Hormoni: ce sunt și cum acționează?

Glandele endocrine, dar și alte organe și țesuturi eliberează hormoni. Hormonii sunt mesagerii chimici care coordonează diferite funcții din organism și joacă un rol central în ceea ce privește starea noastră de bine influențând totul, de la metabolism și până la dispoziția psihică.

Prin intermediul hormonilor, sistemul nervos și sistemul endocrin își transmit comenzile. De când ne trezim și până ce adormim din nou, hormonii se produc într-o anumită secvență legată de ritmul circadian (ceasul biologic).

De exemplu, la prima oră a dimineții, crește secreția de cortizol și adrenalină care ne revigorează, ne pune în starea de maximă concentrare, pentru a face față la provocările zilei. Seara, se eliberează melatonina care ne ajută să adormim.

Deși inima noastră bate de 100 000 de ori pe zi și respirăm de 1 milion de ori pe an, nu ne gândim prea des cum e posibil acest lucru.

Durerea este semnalul prin care corpul nostru anunță că ceva nu este în regulă și că ar trebui să-i acordăm atenție.

Sunt foarte multe situații în care organismul știe singur să-și facă reparațiile: face cheag când avem o rană, se luptă cu virusuri/bacterii prin sistemul imunitar, ș.a.

Aceste acțiuni ale corpului nostru necesită o coordonare care este realizată de sistemul nervos și principalul său subordonat, sistemul endocrin.

hormoni: ce sunt și cum acționează?

Hormoni: ce sunt și cum acționează?

Hormonii sunt substanțe chimice produse de glandele endocrine. Sângele îi transportă, prin vasele de sânge, către ”celulele țintă”.

”Celulele țintă” sunt celule ale diferitelor organe. Ele au pe suprafața lor o proteină numită receptor.

Acel receptor recunoaște hormonul și îi îndeplinește comanda transmisă. Dacă celula nu are acel receptor specific unui anumit homon, nu va putea îndeplini comanda, nu va putea răspunde la semnalul hormonului.

Deci, hormonii sunt substanțe chimice produse de anumite celule și special destinate să acționeze pe alte celule. Denumirea lor vine de la cuvântul hormao, din greaca veche și înseamnă ”a excita”, ”a pune în mișcare”.

Sunt descriși aproximativ 50 de hormoni diferiți pe care îi produce corpul nostru.

Ei sunt principalii mesageri ai sistemului nervos și sistemului endocrin. Ei dictează reacțiile noastre rapide (frecvența bătăilor inimii, nivelul glicemiei din sânge ș.a), dar și reacțiile care necesită timp (creșterea, dezvoltarea, reproducerea ș.a).

Sunt două categorii mari de hormoni:

  • Steroizi: testosteron, estrogeni, progesteron, cortizon, 1,25-dihidroxicolecalciferol (o rudă a vitaminei D). Structura acestor hormoni este de lipide – și de aceea, caracteristica lor chimică de bază, este că nu se dizolvă în apă.
  • Non-steroizi: insulina, hormonul de creștere, hormonii tiroidieni. Structura lor este de proteine (lanțuri formate din aminoacizi) și sunt solubili în apă.

Află mai mult Sistemul nervos și sistemul endocrin: cum se ajută reciproc?

De ce este important că hormonii au structură de lipide sau de proteine?

Structura hormonilor este importantă pentru locul unde vor acționa și pentru viteza cu care acționează.

Peretele celulei (membrana) este constituit în principal din lipide. De fapt, arată ca un sandwich care are lipide pe post de felii de pâine; la mijloc sunt proteine;  glucide sau glicoproteine (glucide+proteine împreună) sunt cele care nu au un loc clar în sandwich-ul nostru și se așează de-a curmezișul, traversând membrana.

Datorită acestei structuri membrana unei celule se mai numește bistrat lipidic. Și tot datorită ei:

  • hormonii care au structură de lipide traversează ușor membrana și pătrund ușor în celulă
  • hormonii care au structură de proteine nu pot pătrunde ușor în celulă; necesită unele modificări.

Află mai mult Cum stimulezi metabolismul prin hormonii tiroidieni și hormonul de creștere?

Cum acționează hormonii?

”Celula țintă” trebuie să înțeleagă mesajul pe care îl transmite hormonul pentru a ști ce are de făcut.

Comunicarea acestui mesaj se face printr-un ”limbaj chimic”. ”Cuvintele” sunt reacții chimice.

Se parcurg următoarele etape:

1.hormonul ajuns la ”celula țintă”, se atașează de un receptor de pe membrana celulei

2.receptorul își modifică structura (adică aspectul și înfățișarea) ca urmare a contactului cu hormonul

3.modificarea aspectului receptorului de pe membrană este sesizată de către întreaga celulă

4.rezultatul este executarea de către celulă a comenzii aduse de către hormon: se declanșează un lanț de reacții chimice care pune în practică comanda venită de la sistemul nervos sau sistemul endocrin

Exemplu: ADRENALINA

  • este eliberată de anumiți neuroni (celule ale sistemului nervos), dar și de glandele corticosuprarenale (componente ale sistemului endocrin)
  • este transportată în sânge către diferite ”celule țintă”
  • dacă privim o celulă a mușchiului cardiac în contact cu adrenalina: adrenalina se fixează pe receptorul de pe membrană  celula observă și înțelege mesajul transmis de adrenalină ⇒  se declanșează cascada de reacții care determină celula să se contracte per total inima se va contracta de mai multe ori pe minut decât o făcea fără adrenalină  pulsul crește

Dar dacă adrenalina acționează asupra altei celule decât cea a mușchiului cardiac, efectul e diferit. Efectul depinde de specializarea pe care o are celula respectivă.

Așa cum angajații unei companii sunt specializați în diferite activități și celulele noastre se pricep să facă lucruri diferite. Comanda managerului (sistemul nervos) este îndeplinită diferit. Doar cel care a dat comanda știe ce efect vrea să obțină de la fiecare ”angajat”.

Află mai mult Dacă ești pasăre de noapte ai risc mai mare pentru anumite boli

Țesuturi și organe care produc hormoni

Glandele endocrine sunt specializate în producția de hormoni și eliberarea lor direct în sânge.

Sistemul endocrin este compus din:

Se mai produc hormoni și în alte tipuri de țesuturi, cum ar fi: țesutul adipos, rinichii, ficatul, intestinul sau placenta.

Ce afecțiuni provoacă tulburările hormonale?

Cele mai frecvente afecțiuni datorate dezechilibrelor hormonale includ:

Dezechilibrele hormonale se pot datora unor afecțiuni autoimune, tumorilor, traumatismelor sau mutațiilor genetice.

Citește mai departe…

6 tipuri de hormoni stimulați de expunerea la lumină
Hipofiza: anatomie, fiziologie, bolile specifice
Ceasul biologic. Cum îl reglezi ca să nu te îmbolnăvești?
Glanda tiroidă: anatomie, funcționare, boli specifice
Ciclul menstrual: tot ceea ce trebuie să știi

Bibliografie

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.

Îți recomandăm

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.
- Anunț -

Urmărește-ne

2,364FaniÎmi place
2,456CititoriConectați-vă
23,182CititoriConectați-vă
- Anunț -

Articole recente