Flora intestinală (microbiom intestinal) cuprinde miliarde de microorganisme (bacterii, virusuri, fungi). Compoziția microbiomului este unică pentru fiecare din noi și poate fi considerată un adevărat organ funcțional în paralel cu celelalte organe ale corpului nostru.
Se știe că disbioza ( alterarea compoziției și funcționării florei intestinale) poate provoca afecțiuni precum:
- diareea asociată tratamentului cu antibiotice
- colicile copilului
- bolile inflamatorii intestinale
Diversitatea bacteriilor intestinale influențează ritmul de creștere a tumorilor, gradul de inflamație, acțiunea sistemului imunitar și rezistența la unele tratamente.
La Conferința Societății Germane de Hematologie și Oncologie din 2023 s-a discutat și un alt rol al florei intestinale și anume acela de a influența eficiența tratamentelor pentru cancer.
Hendrik Poeck, MD, medic și cercetător în cadrul Spitalului Universitar Regensburg, este specialistul care a atras atenția asupra câtorva aspecte importante privind flora intestinală, aspecte pe care le vom rezuma și noi.
Microbiomul și patogeneza
Microbiomul sau totalitatea bacteriilor bune care ne populează pielea și mucoasele (respiratorie, bucală, intestinală, urinară), constituie o barieră față de mediu.
Unele studii clinice cu modele umane sau animale au arătat că anumite microorganisme pot avea efecte pozitive sau negative asupra dezvoltării tumorilor, evoluției cancerelor sau răspunsului la tratamente.
Microbiomul nu este pasiv. Comunică și interacționează cu organele și sistemele corpului nostru. Păstrarea integrității microbiomului nu poate fi facultativă nici atunci când vine vorba despre terapiile pentru cancer.
Flora intestinală și imunoterapia pentru cancer
Flora intestinală afectată de consumul de antibiotice influențează semnificativ răspunsul organismului la imunoterapia pentru cancer.
Un tratament cu antibiotice înaintea imunoterapiei sau după începerea ei afectează eficiența tratamentului și, în consecință, supraviețuirea pacientului, așa cum arată statisticile.
Un alt exemplu este tratamentul cu inhibitori de pompă de protoni sau protectoarele gastrice (omeprazol, lanzoprazol etc) pe care le știm cu toții și le consumăm, de multe ori, excesiv.
Protectoarele gastrice afectează flora intestinală și reduc răspunsul la imunoterapia pentru cancer. Efectul a fost demonstrat analizând datele a peste 2700 de pacienți cu cancer.
Ce măsuri pot fi eficiente în restaurarea compoziției florei intestinale?
Dr. Poeck menționează transplantul de materii fecale ca metodă de restaurare a compoziției florei intestinale și corecție a disbiozei înainte de începerea tratamentului pentru cancer.
În faza 1 a studiului pe care-l conduce, un număr de 20 de pacienți cu melanom și transplant de materii fecale înaintea imunoterapiei, au demonstrat remisie completă sau parțială a bolii.
Tot pe baza cercetărilor sale, dr. Poeck mai face unele precizări:
- nu recomandă utilizarea probioticelor odată cu antibioticele știut fiind deja că acestea ar putea prelungi durata disbiozei.
Deși marketingul probioticelor este intens, actualmente se cunoaște faptul că fără probiotice flora intestinală se reface în 3 săptămâni, iar cu probiotice este nevoie de 5 luni.
- recomandă în schimb prebioticele din alimentele bogate în fibre care au avut un efect vizibil în ceea ce privește refacerea florei intestinale a pacienților cu melanom urmăriți.
Ideal este un consum de fibre care să depășească 20 g / zi.
- recomandă prescrierea cu maximă atenție a antibioticelor și alegerea celor cu spectru cât mai îngust.
Pacienții cu cancer ar trebui să evite să ia antibiotice cu cel puțin 30 zile înainte de imunoterapie.
Citește mai departe…
Probioticele după antibiotice: precauții necesare înainte de consum
Alimente bogate în fibre
Alimente prebiotice și probiotice pentru flora intestinală
Flora intestinală: cum ne influențează și cum o influențăm?
8 alimente cu efect antiinflamator și antitumoral
