EMISFERELE CEREBRALE: cum este organizat centrul de comandă?

Emisferele cerebrale reprezintă acea structură a creierului care ne face să fim unici.

Abilitatea de a vorbi, de a gândi, de a raționa logic și de a argumenta, starea de conștiență (faptul că putem descrie în cuvinte ceea ce experimentăm: sentimente, senzații, amintiri, mediul înconjurător) sunt datorate activității emisferelor cerebrale.

Ce este scoarța cerebrală?

Scoarța cerebrală este prima porțiune pe care o vedem atunci când analizăm creierul. Este o structură cu circumvoluții (sau girusuri) care sunt zonele bombate, separate de șanțuri sau sulcus.

Această structură pliată permite creșterea suprafeței funcționale a creierului: stocarea datelor, prelucrarea lor și elaborarea comenzilor.

Scoarța cerebrală este, deci, stratul de țesut nervos cel mai superficial al creierului. Este organizată în două emisfere cerebrale: dreaptă și stângă.

Emisferele sunt conectate prin corpul calos.

Fiecare emisferă este divizată în 4 lobi: frontal, parietal, temporal și occipital.

Se estimează că scoarța cerebrală deține aproximativ 10 miliarde de neuroni ce pot face cam 50 x 10¹² sinapse (conexiuni interneuronale). Ceea ce este impresionant pentru un strat de țesut de 1,5-5 mm grosime cât are scoarța cerebrală.

Află mai mult ⮕ Cum arată un neuron și cum transmite informații?

Ce funcții principale îndeplinesc emisferele cerebrale?

Lobul frontal

∎ Lobul frontal este înzestrat cu funcții executive înalte: reglarea emoțiilor, planificarea, argumentarea și rezolvarea problemelor. De aceea, apariția unui tip de demență, numită demență frontotemporală, debutează cu modificări de personalitate.

Cel mai faimos caz de afectare a lobului frontal este cel al lui Phineas Gage, un lucrător feroviar. În anul 1848 acesta a suferit un accident de muncă în care o bară de fier a traversat lobul frontal.

În mod miraculos Gage a supraviețuit, dar cei din jur au observat modificări ale personalității acestuia. A devenit nepoliticos, vorbea prostii și era incapabil să-și planifice o activitate sau să respecte un plan.

Lobul parietal

∎ Lobul parietal integrează informațiile senzoriale de tipul atingere, temperatură, presiune, durere.

∎ Procesează aceste informații și de aceea noi suntem capabili să discernem, de exemplu, dacă pielea noastră este atinsă de un obiect într-un singur punct sau de două obiecte în două puncte diferite. Acest proces se numește capacitate de discriminare.

∎ Diferitele arii ale corpului au sensibilitate mai mare sau mai mică pentru că au receptori senzoriali mai mulți sau mai puțini.

Lobul temporal

∎ Lobul temporal are, ca și lobul parietal, rol în procesarea informațiilor senzoriale (de la simțuri). În special informațiile legate de auz, recunoașterea limbajului sau memorie.

∎ Informațiile auditive sunt culese la nivelul urechii și sunt procesate de lobul temporal; de aceea, înțelegem ceea ce auzim; știm dacă cineva râde sau plânge, înțelegem cuvintele.

∎ Alte arii ale lobului temporal prelucrează informațiile vizuale și de aceea, ceea ce vedem, fețe sau diverse scene, capătă sens.

∎ În profunzimea lobului temporal se află o structură numită hipocamp, implicat în memorare, învățare sau elaborarea emoțiilor pe care le resimțim.

Lobul occipital

∎ Lobul occipital interpretează informații vizuale: aici ajung informațiile preluate de retină

∎ Lezarea acestui lob provoacă dificultatea de a recunoaște obiecte, incapacitatea de a recunoaște culori, dificultăți în recunoașterea cuvintelor.

Află mai mult ⮕ 10 tehnici de învățare rapidă și memorare pe termen lung

Ce rol are corpul calos?

Emisfera dreaptă coordonează activitatea jumătății stângi a corpului și emisfera stângă coordonează jumătatea dreaptă.

Asta nu înseamnă că cele două emisfere acționează separat. Ele comunică prin intermediul corpului calos. Comunicarea înseamnă că își trimit reciproc informații prin intermediul unor rețele neuronale.

Sunt aproximativ 300 milioane de axoni (fibre nervoase) la nivelul corpului calos. Deci corpul calos apare format din substanță albă și are cam 10 cm lungime.

Acest adevărat ”pod neuronal” este cea mai mare structură nervoasă formată din substanță albă și este specific mamiferelor.

Atunci când corpul calos este lezat sau îndepărtat chirurgical, emisferele cerebrale nu comunică adecvat una cu alta și se pierd unele dintre funcții: se modifică percepția vizuală, vorbirea sau capacitatea de memorare.

Emisferele cerebrale reprezintă porțiunea cea mai semnificativă a creierului. Creierul (conținut în cutia craniană) și măduva spinării (conținută în canalul vertebral format prin suprapunerea vertebrelor) formează împreună sistemul nervos central.

⮕ Creierul uman: cum este alcătuit și cum funcționează?