Dischinezia biliară (bila leneșă): cauze și recomandări detaliate de nutriție

Colica biliara cu durere în partea dreaptă a abdomenului, sub coaste, fără să existe pietre în colecist sugerează că poate fi vorba despre dischinezie biliară.

Prefixul dis înseamnă funcționare anormală. Iar kinezie se referă la mișcările colecistului: musculatura vezicii biliare nu se contractă adecvat pentru a elimina bila în intestin.

Dischinezia biliară apare la adulți, dar și la copiii mai mari.

Vezica biliară sau colecistul este un organ aflat în vecinătatea ficatului. Bila produsă de ficat se depozitează în colecist. De aici este eliminată în intestinul subțire prin canalele biliare.

Bila participă la digestia alimentelor. În mod particular se ocupă cu digestia grăsimior pentru a le face mai ușor absorbabile de către organism.

Ce simptome apar în dischinezia biliară?

Dischinezia biliara este un diagnostic la care medicul se gândește când apare durere abdominală în partea dreaptă, sub nivelul coastelor.

Semnele însoțitoare ale durerii includ:

  • durere abdominală apărută după ce ai mâncat
  • intoleranță la alimentele grase
  • greață și vărsături
  • balonare

De multe ori simptomele seamănă cu colica biliară, dar fără să existe litiază sau pietre la fiere.

Uneori mai pot apărea:

  • durere de cap
  • oboseală
  • reflux gastroesofagian cronic
  • colon iritabil
  • anxietate

Episoadele dureroase apar din când în când, mai ales după ce consumăm alimente mai grase.

Durerea în dreapta, sub coaste, este suficient de severă încât să ne trezească din somn, dar are o durată scurtă, aproximativ 30 min.

Află mai mult Balonare: prevenire și remedii eficiente

De ce apare dischinezia biliară?

Cauza dischineziei nu este exact cunoscută. Se presupune că există modificări metabolice: deficite de enzime sau hormoni care afectează mișcările normale ale tractului digestiv.

Uneori dischinezia este însoțită și de inflamație la nivelul colecistului sau colecistita.

Dischinezia biliară este mai frecventă la persoane cu obezitate sau diabet.

Află mai mult Colecistita acută sau criza de fiere: cum se rezolvă?

Cum stabilește medicul că ai dischinezie biliară?

Diagnosticul de dischinezie biliară presupune să existe durerea tipică în partea dreaptă sub coaste, dar fără să poată fi puse în evidență pietre la fiere sau litiaza biliara.

Când o persoană are o ecografie normală, dar face totuși colici biliare poate fi vorba despre dischinezie, mai ales dacă există și alte semne caracteristice:

  • simptomele dispar și reapar la intervale de timp
  • durerea nu trece dacă luăm antiacide sau dacă ne schimbăm poziția
  • episoadele de durere durează aproximativ de 30 min
  • analizele de sânge sunt normale: enzimele hepatice, bilirubina, amilaza și lipaza

Medicul va putea face investigații suplimentare în afară de ecografie. Gastroscopia sau endoscopia superioară, de exemplu, poate să excludă că ar fi vorba despre reflux gastroesofagian, ulcer sau alte afecțiuni digestive.

Există și o procedură utilă în mod special în dischinezie, numită HIDA care presupune injectarea unei substanțe de contrast într-o venă (acid iminodiacetic hepatobiliar). Ulterior substanța de contrast poate fi urmărită pe un scaner și astfel pot fi observate anomalii ale căilor biliare.

Află mai mult Litiaza biliara sau pietre la fiere: simptome, cauze, soluții

Ce poți să mănânci dacă ai un episod de dischinezie?

Dacă observi că anumite alimente declanșează colica biliară, este bine să le eviți.

Mesele regulate sunt recomandabile deoarece fastingul nu favorizează golirea bilei din colecist și poate crește riscul de apariție a litiazei.

Alimentele mai puțin grase sunt favorabile când ai dischinezie biliară, dar nu este recomandabilă o alimentație complet lipsită de grăsimi. De exemplu, sunt de ales lactate degresate și de evitat brânzeturile maturate grase.

Alimentația trebuie să fie sănătoasă, variată, bazată pe fructe, legume și alimente bogate în fibre pentru a evita repetarea episoadelor de colică biliară.

Modalitatea de pregătire a alimentelor contează. Încearcă să consumi regulat alimente preparate prin înăbușire la abur, fierbere sau la grătar și mai rar alimente prăjite.

Grăsimi

Conținut scăzut de grăsimi (alegeri bune):
Folosiți cantități mici de margarină cu conținut scăzut de grăsimi sau spray de gătit.

Conținut ridicat de grăsimi (de evitat):
Unt, margarină, seu, untură, ulei de măsline, ulei vegetal, ulei de floarea-soarelui.

Produse lactate și ouă

Conținut scăzut de grăsimi (alegeri bune):
Lapte degresat sau semidegresat. Iaurt cu conținut scăzut de grăsimi Brânzeturi cu grăsimi reduse, cum ar fi brânza cottage, brânză moale cu conținut scăzut de grăsimi, edam, brânză tare cu jumătate de grăsime. Ouă fierte, ouă poșate, ouă jumări (fără unt).

Conținut ridicat de grăsimi (de evitat):
Lapte integral, lapte evaporat sau condensat. Frișcă, iaurt gras, înghețată, brânzeturi cu conținut ridicat de grăsimi. Ouă prăjite, ouă jumări cu unt.

Pește

Conținut scăzut de grăsimi (alegeri bune):
Pește alb, ex: cod, limba de mare, cambulă, cod, merluciu, creveți, ton în saramură/apă de izvor.

Conținut ridicat de grăsimi (de evitat):
Pește gras, ex: sardine, macrou, hering, ton în ulei.

Carne

Conținut scăzut de grăsimi (alegeri bune):
Carne slabă și carne de pasăre.

Conținut ridicat de grăsimi (de evitat):
Carne prăjită sau procesată. Grăsime pe carne, burgeri, cârnați, salam, pastă de carne sau pate, plăcinte cu carne.

Leguminoase și legume

Conținut scăzut de grăsimi (alegeri bune):
Fasole, mazăre, linte. Toate legumele și salatele.

Conținut ridicat de grăsimi (de evitat):
Legume prăjite sau coapte, salate cu dressinguri.

Alimente cu amidon

Conținut scăzut de grăsimi (alegeri bune):
Pâine, orez, paste, cereale, cartofi.

Conținut ridicat de grăsimi (de evitat):
Aluat, cartofi prăjiți, cartofi la cuptor, paste cu sosuri cremoase/de brânză.

Fructe

Conținut scăzut de grăsimi (alegeri bune):
Majoritatea varietăților de fructe proaspete, congelate sau conservate.

Conținut ridicat de grăsimi (de evitat):
Avocado, măsline.

Sosuri

Conținut scăzut de grăsimi (alegeri bune):
Ketchup, maioneză light, murături, dressinguri de salată light, salsa, sosuri pe bază de roșii, sos alb făcut cu făină de porumb și lapte degresat, sos făcut cu cub de supă și făină de porumb.

Conținut ridicat de grăsimi (de evitat):
Sos pentru salată, maioneză, dressinguri de salată, sos alb, sos de brânză, sosuri cremoase, sos făcut cu grăsime sau suc de carne.

Deserturi

Conținut scăzut de grăsimi (alegeri bune):
Jeleu, fructe conservate, bezea, sorbet, budinci de lapte cu conținut scăzut de grăsimi.

Conținut ridicat de grăsimi (de evitat):
Prăjituri, biscuiți, budinci de lapte (cu excepția laptelui degresat), deserturi din comerț, cremă de vanilie.

Diverse

Conținut scăzut de grăsimi (alegeri bune):
Zahăr, miere, gem, marmeladă, humus cu conținut scăzut de grăsimi.

Conținut ridicat de grăsimi (de evitat):
Cremă de lămâie, unt de arahide, humus.

Află mai mult Alimente bogate în fibre: cum să crești fibrele din dietă?

Trebuie scos colecistul dacă faci des crize de dischinezie biliară?

Tratamentul dischineziei biliare care duce frecvent la crize de colecist este chirurgical. Se îndepărtează colecistul prin operația numită colecistectomie.

Unii specialiști sunt de părere că intervenția chirurgicală nu trebuie efectuată dacă simptomele au apărut de mai puțin de 3 luni.

Înainte de efectuarea operației, analizele de sânge trebuie să ajungă la valori normale. Sunt incluse aici amilaza, lipaza și bilirubina, ca și probele hepatice.

După intervenția chirurgicală sunt necesare câteva modificări de dietă până ce organismul se adaptează la noua situație. Studiile clinice arată că pentru 50-70% din persoane situația se normalizează într-un an de la momentul colecistectomiei.

Citește mai departe…

Indigestia: cauze și remedii eficiente
Bilirubina și icter: Ce boli semnalează?
Criza de fiere: de ce apare dacă nu mai ai colecist?
Pancreatita biliară provocată de pietrele din colecist
Alimente permise după operația de fiere

Bibliografie

Îți place acest articol? Înscrie-te la Newsletter-ul ServusMed!

Abonează-te la Newsletter-ul nostru săptămânal plin de sfaturi utile pentru un stil de viață sănătos.

    Nu trimitem spam. Vă puteți dezabona oricând.

    Îți recomandăm

    Urmărește-ne

    2,364FaniÎmi place
    2,456CititoriConectați-vă
    23,182CititoriConectați-vă

    Articole recente

    Îți place acest articol? Înscrie-te la Newsletter-ul ServusMed!

    Abonează-te la Newsletter-ul nostru săptămânal plin de sfaturi utile pentru un stil de viață sănătos.

      Nu trimitem spam. Vă puteți dezabona oricând.