Hepatita autoimună

Hepatita autoimună este o afecțiune provocată de inflamație apărută la nivelul ficatului. Cauza inflamației: sistemul imunitar atacă propriile celule hepatice. Netratată, hepatita autoimună poate conduce la ciroză și insuficiență hepatică.

Sunt 2 tipuri de hepatită autoimună, tipul 1 fiind mai frecvent în America de Nord, iar tipul 2 mai frecvent în Europa. Diferă prin tipul de anticorpi produși de sistemul imunitar în lupta cu un virus sau o bacterie.

Tipul 1 afectează, de obicei, femeile tinere care mai au și alte afecțiuni autoimune ca: diabet tip 1, tiroidită sau boala celiacă. Se produc autoanticorpi antinucleari (ANA) și anti-fibre musculare netede (ASMA).

Tipul 2 de hepatită autoimună în care apar alte tipuri de anticorpi: anti-LKM1 și anti-LC1.

Aceste tipuri de anticorpi se detectează la analizele de sânge după ce medicul ridică suspiciunea unei hepatite autoimune.

Ce simptome ne fac să ne gândim la hepatita autoimună?

Semnele de hepatită autoimună pot apărea brusc și includ:

  • oboseala
  • senzație de disconfort abdominal
  • icter (culoare gălbuie a pielii și albului ochilor)
  • erupții cutanate
  • dureri articulare
  • dispariția ciclului menstrual

Medicul gastroenterolog este cel căruia trebuie să ne adresăm pentru asemenea simptome.

Află mai mult Bilirubina crescută și icter: Ce boli semnalează?

De ce apare hepatita autoimună?

Sistemul imunitar are ca sarcină să ne apere de virusuri, bacterii și alți patogeni. Uneori, își îndreaptă armele greșit atacând propriul organism.

Acest lucru se întâmplă și în hepatita autoimună. Sistemul imunitar atacă celulele hepatice provocând inflamație cronică.

În timp, reacția inflamatorie afectează structura și funcția ficatului, putând provoca ciroză și insuficiență hepatică.

Cauza hepatitei autoimune nu este cunoscută, dar există ipoteza că sunt implicate genele care controlează sistemul imunitar, precum și expunerea la anumite virusuri și medicamente.

Sunt multe afecțiuni cărora nu le cunoaștem cauza, dar la care s-a observat că propriul nostru comportament le favorizează.

La ce să fim atenți:

nu este recomandabil să consumăm suplimente alimentare fără indicația medicului
Suplimentele nu sunt pastile care trec prin testări similare medicamentelor; promit multe, dar singurul efect garantat este suprasolicitarea ficatului de a metaboliza altceva decât este firesc.

nu este recomandabil să urmăm cure de slăbire cu pastile și nici cure de detoxifiere

Nu există detoxifiere. Ficatul ne detoxifiază dacă-l protejăm și-l ajutăm să funcționeze corect.

grijă la pastilele ”din plante”
”Din plante” nu înseamnă neapărat lipsite de efecte toxice. Unele, și nu puține, pot provoca inflamație hepatică.

Află mai mult Suplimente care pot provoca toxicitate hepatică

Factorii care cresc riscul de hepatită autoimună

femeile au un risc mai mare decât bărbații de a face această boală

infecții virale în antecedente: virusul rujeolic, virusul herpes simplex, virusul Epstein-Barr, virusurile hepatice: hepatita A, B, E sau C

ereditatea: sunt evidențe medicale care susțin că este mai probabil să facem hepatită autoimună dacă cineva din familie are această afecțiune

persoanele cu boli autoimune ca: boala celiacă, artrita reumatoidă, tiroidita Hashimoto, colita ulcerativă au un risc crescut de apariție a hepatitei autoimune

Află mai multe Boala autoimună: o complicație posibilă după COVID

Cum va pune medicul diagnosticul de hepatită autoimuna?

1. Analize de sânge

analize care arată funcția hepatică: ALAT (alanil-aminotransferaza), ASAT (aspartat-aminotransferaza)

Multe din persoanele cu hepatită autoimună nu prezintă simptome inițial, ci doar ALAT și ASAT crescute. Acest fapt întârzie diagnosticul și tratamentul.

determinarea prezenței autoanticorpilor care vor stabili că este hepatita autoimună ( autoanticorpilor antinucleari(ANA) şi/sau anti-fibra musculară netedă ASMA); există și alte tipuri de autoanticorpi care pot fi determinați din sânge atunci când ANA și ASMA sunt negativi

excluderea unei hepatite virale tip A, B, C

2. Biopsia hepatică
Va confirma diagnosticul și va stabili gradul de afectare hepatică

Află mai mult Boli autoimune: care sunt și de ce apar?

Ce posibilități de tratament sunt?

Scopul tratamentului este să împiedice sistemul imunitar să atace celulele hepatice. Astfel s-ar putea încetini evoluția bolii.

Tratamentul inițial imunosupresor este cu Prednison. La acesta se poate adăuga Azatioprina (Imuran).

Tratamentul cu Prednison poate avea efecte secundare importante: osteoporoză, diabet, osteonecroză cu fracturi osoase, hipertensiune arterială, cataractă, glaucom și creștere în greutate.

De aceea, Prednisonul este prescris în doză mare doar pentru o lună de zile și ulterior doza se reduce progresiv până ce se atinge doza minimă eficientă.

Adăugarea Azatioprinei are același scop, de a permite doze mai mici de prednison.

Deși se poate obține remisia bolii cu prednison, în multe cazuri afecțiunea reapare la întreruperea tratamentului.

Complicațiile hepatitei autoimune sunt ciroza și insuficiența hepatică, moment în care se pune problema transplantului hepatic. Aproximativ 20% din pacienții cu hepatită autoimună ajung în acest stadiu, mai ales pentru că boala rămâne mult timp nediagnosticată și netratată.

Citește mai departe…

Sindrom Cushing: ce efecte are excesul de cortizol?
Ciroza hepatică: de ce apare și cum poate fi evitată?
Analize pentru ficat
Protejarea ficatului prin metode naturale
Hepatita toxică provocată de medicamente

Bibliografie
- Anunț -

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.

Îți recomandăm

tipuri de depresie

Tipuri de depresie: semne caracteristice

0
Depresia este o afecțiune frecventă, dar există mai multe tipuri de depresie cu simptome caracteristice și grade diferite de severitate. Dacă nu luăm măsuri, depresia ne afectează sentimentele, gândurile și desfășurarea activităților zilnice. Nu există...
simptomele depresiei

Simptomele depresiei grăbesc pierderea memoriei

0
Simptomele depresiei și scăderea memoriei sunt legate între ele și se influențează reciproc. Datele adunate în peste 16 ani de la 8268 de adulți arată că depresia poate să preceadă diminuarea memoriei, iar memoria...
perfecționism și anxietate

Perfecționism sau anxietate? Unde este granița?

0
Perfecționism este o trăsătură de personalitate care poate avea valențe pozitive și trebuie cultivată sau poate să ne împingă spre anxietate și depresie. Perfecționismul si anxietatea se însoțesc frecvent dacă nu știm să scăpăm...

Abonează-te la newsletter

Pentru a primi pe email cele mai noi articole și anunțuri speciale, abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal!

Promitem că nu-ți trimitem spam.
- Anunț -

Urmărește-ne

2,349FaniÎmi place
2,482CititoriConectați-vă
23,214CititoriConectați-vă
- Anunț -