă după COVID?

Există un risc mai mare de a face COVID-19 pentru persoanele cu boli inflamatorii intestinale?

Un studiu publicat în Journal of Chron’s and Colitis în 2020 a concluzionat că persoanele cu boli inflamatorii intestinale nu au un risc mai mare de a face COVID-19 decât populația generală.

Trebuie totuși avut în vedere tratamentul cu efecte imunosupresoare dacă acesta există:

  • corticosteroizi: hidrocortizon, prednison, metilprednisolon
  • imunomodulatoare, care includ metotrexat, azatioprina, 6-mercaptopurina
  • tratamente biologice: infliximab, adalimumab, golimumab, vedolizumab, ustekinumab, tofacitinib

Tratamentul nu trebuie întrerupt pentru că o recădere a bolii crește riscul de a face o formă severă de COVID-19. Mesalamina nu crește riscul de infecție.

➡ Colita ulcerativă sau RCUH: Tot ceea ce trebuie să știi

Trebuie cerut sfatul medicului privința tratamentului. El ar putea decide:

  • reducerea dozelor de corticosteroizi sau întreruperea tratamentului cu acest tip de medicamente
  • amânarea unei doze de medicament imunosupresor
  • nu va recomanda începerea unui nou tratament imunosupresor sau creșterea dozelor în această perioadă

Decizia medicului va fi influențată și de eventuala boală COVID-19 confirmată printr-un test pozitiv.

➡ Diferența între boala Crohn și colita ulcerativă

La ce trebuie să fie atente persoanele cu boli inflamatorii intestinale?

1.Boala Crohn și colita ulcerativă evoluează cu perioade de acalmie și recăderi

Recăderea bolii înseamnă reapariția simptomelor digestive. Dar, în contextul pandemiei cu Coronavirus, simptomele digestive pot însemna și o infecție COVID-19.

Medicul trebuie contactat cât mai repede după ce ați observat apariția semnelor digestive: lipsa apetitului, greață și vărsături, diaree.

➡ Boala Crohn: Tot ceea ce trebuie să știi

2. Dacă tratamentul pentru boala inflamatorie de colon cuprinde medicamente imunosupresoare:

  • evitați să părăsiți locuința nejustificat
  • feriți-vă de aglomerație
  • solicitați ajutorul cuiva pentru cumpărături
  • efectuați cu atenție igiena mâinilor și evitați să atingeți gura, ochii și nasul
  • faceți provizii de medicamente pentru a nu fi necesar să vă deplasați prea frecvent la farmacie
  • respectați calendarul de vaccinare pentru persoane imunodeprimate (vezi mai jos)

Informați-vă din surse de încredere pentru a putea preveni cât mai eficient infectarea.

3. Atenție la simptomele respiratorii ale COVID-19

Dacă urmați tratament imunosupresor, febra poate să nu apară chiar dacă v-ați infectat cu SARS-CoV-2.

Dacă observați tuse, oboseală, dificultăți de respirație, nu trebuie așteptată febra pentru a apela la ajutorul medicului.

➡ Varianta Delta: Ce simptome are?

4. Intervențiile chirurgicale sau endoscopia

Dacă sunt indicate și erau stabilite pentru această perioadă, este recomandată amânarea intervențiilor chirurgicale sau a endoscopiilor.

Dacă este vorba despre o intervenție chirurgicală de urgență, înaintea operației trebuie lămurit dacă există o infecție cu SARS-CoV-2: hemoleucogramă, teste serologice (IgG, IgM), RT-PCR și eventual computer tomografie.

➡ Colita ulcerativă: Când este indicată operația?

5. Atenție sporită la prevenție dacă faceți parte din una dintre categoriile de risc de mai jos:

  • boală inflamatorie intestinală (boală Crohn sau colita ulcerativă) și tratament imunosupresor
  • boală inflamatorie intestinală și diabet, hipertensiune concomitente
  • boală inflamatorie intestinală și vârsta peste 65 ani
  • boală inflamatorie intestinală și sarcină concomitent
  • boală inflamatorie intestinală și malnutriție sau fază acută a bolii

Vaccinul anti-COVID pentru persoane cu boli inflamatorii intestinale

Recomandările actuale (decembrie 2021) referitoare la vaccin sunt bazate pe studii clinice și dovezi științifice.

• Vaccinul Pfizer-BioNTech: necesită 2 doze, a doua la 21 de zile după prima. Pentru persoane imunodeprimate, a treia doză este recomandată la 28 de zile după a doua.

• Vaccinul Moderna: necesită 2 doze, a doua la 28 de zile după prima. Pentru persoane imunodeprimate, a treia doză este recomandată la 28 zile după a doua.

• Vaccinul Johnson & Johnson: necesită o singură doză. Doza booster se ia în considerare la 2 luni după prima doză.

Recomandările privind vaccinul AstraZeneca:

  • este preferabil să nu fie folosit la persoane sub 40 ani din cauza riscului de tromboze
  • bolile inflamatorii intestinale sunt însoțite de un risc ușor crescut de a face cheaguri de sânge
  • dacă intenționezi să te vaccinezi cu AstraZeneca discută cu medicul gradul de risc

➡ Vaccinul antiCOVID: Ce trebuie să știi înainte de vaccinare?

Cum se procedează cu tratamentul dacă ai COVID-19?

Medicul care conduce tratamentul pentru boala inflamatorie intestinală trebuie contactat dacă ai COVID-19 și ai simptome.

Recomandările actuale sunt:

  • aminosalicilații (mesalamina și altele) pot fi continuați
  • antibioticele pentru boala Crohn pot fi continuate
  • tratamentele cu administrare rectală (supozitoare sau clisme cu mesalamina, budesonid) pot fi continuate
  • budesonid oral poate fi continuat
  • corticosteroizii oral: trebuie reduse dozele sau întrerupți dacă este posibil
  • imunomodulatoare (azatioprina, metotrexat, tacrolimus) trebuie întrerupte
  • tratamentul cu tofacitinib, ozanimod trebuie întrerupt
  • tratamente biologice (adalimumab, certolizumab, infliximab) trebuie întrerupte
  • ustekinumab trebuie întrerupt
  • vedolizumab trebuie întrerupt

Întreruperea oricărui tratament trebuie făcută cu acordul medicului gastroenterolog care este la curent cu ultimele ghiduri clinice.

Conduita este diferită dacă ești testat pozitiv, dar nu ai simptome.

Pagina următoare

➡ Vaccinare, Infecție sau ambele: Ce protecție ai față de COVID?

Surse

ASPIRINA pentru COVID-19: studiu clinic

Dr. Corina Golovei
-
0
ASPIRINA pentru COVID-19: studiu clinic

Studiu clinic: Aspirina în doze mici, administrată pacienților cu COVID-19, poate reduce riscul de a fi admis în ATI cu intubație și ventilație mecanică. Deci reduce riscul de forme severe și scade mortalitatea.

Studiul a apărut în Anesthesia&Analgesia, una din revistele medicale prestigioase. Concluziile studiului necesită încă cercetări suplimentare, dar aspirina merită luată în calcul deja.

Ce se știe sigur?

Infecția cu SARS – CoV – 2 (COVID-19) poate provoca agregarea trombocitelor și formarea de trombi (cheaguri de sânge) care să afecteze funcționarea diferitelor organe.

Embolia pulmonară (în procent mare letală) este cea mai frecventă complicație tromboembolică la pacienții cu COVID-19.

S-a observat că peste 30% din persoanele care ajung internate în ATI cu COVID-19 fac complicații legate de tromboze.

Riscul este mare chiar și la tinerii fără comorbidități.

Din acest motiv tratamentul standard pentru COVID-19 include doze profilactice de heparină.

Ce au constatat cercetătorii referitor la Aspirina pentru COVID-19?

∎ s-a analizat evoluția a 412 pacienți cu COVID-19 internați în spital
∎ dintre aceștia
-314 nu au luat doze mici de aspirină zilnic
-98 de pacienți au luat doze mici de aspirină zilnic, chiar și înainte de internare

∎ mai mult de 50% din pacienții fără aspirină au ajuns să fie internați în ATI cu forme severe;
dintre aceștia: 48% au necesitat ventilație mecanică pentru a putea respira

sau, altfel spus,

∎ 57 din pacienții fără aspirină au necesitat intubație și numai 6 din cei cu aspirină

Studiul a putut concluziona că persoanele care luau zilnic doze mici de aspirină (81 mg), prescrisă pentru protecția cardiovasculară, au necesitat mai rar intubație și ventilație mecanică.

Aspirina este un medicament ieftin și la îndemână și nu trebuie să fii spitalizat ca să poți primi aspirină. În plus, la doze mici (81 mg), efectele adverse ale aspirinei sunt extrem de reduse.

Ce înseamnă intubație și ventilație mecanică?

Infecția cu SARS – CoV – 2 este o infecție respiratorie. Evoluția ei se poate complica cu pneumonie și insuficiență respiratorie, în ciuda tratamentului actual.

Insuficiența respiratorie semnifică situația în care respirația nu face față pentru a asigura aportul de oxigen necesar organismului.

În formele medii-severe de COVID-19 este necesară administrarea de oxigen suplimentar.

Uneori este suficientă administrarea oxigenului printr-o mască facială. Alteori este nevoie de intubație.

Intubația este o manoperă specifică anesteziei și terapiei intensive. Este o manoperă salvatoare de viață.
Constă în introducerea unui tub de plastic printre corzile vocale, în trahee. Tubul poate fi conectat ulterior la un aparat de ventilație mecanică. Aparatul va prelua efortul respirator al bolnavului, va efectua mișcările de inspir-expir pe care bolnavul epuizat nu le mai poate efectua.

Scopul este obținerea unei cât mai bune oxigenări până ce organismul și tratamentul reușesc să stăpânească infecția.

Aspirina pentru COVID-19: cum poate ajuta?

Aspirina se opune formării de cheaguri sanguine (trombi) deoarece oprește trombocitele de a se agrega (alipi) una de cealaltă. Acesta este mecanismul prin care aspirina ar putea fi utilă în COVID-19, infecția fiind recunoscută pentru riscul mare de apariție a trombilor sanguini.

Având în vedere riscul de sângerare al aspirinei, este util sfatul medicului de familie înainte de a decide să luăm aspirina preventiv.

Totodată, logic este să prevenim mai întâi infecția prin respectarea măsurilor de protecție momentan și prin vaccinare ulterior. Și apoi să luăm în calcul prevenirea complicațiilor cu aspirină.

cheag de sânge sau tromboza: cum îți salvezi viața?

IMUNITATEA dupa COVID-19: cât timp durează?

Dr. Corina Golovei
-
0
IMUNITATEA dupa COVID-19: cât timp durează?

∎ Un studiu clinic din noiembrie 2020 susține că imunitatea după infecția COVID-19 durează, în medie, 5 luni
∎ Imunitatea se calculează după numărul de anticorpi și majoritatea persoanelor incluse în studiu au avut concentrații moderate-crescute de anticorpi
∎ În ciuda acestor rezultate, este în continuare importantă purtarea măștii și spălarea corectă a mâinilor.

Durata imunizării după infecția cu noul coronavirus COVID-19 este subiect de dezbatere încă de la descoperirea virusului. Unele studii au raportat imunitatea ca inexistentă, altele au susținut o imunizare de 3-4 luni după vindecare.

Noul studiu publicat în Science de cercetătorii de la Mount Sinai Health System susține că imunizarea ar putea dura până la 5 luni. Studiul a inclus 30000 de persoane care au avut infecția COVID-19.

Ce este important pentru noi?
∎ Dacă am avut COVID-19 și ne-am vindecat, am putea fi în siguranță pentru o perioadă de 5 luni.
∎ Dar, nu toate persoanele infectate dezvoltă suficienți anticorpi.
∎ De aceea, protecția cu mască este în continuare importantă.

De unde știu dacă am imunitatea dupa COVID-19?

Imunitatea este măsurată prin numărul sau titrul de anticorpi prezenți într-o probă de sânge.
Anticorpii sunt proteine produse de sistemul imunitar ca răspuns la infecția virală.

Anticorpii au o structură special destinată care le permite legarea de un anumit tip de virus sau bacterie pentru a le distruge. Alte tipuri de anticorpi memorează structura virusului pentru a-l putea recunoaște altădată.

Sunt anticorpi pe care îi dezvoltăm față de răceala obișnuită, față de gripa sezonieră, față de boala Lyme, etc. Anticorpii produși împotriva unui ”agresor” nu pot acționa împotriva altui agresor.

Totuși, nu toate persoanele răspund la fel la infecție. Numărul de anticorpi produși depinde de severitatea infecției: formă ușoară, moderată sau severă.

Titrul de anticorpi este un raport între sânge și diluant.
În studiul efectuat:
∎ Se consideră un titru moderat de anticorpi raportul 1:320
∎ Se consideră un titru crescut de anticorpi între 1:960 și 1:2880

Titrurile de anticorpi sunt cu atât mai mari și durează cu atât mai mult cu cât persoana este mai simptomatică.
Deci pacienții cu forme medii-severe care se vindecă au o imunitate de durată mai lungă.
Dimpotrivă, cei cu forme ușoare pot să dezvolte un număr mic de anticorpi și să dobândească imunitate pe o perioadă mult mai scurtă sau deloc.

Titrul de anticorpi pe care îi avem după infecția COVID-19 este măsurat de testarea pentru anticorpi la COVID-19.

Imunitatea dupa COVID-19

Ce trebuie să știm despre testul pentru anticorpi la COVID-19?

∎ testul pentru anticorpi anti-Coronavirus are ca scop depistarea unei infecții trecute COVID-19
∎ testul de anticorpi se efectuează dintr-o probă de sânge
∎ majoritatea testelor pot detecta anticorpii care apar la 11-18 zile după expunerea la noul Coronavirus
∎ dacă testarea se face mai devreme decât acest interval este posibil un rezultat fals-negativ

Ce rezultat putem primi la testul de anticorpi pentru COVID-19?

Testul de anticorpi poate fi un test rapid, recoltat din deget sau un test efectuat dintr-o probă de sânge venos.

∎ rezultat pozitiv înseamnă că ai avut infecție COVID-19 atestată de prezența de anticorpi IgG și/sau IgM
∎ rezultat negativ înseamnă înseamnă că:
-fie nu ești infectat
-fie te-ai testat prea devreme și organismul nu a reușit încă să producă anticorpi
Pentru COVID-19 se estimează că anticorpii apar între 1-3 săptămâni de la infecție
∎ rezultat neconcludent înseamnă că:
-fie te-ai testat prea devreme (nu au apărut anticorpi)
-fie a apărut o eroare de laborator
Acest rezultat recomandă repetarea testului.

Ce diferență este între testul pentru anticorpi și testul PCR?

Testul pentru anticorpi detectează dacă am avut infecția, în timp ce testul PCR detectează o infecție COVID-19 care este în curs.

Testul pentru anticorpi nu detectează virusul în sine, ci reacția organismului la o infecție COVID-19 care a trecut.

Ce este important pentru noi?
∎ testul pentru detectarea anticorpilor nu are utilitate pentru a afla dacă astăzi ești infectat COVID-19
∎ imunitatea dupa COVID-19 depinde de numărul de anticorpi pe care i-a produs sistemul nostru imunitar
∎ numărul de anticorpi produși în timpul bolii depinde de forma de boală: ușoară, medie sau severă
∎ respectarea măsurilor de protecție este indicată în continuare în condițiile în care nu știm dacă am format sau nu anticorpi
∎ vaccinarea anti-COVID va asigura o imunizare mai sigură și pe o durată de timp mai lungă, foarte probabil până la 1 an

➤➤➤ Prevenire covid-19 – alimente, vitamine, suplimente

Sursa:
– Science. Robust neutralizing antibodies to SARS-CoV-2 infection persist for months. 28 Oct 2020
-John Hopkins University Center for Health Security. Serology-based tests for COVID-19. Updated May 5, 2020.
– J Arthroplasty. Understanding antibody testing for COVID-19. 2020

Vaccin anti-COVID cu ARN mesager: cum acționează?

Dr. Corina Golovei
-
0
Vaccin anti-COVID cu ARN mesager: cum acționează?

∎ Un vaccin bazat pe ARN mesager (mARN) are același scop ca și vaccinurile tradiționale, dar acționează diferit
∎ vaccinurile tradiționale inoculează în organism o formă atenuată a virusului sau a bacteriei față de care se dorește imunizarea
∎ vaccinul antiCOVID-19 dezvoltat de Pfizer-BioNTech și vaccinul Moderna folosesc tehnica bazată pe mARN pentru a obține imunizarea
∎ vaccinurile Pfizer-BioNTech sau Moderna nu pot cauza boala COVID-19; nu ne putem infecta de la vaccin

vaccin anticovid

Vaccin anti-COVID-19 bazat pe ARN mesager: cum acționează?

Vaccinurile tradiționale aduc în organism proteine produse de virusuri sau bacterii (de obicei variante atenuate, adică mai slabe ale acelor virusuri sau bacterii).

Așa se întâmplă, de exemplu, cu vaccinul pentru pojar, rubeolă, oreion sau vaccinul antipneumococic.

Când primim aceste vaccinuri, în organism sunt introduse forme atenuate (mai slabe) ale virusurilor care produc pojar sau rubeolă sau oreion.

Odată introduse în organism prin vaccinare, sistemul nostru imunitar începe să producă anticorpi.

Anticorpii acționează asemenea unor soldați. Se luptă cu virusul sau bacteria încercând să le anihileze, să le distrugă. Și în cea mai mare parte a situațiilor reușesc. Vom face, poate, o formă de boală, dar va fi asimptomatică sau cu simptome ușoare. Asta înseamnă că suntem imuni.

Află mai mult ⮕ Ce înseamnă să ai imunitate?

Vaccinul antiCOVID-19 bazat pe ARN (acid ribonucleic)

∎ are același scop ca și vaccinul tradițional, dar acționează diferit

∎ nu se introduce în corp virusul (SARS-CoV2 sau alt virus), ci se introduce o porțiune de ARN (acid ribonucleic)

∎ ARN mesager reprezintă codul unei proteine a virusului SARS-CoV-2

∎ odată pătruns în celulele noastre ARN mesager va determina producția proteinei virale. Față de această proteină sistemul nostru imunitar începe să producă anticorpi.

∎ la un contact ulterior al organismului nostru cu virusul SARS-CoV-2 suntem pregătiți: anticorpii produși la vaccinare vor anihila virusul.

Studiile științifice de până acum au arătat că acest vaccin ne poate face imuni la virusul SARS-CoV2 pe o perioadă de timp îndelungată și că este un vaccin sigur.

Vaccinul antiCOVID-19 produs de Pfizer-BioNTech și cel produs de Moderna au la bază această tehnică.

Eficiența declarată și care urmează a fi demonstrată în practică este de:
-95% pentru vaccinul Pfizer-BioNTech
-94% pentru vaccinul Moderna

În plus vaccinul Moderna susține o protecție de 100% față de formele severe de COVID-19.

Aceste vaccinuri se bazează deci pe copierea codului genetic al unei proteine a virusului și nu necesită introducerea virusului în corp pentru a ne imuniza.

Mecanismul de acțiune al ARN mesager seamănă foarte mult cu operațiunea ”Copy-Paste” pe care o facem frecvent la computer.

ARN mesager face ”Copy” al codului unei proteine virale. Vaccinarea face ”Paste”, organismul preia codul și produce anticorpi.

ARN mesager intră în celulele organismului nostru și va conduce la producerea de anticorpi.

Dar ARN-ul viral nu poate fi integrat în materialul nostru genetic. ARN dispare după un timp, după ce a generat răspunsul imun. Nu rămâne în organismul nostru.

Cât este de sigur vaccinul antiCOVID?

Vaccinul bazat pe ARN mesager poate suferi modificări chimice în procesul de manufacturare. Aceste modificări pot influența stabilitatea și deci eficiența mARN.

Particulele de mARN sunt încapsulate în nanoparticule de lipide pentru a fi protejate și a ajunge să-și facă efectul.

ARN mesager pătrunde în celulă și comandă producția unor proteine. Față de aceste proteine sistemul nostru imunitar va produce anticorpi.

Ulterior, după ce mARN și-a îndeplinit rolul, o enzimă numită ribonuclează degradează mARN pe care l-am primit prin vaccinare.

ARN mesager nu poate pătrunde în nucleul celulelor noastre unde se află materialul nostru genetic (ADN). Deci nu poate influența materialul genetic. Nu sunt riscuri de modificări genetice după vaccinul bazat pe tehnica ARN.

Vaccinul antiCOVID-19 bazat pe ARN mesager a fost autorizat de FDA (Food and Drug Administration) din SUA și de Agenția Europeană a Medicamentului pentru că a dovedit prin studii clinice eficiența și siguranța.

∎ Cele mai frecvente efecte secundare la vaccinare: durere la locul injectării, oboseală, cefalee, dureri musculare, frison, dureri articulare și febră.

Aceste efecte secundare durează câteva zile. Cel mai frecvent efectele secundare apar la administrarea celei de-a doua doze.

Sunt posibile reacții alergice la vaccin, dar specialiștii afirmă că riscul este redus.

Forma extremă a unei reacții alergice este șocul anafilactic.

Din cauza acestor presupuse riscuri alergice, administrarea vaccinului se face în centre unde există posibilități imediate de acțiune pentru rezolvarea anafilaxiei: echipaj medical și dotare tehnică.

Pagina următoare

⮕ Ce trebuie să știi înainte să te vaccinezi pentru COVID?

Surse


Vitamina D pentru COVID-19: este utilă?

Servus Med
-
0
Vitamina D pentru COVID-19: este utilă?

Vitamina D pentru COVID-19: este utilă? Știm de mai multă vreme că este important să evităm lipsa de Vitamina D. Nivelul normal de Vitamina D în sânge este important pentru a menține sănătatea oaselor, echilibrul cardiac și metabolic.

Rolul ei este dovedit și în menținerea funcționării normale a sistemului imunitar. În infecțiile virale, efectul Vitaminei D este de reducere a inflamației.

Un studiu publicat în British Medical journal încă de acum 2 ani a arătat că suplimentarea Vitaminei D la cei cu deficit de Vitamina D, scade cu 70% riscul de apariție a infecțiilor respiratorii.

Acesta este efectul care a fost studiat și în cazul infecției cu SARS-CoV-2, COVID-19 fiind tot o infecție virală.

Deși observațiile sunt în curs, ceea ce s-a constatat până acum este:

-persoanele cu infecții severe COVID-19 au avut și un deficit de Vitamina D încă de la început

-persoanele cu lipsă de Vitamina D au un risc de 8 ori mai mare de a face o formă severă de COVID-19

Ce înseamnă lipsa de Vitamina D?

Determinarea nivelului de Vitamina D (25- hidroxivitamina D) în sânge arată dacă există o lipsă.

Valorile care ne orientează:

  • sub 20 ng/ ml (50 nmol/l) = deficit de vitamina D
  • între 21-29 ng/ ml = insuficiență de vitamina D, adică valori la care să fim atenți
  • peste 20 ng/ ml (50 nmol/ l) este considerată o valoare adecvată pentru sănătatea oaselor; valorile peste 30 ng/ ml nu aduc avantaje suplimentare

Este utilă vitamina D pentru COVID-19?

La persoanele cu forme severe de COVID-19 și lipsă de Vitamina D, valorile în sânge au fost, în general, sub 10 ng/ ml.

Vitamina D poate ajuta în prevenirea infecției virale COVID-19, dar și reducerea riscului unei forme severe.

Chiar dacă facem infecția este preferabil să nu avem și lipsă de Vitamina D. De aceea, trebuie să apelăm la toate variantele de corecție a nivelului sanguin de 25- hidroxivitamina D.

Lipsa de Vitamina D este cel mai frecvent cauzată de lipsa expunerii la soare.

Unii specialiști recomandă expunerea la soare, cel puțin a mâinilor, picioarelor și feței, câte 5-15 min de 3 ori pe săptămână. Cei cu pielea închisă la culoare și persoanele în vârstă au nevoie de o expunere mai prelungită pentru a-și asigura aportul de vitamina D.

Ne putem plimba în parc în zilele însorite, putem alege și varianta de a sta la plajă, dar să nu uităm că:

  • distanțarea socială rămâne încă cea mai sigură metodă de prevenire a infecției cu Coronavirus
  • expunerea la soare nu este recomandată între orele 11- 16 pentru a nu expune pielea efectelor negative ale UVA și UVB

Cremele de protecție solară împiedică refacerea nivelului de Vitamina D.

Alte variante pentru a ne menține nivelul normal de Vitamina D în sânge sunt:

Alimentația

Consumul de produse lactate sau cereale îmbogățite cu vitamina D este o soluție bună care poate compensa absența expunerii la soare; formulele de lapte pentru nou-născuți au asemenea adaos și protejează copiii

Produsele lactate neîmbogățite pot aduce un oarecare aport de vitamina D, dar nu echivalent cu cele cele îmbogățite.

Alte surse de vitamina D: peștele gras, ficatul de pește.

Suplimentele cu Vitamina D pentru COVID-19

Necesarul zilnic de Vitamina D este de 600- 800 UI.

În această perioadă însă, chiar și multivitaminele care aduc un aport zilnic de 1000- 2000 UI Vitamina D sunt indicate de specialiști.

Pagina următoare

⮕ Cum ne dăm seama că avem lipsă de vitamina D?

Surse

COVID-19 și DIABET: la ce să fim atenți?

Dr. Corina Golovei
-
0
COVID-19 și DIABET: la ce să fim atenți?

COVID-19 și diabet: la ce să fim atenți? 80% din pacienții cu forme severe de COVID-19 au cel puțin încă o altă problemă medicală.
Diabetul apare în aproximativ 30% din cazurile grave, din datele de până acum.
Persoanele cu diabet trebuie să-și ia măsuri de precauție suplimentare din două motive:
-sunt mai susceptibile de a face forme severe de COVID-19, cu internare în Terapie intensivă și risc de deces
-ca orice infecție, infecția cu SARS- CoV-2 face diabetul mai greu de controlat și există risc mare de decompensare

Încă nu știm dacă există diferențe de evoluție între cei cu diabet tip 1 și cei cu diabet tip 2. Nici dacă infecția cu Coronavirus evoluează mai ușor la cei cu hemoglobina glicozilată HbA1c sub 7%, decât la cei cu valori peste 10%.

covid-19 și diabet

COVID-19 și DIABET

Măsuri de prevenire a infecției cu Coronavirus

Pentru ceea ce se știe până acum, este rezonabil să considerăm persoanele cu diabet ca având risc crescut de a face o infecție severă cu SARS-CoV-2.

Dacă la diabet se asociază, în plus, și boli cardiace, boli renale sau vârsta avansată, riscul de boală severă crește și mai mult.

COVID-19 și DIABET: sfaturi medicale

1.Măsuri de prevenire speciale pentru diabetici

–menținerea nivelului normal al glicemiei poate ajuta la reducerea riscului de infecție cu SARS-CoV-2, dar și la scăderea riscului de a face o infecție bacteriană suprapusă

De aceea, este recomandabilă autotestarea nivelului glicemiei (din deget), mai frecvent și notarea valorilor pentru a le observa în evoluție.

Sfatul medicului diabetolog pentru ajustarea dozelor de antidiabetice sau de insulină va depinde și de valorile glicemiei pe care i le comunicăm.

-persoanele cu diabet și boli cardiace/ renale concomitente trebuie să colaboreze cu medicul pentru a stabiliza aceste afecțiuni

-atenție la modul de alimentație și la aportul de proteine

Deficitele de nutrienți, minerale și vitamine, în această perioadă nu sunt de dorit. Organismul trebuie să fie la capacitatea maximă de apărare.

–exercițiile fizice fac parte și ele dintre măsurile care susțin sistemul imunitar

Sunt de evitat piscine, săli de gimnastică, dar este recomandat un program de exerciții la domiciliu, practicate constant.

-să ne asigurăm că nu rămânem fără suficiente medicamente antidiabetice sau insulină pentru a nu fi nevoiți să întrerupem tratamentul

Aici: GHID pentru DIABET: cum ținem boala sub control

2.Măsuri generale de prevenire

–spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, lăsând suficient timp săpunului să acționeze; înainte de autoadministrarea insulinei mâinile trebuie atent dezinfectate, ca și suprafața de piele care va fi injectată

-utilizarea soluțiilor pe bază de alcool sau clor pentru dezinfecția mâinilor și a suprafețelor

–să evităm să atingem ochii, nasul și gura cu mâinile neigienizate

–evitarea contactului cu persoanele cu simptome respiratorii

Dacă s-a îmbolnăvit cineva din familie, cel mai înțelept este să ne izolăm în propria cameră și să evităm contactul cu persoana bolnavă.

–respectarea carantinei și a celorlalte măsuri impuse de autorități

COVID-19 și DIABET: sfaturi medicale

Măsuri speciale pentru persoanele cu diabet și infecție COVID-19

–medicul de familie trebuie informat rapid dacă apar simptome specifice COVID-19: febra, tuse, dispariția mirosului sau gustului, dificultăți de respirație

Testarea pentru COVID-19 este utilă în cazul persoanelor cu diabet și simptome respiratorii.

-medicul de familie vă recomandă și pașii de urmat; izolarea la domiciliu pentru 14 zile sau internarea într-o clinică de boli infecțioase va fi dictată de gravitatea simptomelor

Chiar dacă recomandarea este de a rămâne la domiciliu, pe lângă tratamentul simptomatic (paracetamol, hidratare corespunzătoare, inhalații etc), nu trebuie uitat controlul frecvent al glicemiei.

Modificarea dozelor de insulină în funcție de nivelul glicemiei este măsura logică.

-infecția COVID-19 poate reduce apetitul influențând nivelul glicemiei; există, de asemenea, pericolul deshidratării din cauza febrei

Consumul de lichide nu trebuie neglijat.

-precizări despre medicamentele fără prescripție pe care le consumăm frecvent când suntem răciți

Dozele mari de Aspirină și Ibuprofen pot reduce nivelul glicemiei.

OMS nu susține teoria conform căreia Ibuprofen și alte antiinflamatoare nesteroidiene ar influența negativ evoluția bolii COVID-19.

Paracetamolul poate influența valoarea glicemiei citită de aparate: rezultate fals crescute

Multe dintre siropurile de tuse au conținut crescut de zahăr.

-în spital, este recomandată Insulina pentru menținerea nivelului glicemiei și renunțarea la antidiabetice orale.

COVID-19 și DIABET: sfaturi medicale

Care sunt semnele că diabetul este decompensat?

Apariția cetoacidozei diabetice este semnul că nivelul glicemiei nu mai este sub control.

Cetoacidoza diabetică pune viața în pericol și necesită măsuri urgente.

Simptome care anunță cetoacidoza diabetică:
-sete
-gură uscată
-urinare frecventă
-oboseală
-greață, vomă, durere abdominală
-dificultăți la respirație
-respirație cu miros specific de ”mere acre”
-incoerență, confuzie

Citește și: INFECȚIE URINARĂ și DIABET- semne de alarmă

Surse:
-Ritesh Gupta, Amerta Ghosh, Awadhesh Kumar Singh, Anoop Misra: Clinical considerations for patients with diabetes in times of COVID-19 epidemic, Diabetes & Metabolic Syndrome: Clinical Research & Reviews, 2020
– Fang L, Karakiulakis G, Roth M. Are patients with hypertension and diabetes mellitus at increased risk for COVID-19 infection? Lancet Respir Med. 2020. https://doi.org/10.1016/S2213-2600(20)30116-8.
– AACE Position Statement: Coronavirus (COVID-19) and People with Diabetes (Updated March 18, 2020)

Ajută Vitamina C la raceala sau COVID?

Dr. Corina Golovei
-
0
Ajută Vitamina C la raceala sau COVID?

Ne ajută Vitamina C în infecția cu Coronavirus? Este bine să consumăm timp îndelungat suplimente cu acid ascorbic pentru a avea o rezervă la nevoie? Este utilă în caz de răceală sau gripă?

Vom încerca să răspundem cu datele științifice de până acum, deși, cu siguranță, cei ce iubesc suplimentele vor continua să le înghită în ciuda oricăror evidențe.

Efectul antioxidant al Vitaminei C

Efectele benefice ale Vitaminei C în infecții sunt susținute, teoretic, de efectul ei antioxidant.

În ce constă acest efect? Acidul ascorbic neutralizează radicalii liberi care pot degrada materialul genetic al celulelor.

Radicalii liberi sunt molecule instabile care apar în organism în mod natural, ca produs al metabolismului (oxidare) sau prin expunerea la diverse toxice din mediu (aerul poluat, fumul de tutun, radiațiile ultraviolete ș.a.).

Durata de viață a radicalilor liberi este doar o fracțiune de secundă, dar, în acest interval de timp, pot provoca alterarea ADN-ului celular;

Uneori acest mecanism duce la mutații genetice care generează degradarea celulelor sau care pot produce cancerul.

Așa se explică faptul că nutrienții cu efect antioxidant, cum este și Vitamina C, ar putea reduce riscul de afectare a celulelor prin acțiunea radicalilor liberi. Doar că, acest efect trebuie dovedit și practic.

Câtă vitamina C trebuie să consumăm ca să obținem acest efect? Cât timp? Suplimente alimentare în mod continuu?

FDA (Food and Drug Administration) nu a avizat niciunul dintre suplimentele alimentare și avertizează constant asupra acestui fapt.

De aceea, sursele alimentare de vitamina C sunt cele recomandate. Mai ales că, organismul nu poate face rezerve mari de vitamine.

Le consumăm ca și tablete, corectăm o hipovitaminoză dacă este prezentă, apoi, surplusul, este eliminat.

➡ Remedii naturiste pentru care sunt dovezi științifice
vitamina C pentru COVID-19

Vitamina C pentru răceala obișnuită

Efectele ei pozitive sunt mai mult presupuse decât dovedite.
Potrivit unui studiu din 2007 care a analizat datele de la aproximativ 11 000 de participanți, suplimentele cu Vitamina C nu scad riscul de răceală (infecție virală) comparativ cu populația generală.

Un alt studiu din 2013 afirmă clar că Vitamina C nu previne răceala. Scurtează, în schimb,evoluția bolii dacă doza zilnică este de 1000- 2000 mg.

Răceala va fi mai scurtă cu 1-2 zile. Efectul pozitiv este mai evident la copii decât la adulți.

Pentru a obține acest efect Vitamina C se administrează în primele 24 ore de la apariția simptomelor, timp de 5 zile. Nu este necesară administrarea ei pe tot parcursul lunilor de iarnă, în eventualitatea că vom răci.

➡ COVID-19 sau simplă răceală: semne de alarmă

Vitamina C pentru COVID

Infecția COVID-19 provocată de noul Coronavirus poate fi asimptomatică sau de intensitate moderată.

Sunt însă și cazuri grave care evoluează cu pneumonie și insuficiență respiratorie, așa-numitul ”plămân de șoc” și care pot conduce la deces.

Ce spun cercetătorii despre efectul Vitaminei C în aceste infecții severe, fie că la origine este Coronavirus sau alt microorganism?

• infecția severă (sepsis) conduce la o reacție inflamatorie exagerată și stres oxidativ (vezi mai sus acțiunea radicalilor liberi)

• stresul oxidativ duce la degradarea celulelor în sepsis, dar și la consumul exagerat al rezervelor intracelulare de Vitamina C

• 90% din pacienții cu sepsis au rezervele de Vitamina C reduse cu 40%

• având în vedere incapacitatea organismului de a face ”provizii” de Vitamina C, consumul oral de suplimente înaintea unui episod de sepsis nu ne scutește de a dezvolta deficit de acid ascorbic în timpul infecției severe

• administrarea intravenoasă a Vitaminei C este ceea ce s-a luat în calcul de către cele mai multe studii științifice, iar dozele administrate au fost între 3-10 g/ zi

• deși acidul ascorbic are un puternic efect antioxidant, administrarea ei în infecțiile severe nu reduce mortalitatea, nu scurtează evoluția bolii, nu reduce necesarul de medicamente vasoactive (utilizate pentru menținerea tensiunii arteriale în sepsis) în ciuda dozelor mari.

Rezultatele publicate în 2019 au rezultat în urma analizei statistice a numeroase studii care au implicat Vitamina C în decursul anilor (meta-analiză).

De reținut:

• Efectul antioxidant al vitaminei C este demonstrat

• Consumul constant și sursele naturale sunt cele recomandate, cu mențiunea că prepararea prin fierbere distruge 90% din Vitamina C

• Nu putem face ”provizii” de Vitamina C consumând suplimente alimentare

• Nu putem preveni răceala cu Vitamina C. Și nici COVID-19.

• Putem scurta cu 1-2 zile durata unei răceli cu ajutorul vitaminei C

• În sepsis (infecții severe) apare deficit de Vitamina C oricum, chiar dacă înainte am consumat suplimente orale

• În infecțiile severe, Vitamina C nu și-a dovedit eficiența în reducerea mortalității, scurtarea evoluției bolii sau reducerea necesarului de alte medicamente utilizate în sepsis (conform studiilor de până acum).

➡ Vitamina D pentru COVID: este utilă?

Surse

1...128129130Pagina 129 din 130
2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă

Cele mai noi

Cele mai citite

Știri

Meniu