Gastrita atrofică este o formă de gastrită cronică ce afectează aproximativ 8% din persoane și este considerată o afecțiune precanceroasă deoarece, în timp, poate conduce la cancer gastric. Orice persoană diagnosticată cu gastrită atrofică trebuie să intre într-un program de urmărire pentru a surprinde la timp apariția cancerului.
În gastrita atrofică apar autoanticorpi direcționați împotriva mucoasei gastrice și frecvent apare împreună cu alte afecțiuni autoimune ca tiroidita autoimună sau diabetul tip 1.
Alteori, debutul gastritei atrofice este legat de infecția cu Helicobacter pylori și tratamentul începe cu rezolvarea acestei infecții.
Gastrita acută vs gastrita cronică vs gastrita atrofică
Gastrita este provocată de inflamația mucoasei gastrice.
Gastrita acută – inflamația mucoasei gastrice este provocată de către medicamente, alcool sau diverse alimente. Se rezolvă, de obicei, dacă sunt evitați iritanții.
Gastrita cronică – inflamația mucoasei gastrice persistă mai mult timp și este cauzată frecvent de infecția cu H. pylori.
Gastrita atrofică – gastrită cronică ce afectează celulele mucoasei gastrice care se atrofiază și astfel scade producția de acid.
Diagnosticul cert de gastrită atrofică se pune în urma efectuării unei gastroscopii care va observa celulele gastrice atrofiate și celelalte modificări specifice gastritei.
Care este cauza: boală autoimună sau infecție?
Inflamația mucoasei gastrice înseamnă edem și iritație prezente în acest strat de celule.
Cauza este fie infecția cu Helicobacter, fie apariția autoanticorpilor îndreptați împotriva mucoasei gastrice.
Infecția cu H. pylori este cea mai frecventă cauză. Afectează aproximativ 2/3 din populația globului și se poate găsi la originea mai multor afecțiuni gastrice: gastrita, ulcer sau cancer gastric.
H.pylori se transmite prin contact cu saliva sau cu materiile fecale ale unei persoane infectate, dar și după contactul cu apa sau alimentele infectate.
Alteori cauza gastritei atrofice este autoimună. Apar autoanticorpi îndreptați împotriva celulelor mucoasei gastrice. Consecințele posibile sunt:
- scăderea producției de acid clorhidric
- scăderea factorului intrinsec, o proteină care ajută organismul să absoarbă vitamina B12
Așa se explică faptul că persoanele cu gastrită atrofică pot avea un deficit semnificativ de vitamina B12.
Un rol în apariția bolii o are și stilul de viață. Unele obiceiuri cresc riscul de gastrită atrofică:
- alimente condimentate
- consum de alcool și cafea
- fumat
- stres
- folosirea timp îndelungat a antiinflamatoarelor nesteroidiene
Află mai mult ⮕ Ce infecții pot declanșa boli autoimune?
Ce simptome provoacă gastrita atrofică?
Simptomele nu apar de la început, instalarea bolii este lentă.
Totodată, simptomele diferă în funcție de cauza gastritei.
Dacă H. pylori este cauza gastritei, simptomele includ:
- durere de stomac
- greață și vărsături
- durere de cap
- apetit scăzut
Dacă gastrita este autoimună, simptomele sunt provocate de lipsa vitaminei B12 și anemia pernicioasă care rezultă:
- oboseală
- amețeală
- insomnie
- depresie
- iritabilitate
- puls crescut (tahicardie)
- neuropatie
Află mai mult ⮕ Cum îți dai seama de infecția cu Helicobacter?
Gastrita atrofică: tratament
Tratamentul gastritei atrofice se fousează pe tratarea cauzei.
Având în vedere că foarte multe persoane cu gastrită atrofică sunt infectate cu Helicobacter pylori, este importantă eradicarea infecției.
Tratamentul infecției cu H.pylori presupune asocierea a două antibiotice cu un medicament antisecretor. Schemele de tratament sunt relativ standardizate și medicul gastroenterolog va apela la una din ele.
Dacă există și deficit de vitamina B12 atunci va fi necesară și administrarea injectabilă a acestei vitamine.
Sunt importante și măsurile care limitează reinfectarea cu H. pylori sau eliminarea iritanților mucoasei gastrice:
- igiena mâinilor
- evitarea consumului de cafea și alcool
- evitarea fumatului
- evitarea antiinflamatoarelor nesteroidiene
Află mai mult ⮕ Tratament Helicobacter pylori
Legătura gastritei atrofice cu cancerul gastric
Gastrita atrofică nu înseamnă obligatoriu cancer gastric. Evoluția poate duce la cancer gastric, dar totuși majoritatea celor cu gastrită atrofică nu au această evoluție.
Ghidurile clinice de bună practică recomandă însă ca, odată pusă în evidență la gastroscopie, gastrita atrofică să fie ulterior urmărită regulat.
Gastroscopia ar trebui repetată o dată la 3 ani dacă nu există motive să se repete mai curând.
Bibliografie
- Shah SC, Piazuelo MB, Kuipers EJ, Li D. Aga clinical practice update on the diagnosis and management of atrophic gastritis: expert review. Gastroenterology. 2021
- Minalyan A, Benhammou JN, Artashesyan A, Lewis MS, Pisegna JR. Autoimmune atrophic gastritis: current perspectives. Clin Exp Gastroenterol. 2017
- Kryssia IRC, Marilisa F, Antonino N, et al. Clinical manifestations of chronic atrophic gastritis. Acta Biomed. 2018
- Neumann WL, Coss E, Rugge M, Genta RM. Autoimmune atrophic gastritis–pathogenesis, pathology and management. Nat Rev Gastroenterol Hepatol. 2013
