Refluxul gastroesofagian: ghid complet

Refluxul gastroesofagian și infecția cu Helicobacter pylory sunt principalele cauze de inflamație cronică a mucoasei stomacului și esofagului. Crește astfel riscul de apariție a cancerului.

Cancerele de esofag sau de la limita esofag – stomac sunt dificil de rezolvat chirurgical deoarece se învecinează cu organe vitale (inimă, vase de sânge mari, plămâni). De aceea refluxul gastroesofagian, ca și infecția cu H.pylori trebuie recunoscute și tratate la timp.

Mucoasa gastrică (a stomacului) secretă acid clorhidric și pepsină cu ajutorul cărora digeră alimentele. Dar, în timp ce mucoasa gastrică este adaptată să suporte aciditatea, mucoasa esofagiană nu este pregătită pentru asta. Când conținut gastric ajunge în esofag, mucoasa esofagiană suferă și apare esofagita de reflux.

Simptomele refluxului gastroesofagian

• senzație de arsuri în piept și ” pe gât”, de obicei după mâncare și în poziție culcat
• senzația de arsuri în piept (pirozis) se agravează noaptea
• durere în piept
• dificultăți la înghițire
• regurgitarea de mâncare sau lichid
• senzație de nod în gât

Dacă refluxul gastroesofagian se întâmplă noaptea, poate fi însoțit de:

• tuse cronică
• laringită
• astm bronșic nou apărut/agravarea unui astm vechi
• somn dificil, întrerupt

Senzația de durere în piept care se transmite la mandibulă sau mână poate însemna infarct miocardic. Trebuie apelat urgent la medic.

Află mai mult ⮕ Alimente bune pentru arsuri gastrice

Refluxul gastroesofagian: diagnostic

Endoscopia sau gastroscopia este cea mai importantă metodă pe care o are la dispoziție medicul gastroenterolog.

Un tub flexibil prevăzut cu o cameră de luat vederi va permite observarea mucoasei esofagului.

Se poate constata inflamația mucoasei (esofagita) sau complicații provocate de refluxul gastroesofagian.

Se poate recolta țesut pentru a face o biopsie de mucoasă și a constata dacă este vorba despre cancer.

Tot la gastroscopie poate fi confirmată și infecția cu Helicobacter care este o cauză frecventă de hiperaciditate și gastrită.

Află mai mult ⮕ Cum ne dăm seama de infecția cu Helicobacter?

Refluxul gastroesofagian necesită modificări ale stilului de viață

• menținerea unei greutăți corporale corespunzătoare

Obezitatea este o cauză importantă pentru boala de reflux gastroesofagian prin presiunea care se exercită asupra joncțiunii gastroesofagiene și apariția herniei hiatale (stomacul depășește în sus diafragmul, mușchiul care separă organele din torace de cele din abdomen).

Combaterea obezității se face printr-o dietă echilibrată, menținută constant și ghidată de sfaturile unui nutriționist.

• întreruperea fumatului: fumatul contribuie la funcționarea anormală a sfincterului esofagian

• somnul cu toracele în poziție mai ridicată folosind o pernă în plus

• evitarea poziției orizontale imediat după masă; cel puțin 3 ore după ce am mâncat este bine să nu ne întindem

• să mâncăm încet și să mestecăm foarte bine

• evitarea alimentelor și băuturilor care produc reflux: alimente grase sau prăjite, sos de roșii, alcool, ciocolată, usturoi, ceapă, cafeină

• evitarea hainelor prea strâmte în talie

Află mai mult ⮕ Arsuri gastrice: remedii pentru acasă

Tratamentul medicamentos pentru refluxul gastroesofagian

Nu este recomandabil consumul de medicamente antiacide fără ca medicul să confirme că este vorba despre reflux gastroesofagian.

După ce diagnosticul a fost stabilit, medicul poate apela la una din variantele de mai jos.

1. Medicamente antiacide

Antiacidele sunt menite să neutralizeze aciditatea gastrică. Nu influențează cantitatea de acid secretată și nu tratează cauza de reflux gastroesofagian.

• antiacide pe bază de bicarbonat de sodiu – calmează rapid senzația de arsură, durere și disconfort gastric
• antiacide pe bază de oxid de magneziu
• antiacide pe bază de carbonat de aluminiu
• antiacide pe bază de carbonat de calciu
• combinații

Antiacidele pe bază de bicarbonat de sodiu și cele cu magneziu acționează mai prompt, dar efectul este de durată mai scurtă decât la cele cu calciu și magneziu.

Află mai mult ⮕ Regim pentru gastrită: ce alegem? ce evităm?

2. Medicamente antisecretoare

Antisecretoarele sunt medicamente care scad producția de acid.

• inhibitorii de receptori H2: ranitidina, cimetidina, famotidina, nizatidina și altele; acționează prompt, ca și antiacidele, dar efectul poate dura și 12 ore; atenție la efectele secundare ce apar prin folosire îndelungată: deficit de vitamina B12 și fracturi osoase.

• inhibitorii de pompă protonică: esomeprazol, lansoprazol, omeprazol, pantoprazol; atenție la efectele secundare: diaree, durere de cap, grață, deficit de vitamina B12; la folosire îndelungată crește riscul de fractură de șold.

3. Medicamente ce tonifică sfincterul

Baclofen poate reduce refluxul diminuând frecvența relaxărilor sfincterului esofagian.

Află mai mult ⮕ Omeprazol și alte antiacide: pot reduce absorbția fierului?

4. Tratamentul infecției cu Helicobacter pylori

Dacă infecția cu Helicobacter provoacă simptome, tratamentul are 2 obiective:
1. eradicarea infecției
2. tratamentul ulcerului gastric

Eradicarea infecției necesită o cură de tratament cu antibiotice și antiacide sau antisecretorii.

Antibioticele folosite cel mai frecvent sunt: amoxicilina, claritromicina și metronidazol. Medicul va alege schema potrivită.

Succesul terapiei va depinde de cât de conștiincios este pacientul în urmarea schemei de tratament, având în vedere efectele secundare la aceste terapii cu multiple medicamente.
Alt factor este sensibilitatea bacteriei la antibioticele alese.

Testarea pentru a dovedi eradicarea se va face la cel puțin 4 săptămâni de la încheierea terapiei cu antibiotice și după cel puțin 2 săptămâni de pauză de Omeprazol sau alte medicamente din aceeași gamă.

Află mai mult ⮕ Afectarea memoriei în infecția cu Helicobacter

Tratamentul ulcerului provocat de Helicobacter

Infecția cu H.pylori netratată poate produce gastrită sau ulcer gastric și duodenal.

Ulcer înseamnă o eroziune la nivelul mucoasei gastrice, stratul intern de celule care tapetează stomacul.

Eroziunea presupune nu doar inflamație, ci o leziune care depășește primul strat de celule al mucoasei gastrice.

Principala complicație a ulcerului este hemoragia digestivă. 

Ulcerul poate fi tratat în momentul endoscopiei digestive superioare:
-se închide vasul care sângerează cu un electrocauter
-se injectează epinefrina în vasul care sângerează și se produce vasoconstricție

Dacă procedura endoscopică nu este suficientă pentru a opri sângerarea și există și pericolul ulcerului perforat, atunci se impune intervenția chirurgicală.

Din fericire, procedurile endoscopice permit evitarea operației în cele mai multe din cazuri.

Citește mai departe…

Senzația de nod în gât
Tratament Helicobacter pylori
Hernia hiatală: cauza pentru arsuri gastrice și reflux
Infecții care favorizează apariția cancerului
Durere de stomac: este ulcer sau gastrită?